2010 - de la optimism exagerat, la tăieri drastice

Nu trecuseră încă ecourile campaniei electorale, guvernul Boc proaspăt demis prin menţiune de cenzură este repus în funcţie, cu ceva modificări, iar promisiunile făcute înainte de votul la prezidenţiale afectau încă deciziile politice şi românii mai credeau că perioada de criză este pe sfârşite şi măsurile luate de guvernanţi nu îi vor afecta mai mult.

Declaraţiile ministrului Adriean Videanu, care, cu ochii pe "contorul de curent", asigura că criza a trecut deoarece a început să crească consumul de energie şi cele făcute de ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu, care asigura că taxele nu vor creşte în 2010, dădeau speranţe că România e pe drumul cel bun.

Premierul Emil Boc spunea la sfârşitul anului 2009 : "Nu tratez personalul bugetar ca pe un număr abstract, ca pe o entitate ce trebuie disponibilizată fără niciun fel de raţiune.Trebuie să ştim însă exact ce servicii se oferă populaţiei şi câte persoane sunt necesare pentru ca aceste servicii sa fie oferite populaţiei".

Emil Boc a mai afirmat că "noul guvern va sprijini mediul de afaceri şi IMM-urile şi crearea de noi locuri de muncă".

Dezbaterile pe bugetul de stat încep într-o notă optimistă.

Premierul Emil Boc afirma că proiectul de buget ia în calcul o creştere economică de 1,3% şi o rată a inflaţiei de 3,7%.

Pensia socială minimă, de 350 lei, ar urma să fie majorată cu rata inflaţiei.

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan declara că rata şomajului luată în considerare pentru 2010 va fi de 7,3%, comparativ cu 7,8% preconizat pentru anul trecut.

Numărul de şomeri anticipat pentru sfârşitul anului 2010 este estimat la 645.000 persoane.

Optimismul premierului era împărtăşit şi de negociatorii FMI, care "vedeau" şi ei o creştere economică pentru România.

BNR continuă să strângă însă ban pe ban şi rezervele băncii naţionale ajung la cifre record şi în acelaşi timp reduce dobînda de politică monetară, iar leul pare să prindă puteri la început de an.

Economia României "va creşte cu 0,5% în 2010" afirmă reprezentanţii Băncii Mondiale, care prevăd la începutul anului 2010 o creştere economică pentru 2011 de 4,5%, iar anul 2012 era văzut de cei de la FMI ca unul de boom economic, cu un salt de 6 procente, iar ratingul României creşte.

Chiar dacă făcuse promisiuni că taxele nu vor fi majorate, Sebastian Vlădescu se gândeşte la noi impozite, cum ar fi cel forfetar care va ucide multe IMM-uri, iar inflaţia anunţată ca fiind "ţinută în frâu" atinge cel mai mare nivel din Europa.

Semnale de alarmă vin însă de afară, Suedia reintră în recesiune, iar Germania se confruntă cu o premieră,atunci cînd salariile nemţilor sunt reduse, iar măsurile de austeritate ale guvernului grec se lovesc de protestele bugetarilor, care pierd mare parte din beneficiile cu care se obişnuiseră, iar Balcanii păreau să devină punctul sensibil al Europei, Grecia ajungând la fundul sacului, vorbindu-se chiar despre vânzarea unor insule.

Măsurile de austeritate se instaurează în toată Europa, dar românii stăteau încă liniştiţi, neatinşi de criză.

Iarna trecuse, FMI reduce din optimismul creşterii economice Românie pentru 2010 de la 1,3 la 0,8 la sută, dar, totuşi pentru 2011 economiştii văd România cu o creştere economică record, de 5,1%.

La sfârşitul lunii aprilie, românii puteau să spere la o viaţă mai bună.

Dar nu trec decât câteva zile şi reprezentanţii FMI, veniţi în vizită în România avertizează că scăderea economică va continua şi în 2010, asta în timp ce salariul mediu din România sfidează criza şi ia un avans de aproape 7 procente, iar BNR continuă să scadă dobânda de politică monetară care ajunge la minimul istoric de 6,25 procente.

Şi vine anunţul şoc al preşedintelui Traian Băsescu, pe 6 mai, care anunţă cele mai dure măsuri de austeritate din Europa, tăierea salariilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 procente.

Audio: Traian Băsescu despre reducerea cheltuielilor bugetare

Audio: Traian Băsescu despre reducerea previzibilă a pensiilor cu 15 procente

Audio: Traian Băsescu despre scăderea masivă a subvenţiilor

Măsuri de austeritate sunt luate şi de alte ţări, dar parcă nicăieri acestea nu sunt atât de dure ca în România.

Datele furnizate de statisticile făcute de instituţiilor europene arată că economia României continuă să scadă abrupt.

În timp ce PIB-ul Uniunii Europene a crescut în primul trimestru cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, contracţia înregistrată în România, de 3,2% este a treia din spaţiul european.

Curtea Constituţională decide că pensiile nu pot fi diminuate cu 15%, aşa că guvernul ia decizia să majoreze TVA cu 5 procente, măsură luată şi de alte ţări europene.

Majorarea TVA va duce şi la o creştere a inflaţiei, care va creşte de la previziunile din ianuarie de 3,7 % la peste 8 procente, iar previziunile de creştere economică devin sumbre.

Perspectiva de inflaţie. Sursa: BNR.

Foamea de bani pentru buget îi face pe guvernanţi să caute noi moduri de impozitare, unele hilare sau greu de aplicat, maneliştii fiind printre cei vizaţi.

Preşedintele Traian Băsescu propune, la începutul lui septembrie, şefului misiunii FMI pentru România Jeffrey Franks, în cadrul întâlnirii avute la Palatul Cotroceni, să fie analizată posibilitatea extinderii acordului existent între România şi FMI sau a încheierii unui acord de tip precautionary.

FMI cere şi reforma salariilor şi a pensiilor pentru a elibera tranşele de împrumut, prin adoptarea legii unitare a pensiilor şi salariilor bugetarilor.

Toamna începe cu noi previziuni care par optimiste după un an în care "creşterea" economică a evoluat de la un optimist +1,5% la un mai realist -1,5 %.

Toamna vine cu proteste ale sindicaliştilor organizate în Piaţa Victoriei, dar cele din septembrie se remarcă doar prin "dansul pinguinului" realizat de cei cinci mii de protestatari şi cu aruncarea şepcilor în curtea Palatului Cotroceni de către poliţiştii nemulţumiţi de scăderea salariilor, "spectacol" care-l va face pe preşedinte să renunţe la escorta poliţiei şi la demisia ministrului de interne Vasile Blaga.

Mitingul, la care au participat câteva zeci de mii de oameni şi care se dorea cel mai mare din ultimii ani, organizat pe 27 octombrie în Bucureşti de cele cinci confederaţii sindicale, s-a încheiat după ce sindicaliştii care sprijină opoziţia care nu a reuşit să voteze moţiunea de cenzură depusă de opoziţie.

Cursul mediu Leu - Euro - Dolar în ultimii cinci ani. (click pentru mărire)

Frigul iernii se simte pe şira spinării, după ce BNR anunţă creşterea datoriei externe a Românie cu peste 9 la sută faţă de anul precedent şi ajunge la un record de peste 87 de miliarde de euro.

Finanţele sunt zguduite de protestele "spontane" ale angajaţilor care se văd cu veniturile drastic reduse, nu numai de reducerea cu 25 de procente a salariilor, dar şi neacordare unor sporuri, care declanşează scandalul "stimulentelor".

Reducerea de 25 % a salariilor a fost considerată doar temporară, bugetarii aşteptând ca de la 1 ianuarie 2011 veniturile să revină la cele înainte de tăiere, dar majorarea acestora va fi mult mai mică, în timp ce rata inflaţiei ajunge la 8,2%, cu o scădere a PIB-ului pe primele 9 luni de 2,3%.

Cursul mediu Leu - Euro - Dolar în 2010. (click pentru mărire)

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că responsabilitatea pentru aproape un sfert din datoria externă aparţine populaţiei, care a apelat masiv la credite în anii trecuţi, dar nu există probleme cu plata datoriei externe.

Statul are nevoie de bani, aşa că se împrumută în permanenţă, iar într-o singură zi, pe 24 noiembrie, este obligat să ia de pe piaţă 1,3 miliarde de euro pentru plata unor datorii scadente.

Proiectul de buget pentru 2011 nu este încă prezentat parlamentului, dar noi măsuri de austeritate au fost deja luate, tăierea banilor sau a duratei concediului maternal, după ce mamele au organizat şi ele un marş de protest în faţa Palatului Victoria.

Pensionarii se aşteaptă şi ei la o reducere a veniturilor, prin plata CAS, iar cei care speră că vor mai apuca să mănânce prima pensie vor avea mai mult de aşteptat, femeile urmând să fie pensionate la 63 de ani, iar bărbaţii la 65.

La final de an, preşedintele Traian Băsescu nu îşi reproşează faptul că nu a întrevăzut efectele pe care criza le va avea asupra României încă din 2008.

"Nu îmi reproşez neapărat că nu am întrevăzut efectele pentru România. Îmi reproşez, dar în acelaşi timp constat că n-am fost singurul care nu am anticipat criza sau cei din jurul meu, sau economiştii cei mai buni ai ţării pe care i-am consultat şi au spus că nu poate fi creştere negativă. Asta e viaţa, nu întotdeauna ai cei mai inspiraţi consilieri", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele nu garantează însă că economia România va evolua spre creştere economică.

"Nu sunt unul care să vă poată garanta că toate cifrele se vor îndeplini. Nimeni nu poate garanta asta. Orice buget este o estimare, execuţia bugetară este altceva, pe care o vedem la sfârşitul anului", a continuat Băsescu.

Şi chiar dacă perspectivele sunt, în opinia preşedintelui, optimiste, acordul cu FMI este obligatoriu şi în viitor.

O veste bună totuşi ne dă preşedintele: TVA-ul nu mai poate creşte, aşa că guvernanţii trebuie să găsească alte soluţii.

"Deci de TVA am scăpat toţi, inclusiv guvernul, să-şi facă iluzii că ar mai fi o resursă pe acolo", a mai spus într-o conferinţă de presă, preşedintele Traian Băsescu.

În rest, preşedintele doreşte ca Moş Crăciun să-i aducă "linişte", iar poporului român "tărie".

La mulţi ani!