Tendinţele jurnalismului actual

Mónica Herrero, decanul Facultăţii de Comunicare a Universităţii Navarra, una din cele mai prestigioase din domeniu, a explicat la Madrid, în cadrul unei întâlniri cu ziarişti spanioli şi străini, care sunt tendinţele jurnalismului actual.

De la poveşti de succes şi drame sociale, până la entertainment, conţinutul ar trebui livrat contra cost.

Cum poate supravieţui o companie de comunicare – ziar, tv, radio – dacă munca jurnaliştilor nu este plătită, deoarece consumatorul preferă conţinutul gratuit, în condiţiile scăderii dramatice a publicităţii, pe care în Spania, de pilda, o deţin, în proporţie de 80%, trusturile tv?

Cum trebuie educat publicul obişnuit să primească informaţia în mod gratuit?

Acestea au fost doar câteva dintre întrebările adresate expertului, care prezentat la Madrid rezultatele Congresului Internaţional de Comunicare, ediţia 29 şi ale întâlnirii anuale a Asociaţiei International Media Management Academic Association (IMMAA), desfăşurate la Pamplona.

Video: Discuţie între Mónica Herrero, decanul Facultăţii de Comunicare a Universităţii Navarra și Eli Noam, preşedintele IMMAA, profesor la Columbia University. Sursa: Youtube/fcomnavarra.

Una din concluzii a fost că tinerii sunt viitorii consumatori de presă plătită, cei născuţi în era internetului fiind deja obişnuiţi cu plaformele digitale şi suporturile pe care se livrează informaţia.

„Suntem în tranziţie de la generaţia care îşi cumpără ziarul de la chioşcul fizic la cea care plăteşte pentru a vedea site-ul preferat pe telefon sau pe tablet”, spune Monica Herrero, care se declară optimistă în privinţa creşterii numărului de utilizatori care vor plăti pentru valoarea adăugată aportată de profesioniştii din comunicare.

Gratuitatea este o variantă, dar consumatorul va plăti pentru a avea un produs de calitate, în care se investeşte efort, investigaţie şi experienţă, adică munca jurnalistului.

A înota contra curentului este o formă de existenţă pentru companiile de presă, astfel încât păstrarea principiilor şi pariul pe calitate sunt garanţii pentru continuitatea pe piaţă, a mai afirmat prof. Herrero, care ne-a acordat un interviu.

Care sunt provocările jurnalismului astăzi, în vremea smartphone-ului şi a tabletelor, care au „furat” ştirea? Cum putem menţine audienţa, care este mai interesată astăzi de entertainment şi cum pot jurnaliştii să mai fie motivaţi?

Eu văd lucrurile uşor diferit, în sensul că suporturile digitale, ca tablet şi smartphone, ne permit accesul rapid şi în orice moment la utilizator, ceea ce se traduce prin înmulţirea oportunităţilor. Problema, cred eu, nu e asta, ştirea există, necesitatea publicului de a fi informat există, jurnaliştii îşi fac munca, problema este modelul de companie, care a dus la sărăcirea mediilor, la blocarea angajărilor în companiile tradiţionale de presă şi deci acest domeniu al comunicării, al bussiness-ului comunicării, este în criză. Modelul tradiţional. Dar nu necesitatea de a fi informat sau necesitatea de a informa. Avantajul este că se deschid noi posibilităţi de a ajunge la utilizator.

Cum putem crea conţinut care să atragă audienţa

Orice utilizator al instrumentelor moderne de informare are posibilitatea să aleagă sursa care-i convine, dar există mult neprofesionalism, impostura creează falsuri. Cum putem crea conţinut care să atragă audienţa în aceste condiţii?

Întărind mărcile, cred că aceasta este soluţia. Există multă impostură în domeniu acum, dar autoritatea o câştigi cu prestigiu şi foarte multă muncă. Într-adevăr, profesioniştii concurează cu cei care fac mult zgomot, situaţie care nu exista înainte. Dar eu cred că bătălia comunicării nu e niciodată dusă pe termen scurt, mai ales în privinţa companiilor. Nu există succes imediat, pentru că reputaţia se construieşte greu, în timp şi menţinerea ei e un lucru dificil. Legacy media, mediile tradiţionale, cu versiunile digitale, au acest avantaj, al mărcii deja cunoscute, construite off line. Mediile noi, născute direct în era digitală, trebuie să îşi construiască această reputaţie. Deci zgomotul da, există, dar avem şi oportunitatea construirii reputaţiei.

În România, ca în multe alte ţări, deşi este prost plătit, jurnalismul este o profesie care are totuşi mulţi aspiranţi. Cum îi incurajaţi pe studenţii dumneavoastră să continue să se formeze în acest domeniu, deşi condiţiile economice sunt precare?

Eu nu obosesc să spun că e cea mai frumoasă meserie din lume! În privinţa jurnalismului care urmăreşte actualitatea imediată, a ştirii de astăzi, probabil este cel mai afectat de impostură. Consider, pe de altă parte, că storytelling-ul este cel care are cel mai bun moment acum: povestea care ne ajută să înţelegem lumea şi ce se întâmplă cu ea, să ne înţelegem pe noi şi să contextualizăm ştirea imediată.

Orice conflict armat, de pildă, are în spate nişte motive istorice, are o poveste pe care jurnalistul o construieşte pentru a fi înţelese evenimentele imediate care au loc astăzi. Şi mi se pare că jurnalismul, în această lume a imediatului, lumea celor 140 de caractere, are oportunităţi extraordinare pe care trebuie să le redescoperim.