Masoneria în Statele Unite al Americii

Despre masonerie s-a vorbit mai întotdeauna în şoaptă şi numai pe la colţuri.

În Statele Unite masonii nu mai operează în secret absolut şi îşi sărbătoresc public aniversarea a două secole de existenţă.

Marea Lojă Masonică a Districtului Columbia, căci despre ea este vorba, guvernează asupra a 40 de loje în Washington DC.

Nimeni nu ştie cu certitudine cum şi când a fost formată fraternitatea masonică. O teorie larg răspândită printre masoni este că s-a dezvoltat în mijlocul breslelor de pietrari în timpul Evului Mediu.

Audio:

Cel mai vechi document care face referire la masoni este poemul "Regius", tipărit în jurul lui 1390.

În 1717, patru loje din Londra au format Marea Lojă a Angliei. În 30 de ani apoi, fraternitatea s-a extins în întreaga Europă şi coloniile americane.

Masoneria liberă a devenit foarte populară în America colonială.

Primul preşedinte al Statelor Unite, George Washington, a fost mason. Benjamin Franklin a fost şeful Fraternităţii din Pennsylvania.

Cel puţin 15 preşedinţi americani au fost masoni. Între Andrew Jackson, Andrew Johnson, Theodore Roosevelt, Franklin Roosevelt, Harry Thuman, Lyndon Johnson şi Gerald Ford.

Fraternitatea masonică spune despre ea însăşi că a răspândit timp de secole idealurile demnităţii umane şi libertăţii individuale, dreptul la propria religie, la formarea de guverne democratice şi dreptul la educaţie publică.

În anii 1800 şi la începutul anilor 1900, masonii au fondat orfelinate, case pentru văduve şi pentru bătrâni, ceea ce a constituit singura securitate socială pentru mulţi.

Astăzi, în America de Nord, fraternitatea masonică continuă tradiţia carităţii prin acordarea aproape a 1.500.000 de dolari, între altele pentru spitale şi cercetare medicală.

Tot timpul însă, unii au continuat să se întrebe: este masoneria fiara din Apocalipsă? Face masoneria o tentativă de puci planetar? Unii vorbesc chiar acuzând de iudeo-masonerie.

Marea Lojă a Masoneriei Libere a districtului Columbia, Washington a împlinit zilele acestea 200 de ani de existenţă.

L-am întrebat pentru "Agenda globală" Radio România, pe marele maestru al Marii Loje a Districtului Columbia, Jesse Villareal.

Reporter: Mare maestru, cât de deschisă cunoaşterii publicului este masoneria liberă? Cunoaşterii publicului obişnuit vreau să spun.

Jesse Villareal: În primul rând, masoneria liberă include oameni indiferent de clasa lor socială, de religie. Filosofia noastră este că oamenii sunt egali, indiferent de statutul social al lor. Nu ne constituim într-o religie, dar niciun ateu nu poate fi mason. Un mason trebuie să creadă în Dumnezeu. Pentru a discuta orice discuţii polemice, însă, vorbim fiecare despre Dumnezeul nostru ca despre arhitectul suprem. Aşa ca atunci când un mason vorbeşte despre arhitectul suprem, se poate referi la propria religie fără a fi ofensiv faţă de ceilalţi. Încercăm să discutăm diversele religii nu pentru a converti oamenii, ci pentru a înţelege. Cunoaşterea, înţelegerea, constituie cea mai bună cale de a uni oamenii. Înţelegerea distruge barierele. Atunci când oamenii pot vorbi deschis cu încredere, se deschide un drum larg către prietenie şi cele mai mari valori pe care le are umanitatea sunt iubirea şi prietenia. Când ai respect, înţelgere şi toleranţă pentru respectiva religie este minunat.

Reporter: Câte religii cuprinde loja dumneavoastră?

Jesse Villareal: Avem toate religiile în loja noastră. De la cele majore, creştinism, iudaism şi islam, până la diferitele secte. Sunt musulmani atât şiiţi cât şi suniţi în loja noastră. Stăm împreună în aceeaşi lojă, suntem prieteni şi ne respectăm. Aceasta construieşte înţelegerea. Vorbim despre multe şi diferite lucruri, despre umanitate şi iubire, despre iluminare spirituală, educaţie şi cunoaştere, înţelegere. Cred că Charles Dickens spunea că cei mai mari doi inamici ai civilizaţiei umane sunt sărăcia şi ignoranţa. Masoneria luptă împotriva amândurora, dar în mod special împotriva ignoranţei, pentru că ignoranţa poate distruge societăţi şi poate distruge tot ce există. Dacă nu înţelegem ce se întâmplă lângă noi ne putem pripi la a judeca greşit.

Reporter: Vă puteţi explica de ce unii oameni sunt speriaţi când aud de masonerie?

Jesse Villareal: Din cauză că nu o înţeleg, iar lipsa de cunoaştere şi ignoranţa pot conduce la false impresii. Nu este nimic din ceea ce spunem ori publicăm de natură să-i facă să creadă pe oameni că suntem o societate adversă. Sunt unii care spun lucruri false despre noi, dar noi, ca societate, ca fraternitate, întoarcem şi celălalt obraz. Nu ieşim în public pentru a-i provoca pentru că aceasta ar însemna să le acordăm credibilitate, iar noi vrem să fi percepuţi prin ceea ce facem şi spunem, nu prin ceea ce alţii spun despre noi.

Reporter: Marele maestru al Marii Loje al Districtului Columbia, în 2009, Akram Elias, îmi vorbeşte despre un aspect pe care îl crede fascinant.

Reporter: Este un mare moment pentru loja dumneavoastră, cu siguranţă, 200 de ani de existenţă. Ceea ce este un aspect încă şi mai fascinant este vârsta medie a noilor membri ai lojei, noii ofiţeri ai lojei, aceia de 32 de ani. Este un aspect nou al masoneriei vârsta tânără?

Akram Elias: Da, este o întreagă nouă generaţie de americani care devin tot mai mult interesaţi de învăţăturile masonilor liberi. Ei caută o formă instituţionalizată în care pot întâlni alte persoane cu care pot fraterniza şi cu care pot, în acelaşi timp, gândi progresiv viitorul. Viitorul ţării, viitorul lor personal şi al umanităţii, în general.

Reporter: Care sunt valorile principale pe care tinerii le caută aici?

Akram Elias: Sunt valori esenţiale, de bază, unele culturale, sociale, unele economice, iar altele politice, deşi masoneria liberă nu se implică în politică, dar sunt unele valori politice foarte atractive pentru masonii liberi. Prin acestea înţeleg societatea civilă, alegerile, masonii liberi îşi aleg proprii lideri, există transparenţă. Acestea sunt valorile despre care vorbesc. În domeniul cultural şi social, este vorba despre libertatea individuală şi ideea că pot fraterniza cu alţii, indiferent de mediul din care vin. De-a lungul întregii istorii, oamenii au fost clasificaţi, aşezaţi în categorii, unde te-ai născut, în ce familie te-ai născut, cărei clase sociale îi aparţii, ce religie ai, toate acestea te aşază într-o categorie sau alta. Filozofia revoluţionară a masoneriei libere este că individul are propria voinţă liberă, aceea de a socializa şi a fraterniza cu alţii, care vin din medii diferite. Există, de asemenea, o componentă moral-spirituală, aceea de a lucra pentru o societate mai bună, în vreme ce respectăm diversitatea religioasă a noastră ca indivizi. Toate acestea atrag generaţiile mai tinere, care au în faţă o lume într-o schimbare atât de mare si atât de rapidă, pe care încearcă să o facă mai raţională. Masoneria liberă le dă acest confort, confortul de a raţiona.

Reporter: Se ştie foarte bine că cei mai importanţi părinţi fondatori ai Americii au fost masonii liberi, aşa că America este cumva construită pe masoneria liberă. Care este rolul acesteia în societatea americană, astăzi?

Akram Elias: Principiile de bază a ceea ce numim experimentul american vin din învăţăturile masoneriei libere. Ea este încă destul de puternică în întreaga Americă, dar comparând numărul membrilor cu cel de acum un secol, de pildă, este proporţional cu populaţia, desigur, mult mai mic. Astăzi, însă, ceea ce vedem sunt o imensă revenire şi un imens interes. Poate că aceasta reflectă în parte criza universală a valorilor, vedem noile generaţii interesate să ştie cum putem lucra împreună, cum putem construi o lume mai bună. Masoneria liberă este foarte atractivă pentru ei.

Reporter: Mare Maestru, cât este deschidere şi cât secret în masonieria liberă faţă de publicul obişnuit?

Akram Elias: În SUA, masoneria liberă este destul de deschisă. America este cumva o excepţie de la regulă, pentru că mulţi din părinţii fondatori ai SUA au fost masoni liberi, ei au fost deschişi în ce priveşte apartenenţa lor. Întreg sistemul de guvernare era bazat pe principii promovate de masoneria liberă, adică libertate individuală, stat de drept şi dreptul la asociere liberă în societatea civilă, aşa încât masoneria liberă nu a fost niciodată o societate secretă în SUA. Istoria europeană unde au existat, cu sute de ani în urmă, sisteme de guvernare care au fost monarhii absolute, este însă diferită. Masoneria liberă este un concept european, este adevărat, dar masonii liberi îşi puneau în Europa astfel problemele: stai puţin, de ce nu putem fi indivizi liberi, de ce nu ne putem autoguverna, de ce nu putem alege printr-un sistem electoral? Ce ar fi să existe un stat de drept pentru că nimeni nu trebuie să fie deasupra legii. Aceste idei au fost percepute ca ameninţătoare către vechea ordine de atunci, aşa că fără îndoială masoneria liberă a început în Europa ca o societate secretă. Ea a evoluat în timp odată cu progresul formelor de guvernare, învăţând, însă, să fie mai discretă şi spun mai discretă pentru că istoria europeană a fost marcată de fascism, nazism, comunism, care au încercat să suprime orice gândire liberă, orice instituţie care promovează egalitatea pe baza gândirii libere, ca şi statul de drept. În Europa, deci, masoneria este încă mult mai discretă. America este cu adevărat unică. Vă asigur însă că masoneria este o societate foarte secretă în părţile lumii unde există dictaturi, unde, dacă ar vorbi deschis despre necesitatea unui sistem de guvernare mai transparent, care să dea socoteală populaţiei, despre statul de drept în care nimeni nu poate fid easupra legii, aceasta i-ar putea costa pe masoni viaţa. În acele locuri din lume, masonii operează încă în secret. Un lucru însă este foarte important, conceptul masoneriilor ca societăţi secrete nu are absolut nicio legătură cu teoriile conspiraţioniste. Complotul este un concept antagonic masoneriei libere. Ideea este că fiecare individ trebuie să gândească prin el însuşi, ceea ce este important este că masoneria liberă învaţă oamenii cum să gândească prin ei înşişi, să acţioneze prin ei înşişi, să nu fie turmă. Ideea din spatele acesti filozofii este că ea este cel mai bun instrument impotriva oricărei forme de tiranie.

Reporter: Alex Pizani este unul dintre cei mai tineri masoni, are 26 de ani şi a intrat în rândurile masonilor la 23 de ani.

Alex Pizani: Am dorit să mă alătur unei organizaţii care face caritate şi promovează idealuri în care cred, ca idealul democraţiei.

Reporter: Ce rol crezi că are masoneria în societatea americană modernă?

Alex Pizani: Rolul nostru astăzi este autoperfecţionarea ca individ. facem tot ce putem pentru a ne ajuta vecinii, pe de altă parte pentru a ajuta societatea, facem o mulţime de lucrări de caritate, adunăm fonduri pentru asociaţii medicale, pentru spitale, încercăm să promovăm valorile masoneriei care sunt foate aliate principiilor democratice.

Reporter: Ştiu, de exemplu, vecinii voştri că sunteţi masoni? Vin să vă întrebe, să vă ceară diverse?

Alex Pizani: Este exact mantra masonică, să fim întrebaţi, să ni se ceară. Suntem foarte deschişi în legătură cu apartenenţa noastră. Chiar când mă duc la lucru nu văd nici o problemă în a purta simbolul masonic, ca lumea să ştie cine sunt. Nu este nevoie să te ascunzi. Acesta este Connor, unul din oamenii pe care îi iubesc, unul dintre fraţii mei masoni. Pentru mine, aspectul esenţial este comunitatea de valori, relaţia pe care o construieşti cu oameni de vârsta ta ori mai în vârstă sau mai tineri decât tine, este o încredere care vine automat, o fundaţie care te ajută în viaţă, o reţea care este întotdeauna acolo pentru a te sprijini, pentru a te ajuta şi a te sfătui.

Reporter: "Nu suntem o societate secretă, suntem o societate cu secrete" - a intervenit Alex. "Avem evenimente publice, nu ne ascundem".

Alex Pizani: Avem evenimente publice, nu ne ascundem. George Washington, primul nostru preşedinte, a aşezat piatra de început a Capitoliului printr-o ceremonie masonică.

Reporter: Şi, încă o certitudine, piatra masonică există.