Criza ucraineană "a avut efecte asupra economiei ruse"

Atât summitul G 7 de la Haga, cât şi discursul de miercuri de la Bruxelles al preşedintelui Barack Obama au trasat de fapt linia roşie a reacţiilor occidentale la criza din Crimeea.

SUA şi UE au decis că vor lucra la noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar le vor impune numai dacă aceasta va acţiona în direcţia escaladării crizei din Ucraina, ceea ce, consideră comentatorii politici, atât ruşi cât şi cei occidentali, înseamnă o intervenţie militară şi încercarea de a anexa regiunile rusofone din est şi din sud.

Rusia, la rândul său, a declarat deja că nu are asemenea intenţii.

Pe de altă parte, în discursul preşedintelui Obama s-au făcut simţite auzite câteva declaraţii importante pentru Moscova.

El a recunoscut că Rusia nu poate fi determinată cu forţa armelor să abandoneze Crimeea, ceea ce înseamnă că Occidentul nu va interveni militar şi avertizează astfel şi Ucraina să nu încerce pe cont propriu asemenea acţiune.

De asemenea, el a declarat că Ucraina şi Georgia nu vor deveni membre ale NATO într-un viitor prognozabil şi că nu va fi un nou război rece.

Comentatorii ruşi consideră că "de facto" Occidentul s-a resemnat cu anexarea Crimeii, dar va obliga Rusia să plătească pentru aceasta un preţ economic şi politic ce va depinde însă nu doar de comportamentul Kremlinului în relaţiile cu Ucraina ci şi de priorităţile politice şi economice occidentale, inclusiv de interesul acestuia în dosarele precum cel iranian sau sirian.

Economic, experţii ruşi prevăd intensificarea politicii europene de reducere a dependenţei de energia rusă, restrângerea relaţiilor financiare cu Occidentul, înrăutăţirea condiţiilor de acces pe piaţa internaţională de capital, deteriorarea climatului investiţional şi alte asemenea.

Guvernul rus are un plan de acţiune

De altfel, criza ucraineană a avut efecte asupra economiei ruse, manifestate prin creşterea record a fugii de capital în trimstrul I, scăderea ratingului Rusiei de către agenţiile internaţionale de specialitate, scăderea prognozelor Băncii Mondiale în privinţa creşterii economiei ruse anunţate chiar miercuri.

Prim-vicepremierul rus Igor Şuvalov a recunoscut însă că principalele riscuri derivă nu din sancţiunile punctual aplicate până acum ci din posibila reacţie a marilor investitori.

Potrivit acestuia, guvernul rus analizează aceste riscuri şi are deja un plan de acţiune în cazul deteriorării situaţiei.

El a subliniat că Rusia nu va părăsi de bună voie pieţele sale tradiţionale, dar va căuta activ pieţe noi. Analiştii cred că este vorba în primul rând de pieţele asiatice, spre care Rusia a început deja să se orienteze mult înainte de criza ucraineană, dar, subliniază ei, acum va trebui să negocieze cu partenerii săi asiatici de pe poziţii mult mai slabe.