Retragerea trupelor SUA din Afganistan generează dispute

În cele câteva zile rămase până în iulie, când trupele americane ar trebui să înceapă retragerea din Afganistan, preşedintele Barack Obama va lua o decizie în funcţie de evaluarea unei întrebări cheie.

Este reţeaua al Qaeda capabilă, încă, să lanseze un atac împotriva SUA, din Afganistan sau din munţii din apropiere ai Pakistanului ?

Liderul de la Casa Albă a primit în ultimele zile informaţii de la consilierii săi că al Qaeda este acum prea slăbită pentru a ataca.

Se aşteaptă ca argumentele pentru o retragere mai rapidă decât ar dori comandanţii militari să fie, în esenţă, acelea că războiul din Afganistan a fost mult mai lung, mult mai sângeros şi mai frustrant decât şi-au imaginat americanii în urmă cu un deceniu, dar că războiul recent al avioanelor fără pilot şi comandourilor s-a dovedit mult mai eficient, venind cu o turnură surprinzător de bună a lui.

Se pare că preşedintele Obama va invoca asemenea argumente pentru a anunţa o reducere mai rapidă a forţelor decât recomandă comandanţii militari de pe teren şi Secretarul Apărării, Robert Gates, care va părăsi Pentagonul la 30 iunie.

Aceştia ar dori să menţină în Afganistan cât de multe trupe posibil până în vara lui 2012.

Indiferent de ce va decide, Barack Obama va putea argumenta că forţele americane nu părăsesc Afganistanul.

Chiar după retragerea celor 30.000 de militari care au fost trimişi în 2009 în Afganistan, vor rămâne încă acolo 68.000 de americani.

Aceasta înseamnă că vor fi pe teren de două ori mai mulţi decât erau în ziua în care preşedintele George W.Bush a plecat de la Casa Albă.

Analiştii spun că revenind la obiectivul iniţial al operaţiunii americane în Afganistan, acela de a-l captura sau ucide pe Osama bin Laden şi de a lovi decisiv reţeaua teroristă al Qaeda, preşedintele Obama îşi asumă câteva riscuri.

25.000 de militari americani ar putea rămâne în Afganistan ani de zile

El ar miza pe faptul că o forţă americană de până la 25.000 de militari, care ar putea rămâne ani de zile sau chiar decenii dacă guvernul afgan va fi de acord, ar reuşi să împiedice ca Afganistanul să redevină o enclavă teroristă.

Preşedintele nu vorbeşte despre perspectivele expuse de secretarul său de stat, Hillary Clinton, privind transformarea Afganistanului în prima redută împotriva extremismului islamic.

Dezbaterea fără sfârşit de la Washington, dacă americanii se află în Afganistan pentru a proteja SUA sau dacă au o viziunea mai mare pentru Afganistan, se apropie acum, totuşi, de final, preşedintele Obama revenind la punctul de pornire, acela de a face al Qaeda inofensivă.

Liderul de la Casa Albă va încerca, însă, în acelaşi timp să construiască şi cazul continuării angajamentului american faţă de afgani, cu zeci de mii de militari care ar trebui să rămînă ani de zile în Afganistan.

Intervine, însă, desigur, ca întotdeauna în cele mai delicate momente ale deciziei, factorul dacă nu surpriză, în orice caz care complică.

Violentele declaraţii publice de sâmbătă ale preşedintelui Hamid Karzai, care i-a descris pe americani că "trecători şi forţe de ocupaţie" aflaţi în Afganistan pentru propriile scopuri.

Imediat a doua zi, duminică, ambasadorul SUA la Kabul, Karl Eikenberry, vorbea în faţa a 200 de studenţi afgani.

"Mamele şi taţii soldaţilor ucişi, soţiile soldaţilor care şi-au pierdut braţe şi picioare, copiii celor care şi-au pierdut viaţa în ţara voastră, se întreabă despre sensul sacrificiului celor iubiţi", a precizat Karl Eikenberry.