"Tragedia din Giuleşti ne-a lovit ca un fulger"

O prezenţă neaşteptată la reuniunea anuală a ambasadorilor a suscitat interesul junraliştilor, este vorba de primarul general al capitalei domnul Sorin Oprescu care a cerut tot ieri înclusiv sprijinul misiunilor diplomatice române din străinătate în atragerea de fonduri şi expertiză pentru realizarea principalelor proiecte de investiţii ale municipalităţii.

Motiv în plus îl avem invitat astăzi în studioul "Interviului serii" pentru a discuta după doi ani şi jumătate de mandat al domniei sale la Bucureşti.

Domnule primar general aşteptaţi o posibilă să spunem sau un posibil influx de fonduri venit din partea unor investitori străini?

Sorin Oprescu: Este singura soluţie în momentele astea nenorocite de criză pentru a putea duce susţinut la capăt o serie întreagă de proiecte care sigur a trebuit să le las puţin în aşteptare tocmai pentru a face rost de dimensiunea a le da şi dimensiunea financiară.

Şi bineînţeles că este vorba de autostradă de inelul median aşa numita autostradă suspendată pe care toată lume, toată lumea cu ghilimele de rigoare a făcut pariu că las mă că nu o face ăsta, e o să o facă primarul Oprescu şi o să o facă pe tot cuprinsul Bucureştiului în aşa fel încât se eliberează foarte mult din aşteptarea pe care o au automobiliştii şi în general mijloacele de transport.

Chiar vroiam să vă întreb domnule primar câte din proiectele propuse iniţial de dvs. rămân viabile, spre exemplu poziţia de independent va ajutat în timp pentru a le putea susţine?

Sorin Oprescu: M-a ajutat din punct de vedere moral pentru că nu am avut apăsarea politicului şi dvs. ştiţi foarte bine că am vorbit întotdeauna de amestecul brutal de cele mai multe ori ale politicului în hotărârea administrativă.Puterea adminsitrativă nu recunoaşte culoare politică, ea este făcută pentru oameni şi aşa trebuie să rămână.

Sigur că m-a ajutat mai puţin într-o sau în confruntări din astea cu o parte dintre consilierii generali, dar am încercat să creez o stare de linişte nu o stare de nepăsare, de nesimţire, ci de linişte la nivelul Consiliului General în dorinţa de a construi şi parţial eu cred că am obţinut acest lucru tocmai pentru că oamenii nu au mai fost încărcaţi cu conflicte din astea artificiale bazate pe frâna de mână trasă de multe ori de politic pentru că iată şi acolo sunt oameni care într-adevăr au dorit şi doresc să facă ceva pentru bucureştenii care i-au ales.

Cred că după primii doi ani de mandat la bilanţul făcut atunci dvs. spuneaţi că Bucureştiul, capitala a avut şi mai are multe probelme, are încă instituţii anchilozate, sunt toate ghilimelele de rigoare păstrate ca citat din cxeea ce spuneaţi atunci, instituţii pline de birocraţie care nu lucrează în sprijinul cetăţenilor în respectul şi serviciul lor, în ce măsură s-a schimbat situaţia domnule primar?

Sorin Oprescu: S-a schimbat într-o măsură care poate să dea şi dimensiunea unei guvernări de patru ani de zile al Bucureştiului peste un an şi opt luni de zile în aşa fel încât sigur prea puţin faţă de cât am dorit acest lucru, dar aş vrea să înţelegeţi că în urmă sunt 20 de ani şi este indiferent de cei care ai fost la putere, indiferent de culorile politice, principil a fost următorul: la români proprietatea dacă este sfântă este a mea şi este sfântă, dacă este a statului dă-l în mă-sa de stat şi hai să putem să o luăm şăi pe aia. Din fericire, nu toţi au fost aşa.

Este greu să poţi să ungi articulaţiile unei maşinării din astea generale, dar să le ungi cu ulei, nu cu altceva în aşa fel încât să înceapă să scadă gradul de birocraţie. Dacă poate mai mult am reuşit-o la nivel, în mod direct, la nivelul primăriei, în instituţiile care acţionează pe teritoriul municipiului Bucureşti poate într-o cantitate mai mică, vorbim despre volume, nu?

Dar prin noua organigramă, înainte de noile reglementări date de guvernul în funcţiune, deci printr-o organigramă mai elastică, printr-o organigramă cu mai puţini oameni, cred eu că s-au reuşit mai multe lucruri. Sigur că sunt multe lucruri care scârţâie.

Sigur că sunt multe lucruri care nu am putut să determin să se schimbe, să schimbe în bine, dar gândesc eu că la sfârşit, bilanţul va fi totuşi pozitiv atunci când cetăţeanul se va adresa primăriei, de fapt, acesta a fost primul obiectiv, aceea de a nu zace luând în zile autorizaţii şi de a nu sta prin sertare şi a se da contra atenţii din acestea.

Înţeleg că pentru că vorbeaţi despre diferitele forţe politice care s-au succedat la primărie, altminteri un număr foarte mare de ani au fost diferiţi reprezentanţi ai diferitelor, să spunem, partide politice care s-au aflat acolo.

Ce voiam să vă întreb? În ce măsură schimbări avem şi astăzi o schimbare sau vorbim toată ziua despre o schimbare politică, o remaniere guvernamentală, în ce măsură schimbările astea pot aduce ceva nou în peisajul de care vorbeaţi.

Sorin Oprescu: Domnule, toată lumea speră. Nu ştiu care mai este orizontul de aşteptare. Spre surprinderea mea, am constatat la oamenii care îmi intră în birou şi îmi intră cu problemele lor, cu ce îi doare pe ei, am constatat că cu toate vicisitudinile astea ale vieţii de zi cu zi, oamenii ăştia încă mai speră.

Atât de puţin le trebuieşte oamenilor ăştia să poată într-adevăr să-şi ducă o viaţă liniştită, civilizată, încât poate de multe ori veţi rămâne şi dvs surprins. Eu am rămas surprins. Eu am încercat şi încerc în continuare să ajut cât pot, de la casă până la butelii.

Oi putea să le dau la toţi are sunt în mare nevoie, mai ales că, sincer vă spun, activitatea de la jumătatea anului ăsta este centrată şi are şi dimensiunea financiară, deci nu vorbesc pe câmp, de protecţie socială.

Mi-aduc aminte de anii când existau forţe politice care vorbeau în felul următor: "Dom'le, statul nu-şi are rostul. Statul nu e bun administrator". Uite că atunci când e greu pentru toată lumea, pentru toată lumea întreagă - mă refer la mapamond - uite că atunci când este greu rău de tot, statul este ăla care vine şi îţi asigură subzistenţa.

Bun, nimeni nu şi-a dorit lucrul ăsta, dar toată lumea îşi doreşte să trăiască civilizat: şi el, şi copilul, şi ai lui.

Pentru că spuneaţi mai devreme de problemele, care altminteri sunt cunoscute în capitală, haideţi să vedem dacă reuşesc să le numesc pe primele cinci: trafic, salubrizare, şcoli, spitale, imagine urbanism şi centrul istoric. Sunteţi, într-o oarecare măsură, de acord că astea ar fi printre principalele probleme?

Sorin Oprescu: Absolut, absolut. Văd şi eu din sondajele generale care se fac pe dorinţele bucureştenilor.

Să le luăm un pic pe rând, într-o măsură mai mult sau mai puţin rapidă. La bilanţul de care vorbeam puţin mai devreme, spuneaţi că vă aflaţi pe un drum drept pe care se merge cu 0-3 kilometri la oră atunci, apoi cu 0-5, să spunem, aţi remarcat dumneavoastră şi veţi fi mulţumit dacă veţi merge la finele mandatului cu 16 km/h ca tramvaiul. Vă dau, să spunem...

Pun în discuţie o idee. Benzile dedicate transportului în comun ar fi o soluţie sau poate şi alte soluţii pentru a fluidiza traficul. Se poate reorganiza Bucureştiul pentru a reduce, într-o oarecare măsură, necesitatea folosirii autovehiculelor proprii?

Sorin Oprescu: Cu kilometrii la oră a fost o metaforă. Acum, nu credeţi şi dumneavoastră că pot să fiu şi eu top 24 din 24. Dar, ce-am vrut să spun cu asta?! Dacă tramvaiul merge cu media de 16 km/h înseamnă că nu stă la intersecţii, prinde culoarea verde, iar circuitul este constant şi este fluid pentru cei...

Să ştiţi că din ce în ce mai mult oamenii folosesc tramvaiul. Este bine şi pentru municipalitate, şi pentru ei. Şi am să mă explic. Tramvaiul nu poluează aşa cum poluează celelalte... În privinţa benzilor de circulaţie, eu am început acest experiment. N-am reuşit în totalitate, dar am să reuşesc pentru că am să introduc şi pe marile bulevarde.

Am introdus deja pe Moşii Vechi-Moşii Noi-Colentina. Mai sunt încă zăbăugi din ăştia de taie asta... Mi-au culcat limbile alea la pământ. Nu-i nimic. Am găsit acum nişte din astea rotunde şi în aceiaşi bani, nu cu alţi bani...

Am să le pun în aşa fel încât să înveţe să le respecte. De fapt, sincer vă spun, principiul meu este un principiu care poate vine de undeva din copilărie şi nu cred că are nicio conotaţie politică a regimului de atunci, care spune cam în felul următor: nu ştii - te învăţăm, nu poţi - te-ajutăm, nu vrei - te forţăm.

Se pregătesc licitaţii pentru salubrizare, trecem la a doua problemă, şi deszăpezire în acelasşi timp. Aţi împărţit sau împărţiţi Bucureştiul în patru zone deja anunţate. De ce este nevoie de o asemenea măsură?

Sorin Oprescu: Nu cred, că încă nu am stabilit. Asta o vom face... soluţia o vor da consultanţii pe care i-am luat pentru acest lucru, pentru că doresc să ridic gradul de salubrizare a Bucureştiului. vreau să spun că nu am niciun fel de reţinere, nu vreau să par încrezut, dar vă spun deschis: Bucureştiul este mai curast decât multe alte capitale.

Doresc să-l împart în nişte zone, în felii din acestea, unde să participe toţi operatorii de salubrizare, fie ei internaţionali, oameni ai noştri care au dezvoltat aceste firme în aşa fel încât fiecare să nu scape nicio bucată din Bucureşti.

Şi iarăşi mă explic: nu numai marile bulevarde, nu numai străzile din spatele blocului, ci şi sectoare care au o populaţie săracă, care nu poate să ducă în spate prin contribuţia pe care o are la primărie.

Nu este de vină cetăţeanul din sectorul 5, care locuieşte în sectorul 5, că sectorul 1 are posibilităţi mai mari şi atunci, conform legii, nu în afara legii am dorit ca acest lucru să se petreacă la nivelul capitalei pentru a avea într-adevăr un control efectiv. Controlul şi monitorizarea aparţine primăriei generale.

Deszăpezirea... nu mă duc decât cu gândul la iarna care a trecut, dimineaţă, indiferent de cât a nins afară, mijloacele de transport în comun au circulat şi asta pe mine m-a făcut... mi-a dat o mulţumire sufletească că am putut să menţinem ritmul ăsta până s-a terminat iarna.

Domnule primar general, şcolile şi spitalele subordonate primăriei, sau acesta ar fi fost iniţial proiectul care ar fi trebuit să schimbe puţin din situaţia lor, ar fi trebuit să aibă mai puţine probleme şi, totuşi, unele, din câte ştiu eu, nu au autorizaţii, deşi a fost anunţată o îmbunătăţire a conceptului şi conţinutului programului de modernizare a şcolii, reparaţiile stagnează în foarte multe cazuri, e adevărat, nu în toate, ca să nu mai vorbim de accidentele tragice din spitale.

Sunt convins că dumneavoastră, ca şi medic, aţi reacţionat în mod cu totul special la recentul caz de la maternitatea Giuleşti. Sunt măsuri care ar fi trebuit să schimbe ceva din această situaţie.Sunt măsuri care ar fi trebuit să schimbe ceva din această situaţie.

Sorin Oprescu: Să ştiţi că s-au schimbat, şi nu v-o spun cu falsă modestie. Am găsit programul BEI pentru 102 şcoli, grădiniţe, licee, început în anul 2005, l-am găsit blocat.

Am deblocat acest program în momentul de faţă. Anul acesta intră în folosinţă directă, la 15 septembrie, încă 22 de şcoli refăcute complet de la consolidare până la dotarea cu tot ceea ce le trebuie, în aşa fel încât numărul total de şcoli care funcţionează în acest program, în care participarea municipalităţii este jumătate-jumătate cu un credit luat prin programul BEI, vor putea să funcţioneze.

Rămâne ca anul viitor încă 50 de şcoli să poată fi terminate, grădiniţe sau şcoli speciale, mai precis 19 şcoli speciale dotate, amenajate în aşa fel încât să dăm deoparte ceea ce toată lumea critica acum trei-patru ani de zile, ideea că aceste şcoli nu aveau cum să le facă nici primăriile de sector, că erau la primăria generală, şi toată lumea, pragul de aşteptare era foarte mare. Ele...

Chiar vroiam să vă întreb...

Sorin Oprescu: ...vor funcţiona. În privinţa spitalelor, vreau să vă spun că ele sunt într-o restructurare de paturi, nu în sensul că tăiem aceste paturi şi că lipsim populaţia de asistenţă medicală.

Unele dintre ele sunt în opt din cele 21 de spitale acum, sunt în locante, unde funcţionează cu o serie întreagă de vicisitudini legate de utilităţi ş.a.m.d. Vreau să vă spun că anul trecut am introdus în aceste spitale 40 de milioane de euro, anul acesta tot în jur de 40 de milioane, în aşa fel încât la Spitalul Griviţa este o platformă chirurgicală nouă pentru transplant hepatic, la Spitalul Carol Davila se temină lucrările şi reamenajările, şi funcţionează o dializă... cu o aparatură de anii pe care îi trăim.

Spitalul de Stomatologie, unde nu s-a investit timp de 60 de ani în el, primeşte o clădire nouă. Aparatura deja a fost achiziţionată, şi în felul acesta înţeleg să ridic spitalele la nivelul unei civilizaţii europene.

Şi sperăm şi noi că sistemele de protecţie vor fi făcute înainte de producerea unui eventual...

Sorin Oprescu: Să ştiţi că şi pe noi ne-a lovit ca un fulger tragedia care s-a întâmplat la Giuleşti. Aş vrea să întelegeţi că nimeni nu vrea să înveţe din experienţe de-astea tragice, dar să ştiţi că am învăţat foarte multe.

Am învăţat să fim cu o clipă mai deştepţi şi să privim cu mult mai multă atenţie la ce înseamnă sistemele de siguranţă şi de securitate medicală a bolnavului aflat pe patul de bolnav. Nici nu poate să fie altfel.

Este meseria mea de suflet, o iubesc aşa cum mi-am iubit şi îmi iubesc bolnavii, care au trecut prin mâna mea şi care, m-a ajutat Dumnezeu, şi sunt în picioare.

Foarte pe scurt, pentru că ne apropiem de final, domnule primar general - centrul istoric este pentru mulţi, aş spune eu, inclusiv pentru mine, unica speranţă a refacerii imaginii clasice şi adevărate a Capitalei, lucrările însă durează şi ce am văzut eu, şi probabil nu numai eu, şi alţi bucureşteni, deocamdată nu par a fi făcute după un plan coerent sau mă înşel eu?

Sorin Oprescu: E normal să se întâmple aşa pentru că cetăţenii s-au obişnuit la nivelul anului 2008, când mi-am preluat mandatul cu străzi desfundate şi cu clădiri care stăteau să cadă peste cetăţeni sau unele peste altele.

În momentul de faţă, eu am reziliat acolo un contract care era inoperant, am început coservarea şi am început lucrul la o serie întreagă de străzi, având descărcările arheologice şi vreau - aţi constatat probabil şi dvs. emulaţia oamenilor numai de a se plimba şi de a face în centrul istoric.

Mă refer la faptul că acum, când stăm de vorbă, 21 de faţade sunt în lucru, meritul nostru nu este acela decât de a face străzile, infrastructura şi, în momentul acela, cei care îşi au magazinele la parter, fie în chirie, fie sunt proprietari, au început să-şi refacă faţadele.

Venim şi noi în completare cu clădirile noastre încă trei sau patru clădiri, poate că este prea puţin - eu nu cred. Eu vă asigur că sfârşitul anului 2011 va marca o stare civilizată şi sper că tot atât de emulativă pentru evenimentele care se petrec acolo.

Care sunt scenariile analizate de Primărie privind subvenţionarea preului gigacaloriei? Pe cine va ajuta primăria la iarnă ? Şi vroiam să vă întreb mai ales dacă aveţi cumva calcule care să indice cam care ar fi valoarea întreţinerii medii la apartamentele de bloc?

Sorin Oprescu: Tot depinde de ceea ce face guvernul, ceea ce a ţinut de mine am făcut, de Primăria Generală. Am făcut o serie întreagă de simulări, mulţi or să zâmbească. Da, sunt în stare să acopăr, rămânând gigacaloria la preţul de 300 de lei, cu sacrificii într-adevăr, renunţând la o serie întreagă de lucruri.

Nu mă refer la cele dictate de lege, cu reducerea serviciilor şi aşa mai departe. Ideea este că nimeni nu are o bază de date să spună în acest moment câţi au venitul de familie peste 2.500 de lei.

Ideea este că nimeni nu are o bază de date să spună în acest moment câţi au venitul de familie peste 2.500 de lei noi şi atunci am mers pe următoarea idee: protejăm bătrânii, copiii, familiile monoparentale ş.a.m.d., făcând noi, încercând să constituim o bază de date.

Am scos de la calculul de la subvenţie firmele care acţionează şi au sediul social în blocuri, magazinele de la parter. Am căutat să găsim - pentru că multe dintre ele se încadrau la subvenţia generală, de 119 lei... Acum cetăţeanul plăteşte 124 cu TVA crescut, iar până la 300 plătim noi.

Dacă guvernul se va hotărî dacă participă sau nu, asta rămâne de văzut. Important este că noi ne-am pregătit pentru ultimele luni ale anului acesta. Participând şi guvernul cu acoperire anul acesta a subvenţiei, atunci lucrurile pot merge până în martie - aprilie, în felul acesta.