Blocaj politic în Republica Moldova

Republica Moldova se confruntă cu cel mai îndelungat blocaj politic din istoria sa.

După doi ani de la încercarea eşuată de alegere a şefului statului, niciunul dintre partide nu este dispus să facă vreo concesie şi îşi reproşează reciproc această situaţie unul altuia.

Chiar dacă au trecut mai bine de şase luni de la ultimele alegeri parlamentare, găsirea unui nou preşedinte nu pare a fi o chestiune realizabilă în viitorul apropiat, atât timp cât nici actualul parlament nu are majoritatea necesară pentru un asemenea demers.

În plus, în absenţa unui termen limită pentru alegerea preşedintelui, legislativul de la Chişinău nici măcar nu şi-a fixat pe agendă începerea procedurii de alegere a şefului statului.

Patru tentative eşuate de alegere a preşedintelui, două alegeri parlamentare anticipate şi un al treilea parlament în care încă nu există majoritatea necesară a alegerii şefului statului - acesta este bilanţul ultimilor doi ani, care reprezintă cel mai îndelungat blocaj politic din istoria Republicii Moldova.

Partidele parlamentare nu par dispuse să-şi ofere concesii şi preferă, în schimb, să se acuze reciproc de blocajul politic.

Astfel, secretarul executiv al PCRM, Iurie Muntean, consideră că vina aparţine partidelor liberale, care în 2009 au refuzat să susţină candidatura Zinaidei Greceanîi.

"Faptul că respectivii atunci nu au votat preşedintele pe care Partidul Comuniştilor l-a înaintat, înseamnă că, de fapt, ei au avut ca obiectiv minţirea, lansarea şi stimularea acestei crize politice", a declarat
Iurie Muntean.

Criza politică "a fost provocată de comunişti"

Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Ion Hadârcă, este de părere că actuala criză a fost provocată de comunişti, care au susţinut în 2000 introducerea unei majorităţi parlamentare de trei cincimi, greu de obţinut de orice formaţiune politică pentru alegera şefului statului.

Deputatul liberal crede însă că există soluţii pentru depăşirea crizei politice.

"Deja s-au făcut demersuri la Curtea Constituţională, la Comisia de la Veneţia, sunt în rezervă şi mecanismele referendumului şi ale modificări Constituţiei", a spus Ion Hadârcă.

În acelaşi timp, liderul Partidului Democrat, actualul preşedinte intermar Marian Lupu, a declarat că pentru a fi evitate noi alegeri anticipate nu se va încerca alegerea şefului statului până când nu va fi identificată o soluţie clară.

"Alegerea şefului statului doar de dragul alegerilor nu este o soluţie, fiindcă această cale nepregătită este o cale directă spre continuarea crizei politice şi mergerea ţării către alegeri parlamentare anticipate", a precizat Marian Lupu.

Tema alegerii şefului statului a fost oricum ignorată de clasa politică de la Chişinău în ultima perioadă, deşi a trecut aproape o jumătate de an de la ultimul scrutin parlamentar.

Liderul grupului parlamentar al Partidului Liberal Democrat, Valeriu Streleţ, susţine însă că Alianţa pentru Integrare Europeană va reveni la subiectul alegerii preşedintelui imediat după alegerile locale din 5 iunie.

Liderii politici de la Chişinău "nu sunt interesaţi de alegerea preşedintelui"

Analistul politici Igor Boţan crede că liderii politici de la Chişinău nici nu sunt interesaţi de alegerea preşedintelui, iar noi alegeri anticipate nu pot fi excluse.

"Dacă nu găsesc o soluţie de compromis în acest an cel mai probabil alegeri anticipate vor avea loc peste un an, aproximativ, în primăvara anului viitor", a declarat Igor Boţan.

Potrivit lui Igor Boţan în actualul context, când nu există un punct de vedere comun între putere şi opoziţie, soluţia cea mai optimă ar fi identificarea unei candidaturi de compromis.