Măsuri unitare de prevenţie în domeniul bancar la nivelul UE
Parlamentul European urmează să voteze o serie de măsuri de prevenţie unitare în statele UE referitoare la situaţia în care băncile ajung în faliment.
14 Aprilie 2014, 18:59
Parlamentul European urmează să voteze o serie de prevederi care ar accelera procesul de unificare bancară din spaţiul comunitar.
După criza economică din ultimii ani, care a afectat bănci europene renumite, ţinute în viaţă doar prin intervenţii de la bugetele naţionale, Comisia Europeană a imaginat măsuri unitare de prevenţie pentru toate statele Uniunii.
Acum, Parlamentul de la Strasbourg încearcă să legifereze aceste măsuri pe ultima sută de metri.
Eurodeputaţii ar urma să voteze ultimele propuneri importante pentru desăvârşirea proiectului numit "Uniunea bancară".
După ce Europa s-a confruntat cu o criză economică şi financiară puternică în ultimii ani, liderii europeni au decis că este nevoie de acest proiect, evitarea situaţiilor dramatice de faliment bancar.
Negocieri intense pentru un compromis
Ultimele luni ale actualei legislaturi au însemnat negocieri intense.
Un exemplu privind ajungerea la un compromis acum, la finalul mandatului actualilor eurodeputaţi, este şi cel de la sfârşitul lunii martie, când, după o noapte de negocieri, Parlamentul European şi reprezentanţii statelor membre au ajuns la un acord privind proiectul uniunii bancare, ce, din 2016, va permite evitarea situaţiilor în care contribuabilii suportă costurile de lichidare a băncilor, în cazul unor eventuale noi crize.
Acest acord va fi votat de parlament mâine şi va viza băncile cu probleme şi actualizarea schemei de garantare a depozitelor sub 100.000 de euro, ultimele norme ce completează, de altfel, sistemul unic de supraveghere a băncilor, deja în vigoare.
De altfel, după alegerile europene, de care ne mai despart puţin mai mult de o lună, au fost deja trasate politicile prioritare, iar una dintre acestea se referă şi la banii contribuabililor.
Cum se vor cheltui aceştia? O întrebare al cărei răspuns va depinde de balanţa de putere a noului parlament, ce-şi va începe mandatul peste câteva luni şi, desigur, şi de noul preşedinte al Comisiei Europene.