Retrospectivă 2017: Politica externă a Republicii Moldova
Începutul anului 2017 a coincis cu intrarea lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte.
Articol de Ala Boţan, Radio Chişinău, 29 Decembrie 2017, 09:36
Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - Cum a fost 2017 pentru Republica Moldova ne spune, de la Radio Chişinău, Ala Boţan.
Reporter: Începutul anului 2017 a coincis cu intrarea lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte.
El anunţa încă din campania electorală că va insista asupra îmbunătăţirii relaţiilor cu Federaţia Rusă şi se arăta rezervat faţă de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Igor Dodon a întreprins prima sa vizită în calitate de preşedinte la Moscova, unde a vorbit inclusiv despre posibilitatea denunţării Acordului de Asociere cu UE, semnarea unor documente cu Uniunea Euro-Asiatică, dar şi despre recunoaşterea datoriilor la gazul importat din Rusia consumat de regiunea separatisă transnistreană.
La scurt timp, el a mers şi la Bruxelles, unde a reiterat criticile sale la adresa Acordului de Asociere.
Acolo, Igor Dodon a propus semnarea unui acord între NATO şi Republica Moldova cu privire la recunoaşterea neutralităţii Republicii Moldova.
De asemenea, el s-a pronunţat împotriva deschiderii unui birou de legătură NATO la Chişinău.
Igor Dodon: Să nu ne grăbim cu deschiderea oficiului NATO. În cazul în care ar fi luată o astfel de decizie, eu nu exclud că pe viitor noi vom reveni asupra statutului acestui oficiu în Republica Moldova.
Reporter: Pe de altă parte, coaliţia de guvernare de la Chişinău s-a declarat în repetate rânduri pentru avansarea relaţiilor cu Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, relaţia cu Rusia s-a deteriorat, ajungând la conflicte diplomatice deschise.
În luna martie, Parlamentul şi Guvernul au adresat o notă de protest Federaţiei Ruse, în care acuză serviciile speciale de la Moscova de faptul că ar fi exercitat presiuni asupra mai multor funcţionari moldoveni.
În luna mai cinci diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Republica Moldova, fiind acuzaţi de spionaj.
La începutul lunii august guvernul de la Chişinău l-a declarat presona non grata pe premierul rus Dimitri Rogozin, din cauza unor declaraţii scandaloase ale acestuia la adresa Republicii Moldova.
La rândul său, Federaţia Rusă a dechis în luna noiembrie un dosar penal pe numele lui Vlad Plahotniuc, liderul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, considerat cel mai influent politician din Republica Moldova, pe care îl acuză de tentativă de omor.
La scurt timp, Chişinăul şi-a rechemat ambasadorul său la Moscova, pe o perioadă nedeterminată. Pe fundalul unor relaţii tot mai proaste cu Rusia, premierul Pavel Filip a întreprins mai multe vizite la Bruxelles, inclusiv la Summitul Parteneriatului Estic, care s-a desfăşurat la sfârşitul lunii noiembrie.
Atunci el a vorbit şi despre necesitatea fortificării relaţiilor cu NATO, iar câteva săptămâni mai târziu a fost dechis biroul de legătură al Alianţei Nord-Atlantice în Republica Moldova.
De asemenea, el a insistat pe continuarea parcursului european al Chişinăului.
Pavel Filip: Dincolo de toate disputele politice pe care le avem în ţară, Republica Moldova are un singur plan. Acest plan este integrarea Republicii Moldova în UE.
Reporter: Totuşi, la Chişinău mai mulţi politicieni din opoziţie, dar şi analişti, remarcă faptul că, în pofida divergenţelor aparente între guvernare şi preşedintele Igor Dodon, susţinut de Partidul Socialiştilor, cele două tabere au colaborat atunci când au avut interese comune.
Cel mai reprezentativ exemplu pare a fi votul comun pentru modificarea sistemului electoral, un proiect controversat criticat dur atât de opoziţie, cât şi de instituţiile europene.
Guvernarea, care se declară proeuropeană, nu a ţinut cont de aceste obiecţii, fapt ce a afectat grav relaţiile dintre Chişinău şi Bruxelles, susţine comentatorul politic Vlad Ţurcanu.
Vlad Ţurcanu: Apropo, nu este vorba doar de UE, recent, ambasadorul american de la Chişinău a afirmat că şi SUA sunt dezamăgite din cauza insistenţei de care a dat dovadă guvernarea prin a promova modificarea Codului electoral.
Reporter: În 2018, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Experţii susţin că, o dată cu apropierea acestui scrutin, divergenţele între forţele politice se vor amplifica, iar politica externă va constitui una dintre principalele teme de campanie.
