Secretul succesului regionalizării din Polonia

Reuşita modelului administrativ polonez stă în proprietăţi, personalitate juridică şi mai ales bugete formate din procente din taxele plătite statului nu doar din taxe locale, a explicat într-un interviu pentru Radio Romania, unul dintre cei 3 iniţiatori ai reformei administrativ teritoriale în Polonia, juristul Jerzy Stepien, fost senator, subsecretar de stat dar şi fost preşedinte al Curţii Constituţionale Poloneze.

Redactor: Care a fost scopul principal al reformei administrative, pe trei tipuri de unităţi teritoriale în Polonia?

Jerzy Stepien: La început, oamenii vroiau putere locală, dar nu ştiau cum să facă asta. Grupul nostru a dorit să ofere o structură specială de autoguvernare locală.Asta a însemnat ca aceste guverne, consilii locale, să aibă propriile bunuri, proprietăţi, propriul buget separat de cel al statului. În esenţă polonezii vroiau o nouă situaţie administrativă şi politică, vroiau să fie cu adevărat cei care decid la nivel local.

Redactor: Care sunt sursele acestor bugete locale, cum se formează ele?

Jerzy Stepien: Cam 40% din bani vin de la guvernul central. 60% din bugetele locale se adună din taxe locale dar şi din cele plătite statului la nivel central, de exemplu din taxa pe venit a persoanelor dar şi din taxa pe venit a companiilor.

Aceastea reprezintă o parte foarte importantă în bugetele locale.

Redactor: În România avem o dezbatere aprinsă despre sistemul de sănătate, de unde să fie acesta finanţat şi în ce măsură să fie implicate autorităţile locale ori viitoarele unităţi teritoriale.

Jerzy Stepien: Noi în Poloni avem un sistem unic, toţi banii vin din fondul de la stat pentru sănătate. În 1998 am avut o lege pentru un sistem diferit, cu 16 bugete sănătate diferite pentru cele 16 regiuni, dar s-a schimbat guvernul şi s-a revenit la un singur buget de sănătate. Acum, însă, se discută din nou în Polonia despre o revenire la formula cu 16 bugete.

Însă în ambele cazuri banii pentru sănătate vin din taxele noastre. În Polonia, taxa pe venitul personal este ori de 18% ori de 32% în funcţie de venit, iar din aceste sume, cam 10% sunt pentru sănătate.

Redactor: Acest tip de sistem administrativ teritorial a reuşit să ducă la o mai bună reprezentare a intereselor cetăţenilor?

Jerzy Stepien: Bineînţeles, pentru că, de exemplu, dacă la nivel local, oamenii sunt nemulţumiţi de rezultate şi vor să schimbe guvernul local, consiliul local, pe cei pe care i-au ales, atunci ei pot face asta chiar înainte de terminarea mandatului, prin referendum. Asta e democraţie normală, adevărată.

Redactor: Aşadar, polonezii nu trebuie să aştepte alegerile dacă vor să schimbe ceva?

Jerzy Stepien: Da. De exemplu, primarii oraşelor şi comunelor sunt aleşi direct de populaţie şi deci pot fi schimbaţi, prin referendum, oricând, inainte de finalul mandatului. La fel consiliul local şi deci şi pe staroste, pe preşedintele consiliului local care este ales în funcţie de membrii consiliului. Dacă e schimbat consiliul cade şi preşedintele lui. Acest sistem se aplică şi la comune, şi la poviate, adică unităţile teritoriale administrative formate din mai multe comune, şi la regiuni.

Redactor: Aşadar cetăţenii obişnuiţi şi autorităţile locale au foarte multă putere în Polonia.

Jerzy Stepien: Da, mai ales la nivelul comunelor şi oraşelor. În schimb, au mai puţină putere în poviate, adică unităţile teritoriale administrative formate din mai multe comune. Foarte puternici sunt şi preşedinţii de consilii din oraşe. Un lucru amuzant. La început, preşedinţii de consilii puteau fi şi parlamentari, apoi s-a interzis asta, iar aproape toţi cei care erau parlamentari au renunţat şi au preferat funcţia locală, pentru că aceasta are mai multă putere decât cea de parlamentar.

Redactor: Consideraţi că reforma administrativă în Polonia e încheiată, şi dacă nu, atunci în ce direcţie urmează să mai faceţi schimbări?

Jerzy Stepien: Acesta este doar începutul, abia ce am stabilit sistemul, nici nu o putem numi reformă, de fapt am reconstruit vechiul sistem de dinainte de comunişti, dinainte de al doilea război mondial. Bineânţeles că l-am modernizat. În anii următori, şi de fapt în fiecare an, schimbăm câte ceva la sistem, spre o tot mai mare descentralizare, uneori facem bine, alteori mai greşim.

Redactor: Pare a fi un sistem care oferă multă putere de decizie cetăţeanului de rând, dar poate apărea de exemplu riscul unei lipse de unitate?

Jerzy Stepien: Bineînţeles că orice putere anume poate face greşeli, dar vă dau un exxemplu,

Dacă un guvern central controlează totul şi face o greşeală, acea greşeală se extinde la toate nivelurile.

Însă, în sistemul nostru, o greşeală făcută de autorităţi locale afectează doar acea unitate teritorial administrativă iar celelalte văd greşeala şi au grijă să nu o repete.

De multe ori cetăţenii cred că în guvernele centrale sunt oameni speciali, deosebiţi, deştepţi, înţelepţi, dar nu e aşa, sunt oameni ca mine şi ca dumneavoastra, ştiu asta pentru că am fost senator, am fost subsecretar de stat, preşedinte al Curţii Constituţionale, şi vă spun că suntem oameni obişnuiţi şi noi, şi deci nu suntem mereu înţelepţi şi uneori greşim.

Redactor: Faptul că cetăţenii au atâta putere, influenţează componenţa clasei politice şi administrative, adică aveţi mai mulţi tehnocraţi sau mai mulţi politicieni din partide.

Jerzy Stepien: În cadrul regiunilor, bineînţeles că avem în funcţii mai mult oameni din partide dar în comune şi oraşe, mai ales cele mici, nimeni nu alege politicieni, doar oameni pe care îi cunosc, vecini, oameni care cunosc zona şi trăiesc acolo.