Cel puţin un jurnalist rus a fost omorât în Ucraina
Oficial este confirmată doar moartea lui Igor Korneliuk, corespondentul Televiziunii de stat Rossia, care a murit în spital. Incidentul s-a petrecut în apropiere de Lugansk.
18 Iunie 2014, 00:34
Ucraina a anunţat marţi că tratează ca un posibil act de terorism explozia intervenită la o conductă care transporta gaz rusesc în estul Europei şi care ar viza tocmai să o discrediteze şi să-i submineze credibilitatea.
Potrivit Agenţiei Reuters, problema principală a liderilor de la Kiev este cum să oprească sprijinul rusesc pentru rebeliunea separatistă din estul ţării, care marţi a înregistrat între victime şi doi jurnalişti ruşi.
Numărul jurnaliştilor ucişi în estul Ucrainei creşte astfel la trei. Oficial este confirmată doar moartea lui Igor Korneliuk, corespondentul Televiziunii de stat Rossia, care a murit în spital.
Este posibil ca între victime să se numere şi colegul său, sunetistul Anton Voloşin, însă nu există confirmări decât din sursele separatiştilor din Lugansk.
Incidentul s-a petrecut în apropierea unui punct de control al rebelilor, în apropiere de Lugansk. Ca marea majoritate a jurnaliştilor ruşi, cei doi lucrau în zonele controlate de miliţiile proruse.
Ei au fost victimele unui atac cu mortiere al forţelor ucrainene. Cel puţin se ştie deocamdată că un oficial al aşa-numitei Republici Populare Lugansk a declarat că miercuri trupurile celor doi vor fi transmise părţii ruse.
Până în prezent, în luptele din estul Ucrainei a fost ucis un fotograf italian, Andrea Rocchelli, alături de care şi interpretul său rus, Andrei Mironov.
Aceasta s-a întâmplat pe 25 mai, în apropiere de oraşul Slavensk, în regiunea Doneţk şi tot în urma unui atac cu mortiere a forţelor ucrainene.
Autorităţile ucrainene "sunt de vină"
Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că răspunderea pentru moartea jurnalistului rus o poartă cei care se numesc autorităţi, adică autorităţile ucrainene şi care sunt în măsură să oprească vărsările de sânge.
Incidentul de marţi a fost doar unul din multele episoade ale luptelor care au continuat în zona Donbas-ului, unde forţele ucrainene continuă ofensiva sau contra ofensiva, cum o numeşte preşedintele Petro Poroşenko.
Pe teren, situaţia evoluează în mod clar, încet dar sigur, în favoarea forţelor guvernamentale care dispun de un avantaj, aş putea spune, covârşitor în efective: tancuri, blindate, artilerie, fără a mai vorbi de avioane.
Tactica acestora este o tactică nu a unei operaţiuni antiteroriste. după cum afirmă experţii militari, ci o operaţiune militară, o operaţiune militară care prevede sau presupune izolarea şi distrugerea localităţilor şi punctelor de rezistenţă ale rebelilor, controlul asupra principalelor noduri de transport şi căi de comunicaţii, izolarea forţelor separatiste de graniţa cu Rusia, deci de posibilele resurse de alimentare - ceea ce are ca urmare şi agravarea situaţiei umanitare din zonă, în localităţile controlate de rebeli se resimte lipsa de apă potabilă, energie electrică, asistenţă medicală ş.a.m.d.
Rusia crede că este vorba despre o epurare etnică
Preşedintele Poroşenko a anunţat luni un plan de pace care prevede încetarea focului şi crearea de coridoare pentru retragerea în Rusia, a spus el, a separatiştilor, probabil şi a civililor.
După depunerea armelor, el a promis măsuri de centralizare şi asigurare a drepturilor în domeniul folosirii limbii, culturii şi a religiei, însă acest armistiţiu este de fapt o fereastră de maximum două săptămâni, întrucât, după cum au afirmat astăzi oficialităţi de la Kiev, planul în sine ar urma să fie aplicat peste cinci sau şase zile, iar armistiţiul nu va depăşi durata celor două săptămâni, după cum am spus.
Se poate deduce, de fapt, din aceste informaţii că în următoarele zile forţele ucrainene vor încerca să se impună decisiv pe câmpul de luptă, ceea ce înseamnă evident intensificarea ostilităţilor, iar apoi limitele acestui ultimatum, practic, de două săptămâni, să neutralizeze rezistenţa rebelilor pentru a-i determina să depună armele şi a beneficia de amnistia promisă de Poroşenko.
Rusia a reacţionat foarte dur la aceste declaraţii. Serghei Lavrov, care marţi a sosit din Serbia în Azerbaidjan la Baku, a declarat că aceste declaraţii înseamnă de fapt nu dialog, ci epurare etnică şi este probabil pentru prima dată când un oficial rus de acest rang recurge la astfel de termeni, fie şi îmbrăcaţi în condiţionări lingvistice.