România, "cea mai mare inflaţie din UE în ianuarie"
România a avut cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, în ianuarie, pe fondul scăderii ratei inflaţiei la nivel european, arată un raport Eurostat.
Articol de Iulian Olescu, 28 Februarie 2013, 15:39
Criza pare să continue, au atras atenţia specialiştii prezenţi astăzi la o conferinţă pe tema perspectivelor economice ale Europei, care au avertizat şi că tot mai puţin europeni au încredere în proiectul Uniunii Europene.
Dificultăţile economice ale statelor par să fie resimţite tot mai mult în plan social, este una din principalele concluzii ale reprezentanţilor Comisiei Europene în România.
Ei au subliniat că reformele structurale sunt indispensabile, la fel şi cele de pe piaţa muncii şi că ele trebuie puse în practică de o administraţie puternică şi eficientă.
Provocările care stau în faţa Uniunii Europene sunt foarte importante şi dificil de gestionat, sunt de părere participanţii la reuniunea organizată la sediul Comisiei Europene în România.
În ciuda faptul că intervenţiile Băncii Centrale Europene au avut eficacitate, că proiectul uniunii bancare avansează şi că s-au diminuat deficitele externe în unele state din zona euro şi că s-au diminuat deficitele externe, zona euro va fi în recesiune şi în acest an.
Instabilitatea politică din state cum ar Italia ameninţă stabilitatea structurii europene, se extinde aria ţărilor mari cu probleme, iar întreprinderile mici şi mijlocii din Europa suferă tot mai mult, spune profesorul Daniel Dăianu.
În plus, o masă tot mai mare a populaţiei începe să respingă măsurile de austeritate, iar discrepanţele instituţionale şi mai ales de performanţă între ţările Europei se menţin la niveluri ridicate.
Uniunea Europeană se află încă într-o criză economică, socială, financiară şi a datoriilor, a declarat şi şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu.
"Pe fundalul unei redresări economice întârziate, provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, în special zona euro, rămân descurajante. În mod particular, mai multe state membre se confruntă cu nevoia crescută de a reduce presiunile care derivă din persistenţa dezechilibrelor financiare actuale. Veniturile sunt tot mai mult direcţionate către rambursarea datoriilor şi mai puţin către consum sau investiţii" a mai spus Nicolae Idu.