Conflictul din Irak, în atenţia Consiliului de Securitate ONU

Conflictul din Irak s-a aflat, vineri, în atenţia Consiliului de Securitate al ONU şi a miniştrilor de externe europeni.

Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluţie menită să slăbească Statul Islamic, grupare care controlează teritorii importante din Irak şi Siria, în timp ce la Bruxelles s-a discutat despre criza umanitară din nordul Irakului şi înarmarea kurzilor.

Gravitatea situaţiei din Irak a fost confirmată de un nou masacru, căruia i-au căzut victimă zeci de yazidi; există, totuşi, şi motive de optimism, după ce sunniţii au afirmat că ar putea, în anumite condiţii, să sprijine noul guvern de la Bagdad.

Rezoluţia Consiliului de Securitate vizează Statul Islamic şi Frontul al Nusrah, grupare extremistă activă în Siria şi afiliată reţelei Al Qaida, şi prevede sancţiuni pentru unii dintre membri celor două organizaţii teroriste.

Sancţiunile îi vizează şi pe cei care ajută cele două grupări prin recrutarea de luptători străini şi facilitarea accesului acestora în Irak şi Siria.

De asemenea, vor fi sancţionaţi cei care finanţează organizaţiile teroriste fie direct, fie indirect, prin relaţii comerciale cu acestea, în condiţiile în care Statul Islamic vinde deja produse petroliere, dar şi artefacte jefuite din muzee şi situri arheologice.

Ameninţarea Statului Islamic a fost discutată şi de miniştrii de externe europeni; deşi nu s-a stabilit o politică generală a Uniunii, statele membre au dreptul să le furnizeze armament kurzilor, ale căror miliţii, peshmerga, au fost înfrânte, recent, de jihadişti.

Bruxelles-ul, preocupat de criza umanitară din nordul Irakului

Bruxelles-ul este preocupat şi de criza umanitară din nordul Irakului, unde sute de mii de membri ai minorităţilor religioase au fost forţaţi să se refugieze de ofensiva Statului Islamic.

Acesta şi-a arătat şi vineri brutalitatea faţă de minorităţi, masacrând zeci de yazidi, pe care jihadiştii îi consideră adoratori ai diavolului.

Între timp, liderii triburilor sunnite au anunţat că ar putea coopera cu noul guvern de la Bagdad şi chiar să i se alăture în lupta împotriva jihadiştilor, cum au făcut-o şi în urmă cu câţiva ani, dacă le vor fi acceptate o serie de cereri.

Sunniţii protestează de ani de zile faţă de politicile discriminatorii ale premierului Nuri al-Maliki, însă acesta a acceptat să renunţe la putere.

Şi liderul suprem religios şiit, ayatollahul Ali al-Sistani, a cerut ca armata să fie una naţională, în condiţiile în care aceasta a fost acuzată că ar fi pro-şiită.