"Nu există alternativă" la înarmarea rebelilor libieni

Administraţia Obama a arătat puţin interes faţă de ofertele din ultimele zile ale unor înalţi oficiali ai regimului Gaddafi, cu ultima făcută de un consilier al unuia din fiii colonelului care ar propune să cedeze puterea fiilor lui.

Oficialii americani au devenit din ce în ce mai resemnaţi în faţa posibilităţii unei situaţii militare blocate pe teren, cu forţele de opoziţie deţinând, sub protecţia loviturilor aeriene ale coaliţiei şi a zonei de excludere aeriană, partea de est a Libiei, în vreme ce forţele colonelului Gaddafi ar rămâne în controlul părţii de vest .

Deşi oficialii de la Washington şi-au manifestat încrederea faţă de intelectualii care au format guvernul interimar în Bengazi, ei au temeri în legătură cu identitatea şi scopurile celor implicaţi în luptă, drept pentru care administraţia americană încă ezită în ceea ce priveşte înarmarea rebelilor .

Analistul de la Institutul Brookings, Bruce Riedel, fost ofiţer CIA explică ambele feţe ale realităţii în faţa misiunii agenţilor secreţi în Libia .

"Misiunea lor importantă este să descifreze cine sunt rebelii. Sunt rebelii al-Qaeda ori sunt democraţi autentici, sunt un amestec între al-Qaeda şi democraţi, putem înlătura elementele jihadiste al-Qaeda ,putem consolida mâna forţelor democrate, cu alte cuvinte cine este de partea noastră în acest război ?”

Bruce Riedel crede totuşi, că nu va exista alternativă la aceea a înarmării rebelilor.

"Cred că va veni un moment în care nu vom avea de ales şi va trebui să îi înarmăm pe rebeli. Nu-l putem lăsa pe Gaddafi acolo unde este, iar rebelii au acum nevoie nu neapărat de arme ci de antrenament, de instrucţiuni, organizare şi disciplină. Adică de militari pe teren. Dar asta nu înseamnă că trebuie ca militari americani să fie pe teren. Pot fi francezi , britanici , italieni. "

Schimbare în poziţia faţă de preşedintele Saleh al Yemenului

Într-o dezvoltare majoră a poziţiei sale în regiune, Washingtonul, care l-a sprijinit timp îndelungat pe preşedintele Yemenului , chiar în faţa recentelor ample proteste, a semnalat o schimbare de poziţie în ultima săptămînă , când a început negocieri cu preşedintele Ali Abdullah Saleh asupra termenilor plecării sale de la putere .

Administraţia Obama s-a abţinut de la a critica regimul lui Saleh, chiar dacă forţele sale au tras în demonstranţii paşnici, pentru că l-a considerat drept un aliat cheie în lupta împotriva ramurii al-Qaeda din Yemen..

Această poziţie a alimentat , însă , serioase critici la adresa Statelor Unite , pe care unele cabinete le-au acuzat de ipocrizie pentru a fi reacţionat la situaţia din Libia, dar nu şi la aceea din regimuri aliate cheie, ca cele din Yemen şi Bahrein .

Acum, negocierile cu preşedintele Saleh se concentrează asupra unei propuneri ca acesta să predea puterea unui guvern provizoriu condus de vicepreşedintele său , pînă la desfăşurarea de noi alegeri .

Această idee "nu este disputată "spun oficialii yemeniţi, adăugînd că sunt neclare momentul şi mecanismul plecării sale .

Statele Unite au de mult timp o relaţie prudentă de dependenţă reciprocă cu preşedintele Saleh, care a permis armatei americane şi CIA să lovească adăposturile al-Qaeda .

Negocierile din Sanaa au început după ce au fost ucişi mai mult de 50 de protestatari, la o demonstraţie antiguvernamentală la 18 martie .

Nu este clar încă dacă Statele Unite discută plecarea în siguranţă a preşedintelui Saleh şi a familiei sale în altă ţară, dar se pare că aceasta este direcţia discuţiilor .

Pentru Washington, cheia este ca plecarea acestuia să fie un aranjament al transferului de putere care ar îngădui continuarea operaţiunilor contrateroriste din Yemen.