Balcanii -"butoiul cu pulbere" economic al UE?

Grecia a anunţat măsuri dure de austeritate, sindicatele scot oamenii în stradă, planul guvernului bulgar de a reduce cheltuielile bugetare, ajuns în mâinile sindicaliştilor, pune pe jar bugetarii ce vor fi afectaţi de noile măsuri de austeritate.

În România, bugetarii se plâng că au salarii mai mici din cauza legii de salarizare unice, iar mişcările greviste sunt de mai mică amploare.

În Grecia, grav afecată de criză, o serie de măsuri de austeritate au intrat în vigoare .

Cea mai dură măsură este,de departe, creşterea cu două procente a taxei pe valoarea adăugată, respectiv de la 19 la 21%.

Mai mult de atât, măsura este retroactivă, adică facturile de plată a serviciilor şi utilităţilor vor fi emise cu valorile corespunzătoare perioadei 1 ianuarie - 15 martie, dar cu TVA de 21%.

Majorarea TVA-ului şi a taxelor la combustibil a determinat imediat creşterea preţurilor produselor de larg consum şi bineînţeles a scăzut consumul.

Un motiv serios de nemulţumire pentru consumatori şi de îngrijorare pentru comercianţi.

La Atena au avut loc ciocniri violente între protestatari şi forţele de ordine. Foto: AFP

Sindicatele răspund cu un nou val de proteste

Astfel, marţi seara a avut loc mitingul organizat de federaţia sindicatelor angajaţilor în sectorul bugetar.

De asemenea, au fost programate să înceapă greva de 24 de ore a medicilor din spitale şi greva de două zile a angajaţilor întreprinderii publice de electricitate.

Joi va începe greva proprietarilor de benzinării ca protest la impunerea preţurilor plafon la combustibil, după numeroasele sesizări de speculă înregistrate în ultimele zile.

Pe parcursul acestei săptămâni, mai multe sindicate profesionale vor organiza separat în toată ţara manifestaţii de protest în legătură cu valul masiv de concedieri şi înăsprirea condiţiilor de muncă.

Un sondaj arată că grecii se opun cu îndărătnicie acestor măsuri de susteritate, informează Reuters.

90% dintre angajaţii greci din sectorul public s-au declarat împotriva măsurilor de tăiere cu 30 de procente a primelor de vacanţă, arată un sondaj făcut pentru un post de televiziune elen.

Sondajul arată că 76% din angajaţii din sectorul privat şi 68% din pensionari se opun unor asemenea acestor măsuri.

Problemele economice ale Greciei îngrijorează Europa, dar mai ales pe finanţiştii din zona euro.

Unii dintre aceştia sunt îngrijoraţi că starea precară a economiei ar putea influenţa negativ evoluţia euro.

Se caută soluţii, chiar dacă unele sunt considerate cinice.

Insula Corfu

Insule de vânzare?

Grecia ar trebui "să îşi vândă insulele pentru a-şi plăti datoriile".

Doi membri ai parlamentului german susţin că astfel de măsuri ar putea ajuta ţara să iasă din criză.

Josef Schlarmann şi Frank Schaeffler au declarat că aceste măsuri ar putea să ajute ţara să iasă din criză.

"Cine intră în insolvenţă trebuie să vândă ceea ce are pentru a plăti creditorii", a spus Schlarmann pentru publicaţia Bild, adăugând că Grecia deţine clădiri, companii şi insule nelocuite, care ar putea fi vândute pentru înapoierea datoriilor.

Grecii au considerat această propunere ca fiind una cel puţin nepotrivită, dar chiar şi dacă s-ar vinde insulele, nu se crede că ar ajuta prea mult economia.

Totuşi, Uniunea Europeană s-a hotărât să acorde o mână de ajutor, dar aceasta va fi dată doar în cazul în care guvernul de la Atena nu va reuşi să obţină dobânzi rezonabile pentru împrumuturi.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord în privinţa unui mecanism de asistenţă financiară pentru Grecia, care implică acordarea de împrumuturi bilaterale fără garanţii.

Mecanismul va fi activat în cazul în care Grecia nu poate atrage finanţare de pe piaţă.

"S-au clarificat modalităţile tehnice care vor permite acţionarea în mod coordonat şi activarea facilă a deciziei în acest sens în cazul în care va fi nevoie", se arată într-un comunicat al Eurogroup.

Obiectivul mecanismului este acela de a asigura stabilitatea financiară a întregii zone euro, o ajutare a Greciei fiind considerată mai ieftină decât o prăbuşire a monedei comune, prevăzută în cazul colapsului economiei greceşti.

Datoria externă a Greciei a atins nivelul record de 300 de miliarde de euro, iar numai în acest an nota de plată este de 53 de miliarde, ceea ce reprezintă 20 de procente din PIB.

Bulgarii au început să resimtă efectele recesiunii.

Modelul Greciei trebuie evitat

Economiile Bulgariei şi României nu se prăbuşesc aşa de puternic, dar nu au nici "paraşuta" monedei euro.

Intrate împreună în UE în 2007, Bulgaria şi România sunt cele mai sărace state din Uniunea Europeană.

Un studiu Eurostat privind starea socială care ia în calcul doi indicatori: riscul de sărăcie şi rata de privaţiuni materiale.

Cercetarea a identificat în România dar şi în Bulgaria cel mai ridicat nivel de lipsuri materiale.

Peste două treimi din români nu îşi permit o săptămînă de vacanţă, iar unul din cinci nu-şi permite o masă cu carne.

17% din populaţia UE 27 era expusă privaţiunilor materiale, dar cele mai crescute rate s-au înregistrat în Bulgaria şi România, unde peste jumătate din populaţie se află în această situaţie.

Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Luxembourg cu doar 4%, Olanda şi Suedia cu câte 5%.

Iar acest studiu este realizat în 2008, nu în acest an în care criza "a muşcat" şi mai mult din veniturile cetăţenilor celor mai sărace ţări din UE.

Aşa că măsurile de austeritate lansate de guvernele celor două ţări crează îngrijorare, dacă nu chiar panică.

Pachetul de 35 de măsuri anticriză, pregătit de guvernul bulgar, va reduce beneficiile sociale, potrivit liderilor sindicalişti.

Sindicatele au obţinut informaţii legate de pachetul anticriză pregătit de ministrul de finanţe bulgar şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de acesta.

Potrivit informaţiilor măsurile anticriză includ reducerea concediului de maternitate de la 425 de zile la 210 zile, trimiterea bugetarilor în concedii forţate şi neplătite şi colectarea impozitului pe venit înainte de deducerea plăţii asigurărilor sociale.

Alte măsuri anticriză care au creat nemulţumiri în rândul sindicaliştilor ar fi tăierea fondurilor pentru mâncare şi îmbrăcăminte ale unor anumite categorii de muncitori şi impozitarea pensiilor celor ce continuă să muncească cu normă întreagă.

"Vom ajunge ca Grecia" dacă oprim reformele, afirmă Emil Boc

În România se fac reforme, iar dacă acestea sunt oprite..."vom ajunge ca Grecia" declara îngrijorat premierul Boc în faţa sindicaliştilor care-l bulgăreau în Piaţa Victoriei.

Chiar dacă premierul a spus că locurile de muncă sunt o "prioritate a guvernului", şomajul creşte lună de lună şi a ajuns la nivelul de acum 5 ani, iar un număr mare, dar încă incert, de bugetari îşi vor pierde locul de muncă, ceea ce-i îngrijorează pe sindicalişti.

Legea de salarizare unică, de curînd aplicată a creat alte nemulţumiri, un număr mare de bugetari recalmând că salariile mici au scăzut în timp ce salarii le mari au crescut.

Premierul Emil Boc a coborât în stradă să discute cu sindicaliştii. Foto: Agerpres.

Cadrele didactice s-au "bucurat" de o lege care trebuia să le majoreze salariile cu 50%.

Legea a trecut prin parlament "ca prin brânză" , pentru că a fost dată în campanie electorală, dar ea nu a fost aplicată până acum.

Aşa că învăţătorii şi profesorii şi-au cerut dreptatea în instanţă şi au câştigat.

Dar banii tot nu pot veni, deoarece guvernanţii spun că nu au pentru aceşti bani "proiecţie bugetară", şi doar o eventuală rectificare bugetară ar putea aduce cadrelor didactice salarii mai mari.

Aşa că sindicaliştii au stabilit un program al mişcărilor de protest care ar putea culmina cu îngheţarea anului şcolar.

Nici pensionarii nu se simt prea bine.

Chiar dacă guvernanţii le promiseseră că punctul de pensie va ajunge la 45% din salariul mediu pe economie, acest obiectiv nu poate fi aplicat, tot ceea ce le-a promis guvernul este, deocamdată, indexarea pensiei cu nivelul inflaţiei.

Măsurile de depăşire a crizei luate de guvern sunt puţine iar unele dintre acestea au doar efecte limitate.

Astfel, programul Rabla 2010 a pornit bine, dar doar într-o singură direcţie: s-au epuizat tichetele valorice, adică peste 50.000 de maşini mai vechi de 10 ani au fost casate, lucru bun pentru mediu, dar dorinţa a doua a programului, aceea de a stimula vânzarea de maşini noi nu s-a realizat.

România se află în acest an pe ultimul loc în ceea ce priveşte piaţa maşinilor noi.

Aşa, că deocamdată, a apărut o nouă piaţă - aceea a voucherelor de la programul "rabla".

Iar "rabla" pentru persoane juridice merge greu, lovită fiind de birocraţie.

Premierul Emil Boc afirmă că investiţiile publice din timpul mandatului său sunt cele mai mari după anul 1990.

Şeful guvernului a enumerat şi programele implementate de când este şef al executivului: "prima casă" , 10 case pentru specialiştii din mediul rural şi programul rabla.

Şi chiar dacă sindicaliştii se plîng că le scad salariile, studiile Eurostat arată că în România cheltuielile pe ora de muncă au crescut în ultimul an cu 5%.

Şi nu numai în România, care se situează pe locul 5 la acest indicator, ci şi în Bulgaria care se află pe prima poziţie cu o creştere de 11,3 % la sută a salariului orar.

Pornite împreună pe drumul UE, România şi Bulgaria speră să nu urmeze exeplul prost dat de vecina lor balcanică, Grecia.

Dacă acum un secol Balcanii erau "butoiul cu pulbere" politic al Europei, loc de unde chiar s-a declanşat primul război mondial, Uniunea Europeană priveşte cu îngrijorarea situaţia din Grecia, dar stă cu ochii şi pe ceea ce se întâmplă în România şi Bulgaria pentru a preveni un dezastru economic.