Radioul şi-a consolidat "valorile europene"

La 31 decembrie, urma să expire mandatul actualului Consiliu de Administraţie şi, respectiv, al preşedintelui director general. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Pe 23 decembrie Parlamentul a prelungit mandatul preşedintelui director general şi al Consiliului de Administraţie. Este, de fapt, a doua prelungire, prima survenind în luna iulie.

Ne aflăm într-o situaţie fără precedent. Şi, pentru că suntem într-un moment de bilanţ - 31 decembrie este aproape -, aş vrea să discutăm câteva aspecte din mandatul dumneavoastră. În primul rând, aş vrea să vă întreb care au fost principalele proiecte realizate în această perioadă.

Maria Ţoghină: Cred că este foarte complicat să cuprinzi în câteva minute proiectele pe care Radioul public le-a derulat în aceşti patru ani şi jumătate. Sigur că prelungirea pentru a doua oară a mandatului Consiliului de Administraţie, în opinia mea, arată grija Parlamentului României faţă de buna gestionare a acestei instituţii.

Această grijă consider că vine din recunoaşterea faptului că Radioul public, în ultimii patru ani, şi-a consolidat valorile de post public de tip european, şi-a schimbat politica editorială, orientând-o mai mult către satisfacerea interesului public.

Din acest motiv, Parlamentul României a considerat că este foarte important ca Radioul public să fie condus legitim de un Consiliu de Administraţie şi să nu treacă printr-o perioadă nedorită de interimat, care ar putea pune în pericol acest echilibru editorial, pe care Radioul public şi l-a consolidat în ultimii patru ani şi jumătate. Aş vrea să le mulţumesc parlamentarilor pentru gestul pe care l-au făcut.

Consider acest lucru un semn de respect faţă de rolul pe care Radioul public îl joacă în societatea românească şi aş vrea să îi asigur de faptul că apreciez la adevărata valoare gestul pe care l-au făcut, fie el un gest fără precedent în istoria instituţiei noastre.

Cred, de asemenea, că, din perspectiva Consiliului de Administraţie, această prelungire de trei luni de zile obligă la continuarea proiectelor începute, obligă la menţinerea standardelor de calitate în domeniul politicii editoriale, dar şi în domeniul administrării Radioului public.

Sigur că un gest de încredere venit din Parlamentul României atrage la nivelul Consiliului de Administraţie şi nivelul preşedintelui director general o imensă responsabilitate. Va trebui să facem faţă şi acestei provocări, să ne asumăm aşa cum am făcut în urmă cu patru luni şi jumătate, când Parlamentul ne-a învestit cu votul său.

Revenind, însă, la proiectele derulate de Radioul public, aş vrea să vă spun că în toată această perioadă Radioul public a avut proiecte generale, extrem de importante, cum a fost cel de dezvoltare organizaţională, care s-a concretizat într-o primă etapă în definirea documentului de identitate al Radioului public, document de identitate definit în interior de către angajaţii Radioului public şi asumat de aceştia, document de identitate care reprezintă, de fapt, declaraţia noastră de credinţă şi respect faţă de publicul pentru care emitem.

Cred că acest demers, care s-a întins pe parcursul a doi ani de zile, a reprezentat cel mai important proiect demarat la Radioul public, proiect finalizat cu această declaraţie de identitate, dar şi cu schimbarea identităţii vizuale. Aceste lucruri ne-au poziţionat în rândul radiourilor publice europene, care în momentul de faţă sunt recunoscute ca fiind radiouri publice ce se revendică de la valorile democratice europene.

Am depăşit statutul de post de stat, post de radio aparţinând statului, şi am ajuns la statutul de post public, care serveşte exclusiv interesului public. A fost un proces greu de definire interioară, un proces în care fiecare angajat al nostru şi-a asumat aceste valori, această identitate, transpus în politicile noastre editoriale.

Cred că a fost o premieră în ceea ce priveşte modul de lucru pe acest proiect la nivelul Europei de Sud-Est, lucru care ne-a adus şi recunoaşterea Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, care în momentul de faţă citează RADIO ROMÂNIA ca un exemplu de succes în ceea ce priveşte redescoperirea sa ca post public, orientat către viitor.

Pentru mine a fost o onoare să gestionez acest proiect, în care, alături de mine - repet - au fost toţi angajaţii Radioului public şi cred că asumarea de către toţi angajaţii a acestui proiect a generat şi acest succes. Dincolo de acest mare proiect care continuă şi pe parcursul anilor viitori - pentru că vorbim despre dezvoltarea organizaţională a Radioului public -, avem în obiectiv o nouă politică de resurse umane, definirea clară a produselor pe care Radioul public îşi propune să le ofere publicului său, noi fluxuri de producţii, noi proceduri de muncă - pentru că iată suntem un radio care aparţine acestui secol şi nu un radio care aparţine secolului trecut. Dincolo de acest proiect, aş spune că au existat şi proiecte sectoriale, în egală măsură importante. Este vorba, de exemplu, de extinderea emisiei la toate posturile noastre.

În urmă cu patru ani şi jumătate, în afară de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, emisia la toate posturile noastre se întrerupea. Toate posturile noastre naţionale emit acum non-stop, toate posturile noastre regionale emit acum non-stop. A fost un mare succes.

Emisia pe internet pentru toate posturile noastre a fost iarăşi un mare succes. Consolidarea unor noi produse editoriale, cum a fost, de exemplu, consolidarea AGENŢIEI DE MONITORIZARE A PRESEI RADOR pe piaţă pe care această agenţie se desfăşoară, a fost iarăşi un proiect de succes şi dificil de gestionat de colegii mei de la RADOR, un proces pe care, iată, şi l-au asumat, a fost o provocare, pe care au trecut-o cu succes. Am avut, de asemenea, provocări la nivelul construirii unor noi oferte editoriale şi am în vedere aici transformarea ANTENEI SATELOR în post naţional dintr-un post regional.

De asemenea, RADIO ROMÂNIA MUZICAL, care prin extinderea emisiei prin satelit a devenit şi el un post naţional. Dacă ne gândim la faptul că în ultimul an am lansat oferte pe internet - este vorba de cel mai tânăr post al corporaţiei, KIDS RADIO, exclusiv prin internet, dedicat copiilor - iată un alt proiect foarte important, pe care l-am gestionat la Radioul public.

Site-uri specializate pentru fiecare post, streaminguri audio pentru diverse categorii de public, cum este vorba de cel de muzică populară, de operă, de teatru radiofonic, sunt produse pe care Radioul public le-a oferit ascultătorilor săi, mai ales celor care caută produsele Radioului public pe internet şi tot atâtea proiecte, pe care Radioul public le-a dezvoltat în interesul ascultătorilor săi. Sigur că dintre...

Realizator: Dacă îmi permiteţi, în acest punct, aş vrea să vă invit la o dezvăluire: Radioul public era în cădere liberă în ceea ce priveşte numărul de ascultători. Cum i-aţi convins pe ascultători să se reîntoarcă şi să deschidă unul dintre canalele Radio România?

Maria Ţoghină: Cred că aceasta a fost cea mai mare provocare. Atunci când am preluat Radioul public, existau la nivelul opiniei publice acuzaţii care vizau cenzura practicată la Radioul public, orientarea politicii editoriale către o anumită forţă politică, punerea Radioului public în slujba unor interese politice.

Încrederea de care Consiliul de Administraţie s-a bucurat din partea Parlamentului României a conferit o deplină libertate editorială, libertate editorială gestionată cu prudenţă, respectând valorile de post public şi valorile pe care Legea de funcţionare, ne obligă să le respectăm, am reuşit să redresăm această politică editorială, deşi am pierdut în continuare ascultători, după doi ani de zile am început să recuperăm şi am redevenit lider de audienţă la toate capitolele.

A fost foarte dificil şi credem că, din momentul în care ascultătorii noştri s-au convins că politica noastră editorială serveşte exclusiv interesului public, din acel moment au început să ne reasculte şi am avut surpriza plăcută ca oameni care renunţaseră a mai asculta Radioul public la începutul anilor 2000, să spună, după primii doi ani de mandat, 'ascult Radioul public şi parcă ascult BBC-ul'.

Pentru mine a fost recunoaşterea unei munci extrem de dificile pe care, repet, am dus-o într-o echipă extrem de largă şi aş putea spune că fiecare angajat al Radioului public a avut o contribuţie la această renaştere a Radioului public - aş numi-o chiar o renaştere - o renaştere de succes şi care, desigur, trebuie consolidată, pentru că, până la urmă, câştigi foarte greu încrederea publicului şi o pierzi foarte uşor.

Aici suntem, probabil, cel mai vulnerabili - cum facem să rămânem în topul preferinţelor ascultătorilor şi cum facem să greşim cât mai puţin. Dar cred că cea mai importantă valoare pe care Radioul public trebuie să o transmită ascultătorilor săi este credibilitatea. Să fim dincolo de orice îndoială în ceea ce priveşte acurateţea, echilibrul, echidistanţa informaţiei pe care o furnizăm la Radioul public.

Realizator: În toţi aceşti ani, v-aţi lovit, probabil, de foarte multe dificultăţi şi putem să vorbim şi despre insuccese sau poate despre proiecte pe care nu le-aţi putut duce până la bun sfârşit, până la această dată. Ne puteţi da un exemplu?

Maria Ţoghină: Cred că e regretabil faptul că nu am avut suficiente resurse pentru a lansa postul de informaţii. Cred că Radioul public trebuie să-şi asume lansarea unui post de informaţii tocmai pentru că este instituţia care poate oferi ascultătorilor săi informaţie credibilă, echilibrată şi echidistantă. Avem resursele în interior, avem experienţa necesară, ne lipsesc resursele de ordin tehnic, în primul rând o frecvenţă naţională în FM, resursele financiare, pentru a construi acest post de informaţii - proiectul este gata elaborat.

O altă neîmplinire personală o reprezintă faptul că nu am reuşit să găsim o soluţie pentru a avea o ofertă în FM pentru generaţia tânără. Este regretabil că Radioul public a fost obligat să aleagă între RADIO ROMÂNIA TINERET şi RADIO ROMÂNIA CULTURAL.

Trebuia ca Radioul public să continue să aibă un post de radio pentru generaţia tânără, în care noi să ne selectăm viitorii jurnalişti seniori, pe care îi ducem către RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, pe care îi ducem către RADIO ROMÂNIA CULTURAL, pe care îi ducem către RADIO ROMÂNIA INTERNAŢIONAL. Sunt două proiecte care îmi sunt foarte dragi şi care sper că vor deveni realitate printr-un proiect amplu de dezvoltare a Radioului public.

Cred că societatea românească are nevoie de valorile pe care Radioul public le promovează şi credem că a dispărut de mult vremea unui singur post de radio, unei singure voci şi a unui program limitat de emisie. Credem că aceste perioade sunt de tristă amintire, ele aparţin ori perioadei de început a Radioului public, când vorbeam despre un singur canal, ori perioadei comuniste, când vorbeam despre dictatură şi lipsa libertăţii de exprimare la Radioul public. Cred că ar trebui, în primul rând noi, ca şi organizaţie, să ne asumăm acest proiect de dezvoltare continuă în slujba ascultătorilor noştri şi credem că, cel puţin la Radioul public, este de dorit să avem produse cât mai multe, dedicate fiecărei categorii de ascultători.

Numai astfel ne vom îndeplini misiunea de post public. Este, de fapt, şi una din recomandările Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, ca un post public să aibă produse cât mai diverse pentru toate categoriile de public. Fără să ai un produs pentru o categorie de public, nu-ţi îndeplineşti misiunea aşa cum trebuie, pentru că, până la urmă, toată această diversitate a publicului nostru este la un moment dat regăsită în susţinerea financiară, pe care o acordă prin plata taxei radio.

Realizator: Aţi anunţat recent deschiderea, anul viitor, a unui canal dedicat multiculturalităţii. Va fi un canal online sau va fi un canal clasic de radio?

Maria Ţoghină: Va fi un canal clasic de radio. Este vorba de extinderea programului de emisie la studiourile regionale în AM, nu în FM, cu două ore de emisie. Este vorba de debutul acestui post, pe care noi îl intitulăm generic RADIO ROMÂNIA MULTICULTURAL. Este o ofertă dedicată minorităţilor naţionale, conservării valorilor şi tradiţiei acestor minorităţi.

Credem că este în misiunea Radioului public să facă acest lucru, mai ales că România a ratificat Carta europeană a limbilor minorităţilor naţionale. Este de datoria noastră să o facem, avem şi aici resursele necesare pentru a realiza acest lucru şi credem că, acolo unde avem un rol, trebuie să ne asumăm acest rol, să ne zbatem pentru a-l pune în practică, numai aşa confirmându-ne poziţia de radio public exclusiv în interesul publicului.

Realizator: Revenind foarte pe scurt la proiecte, trebuie să vă pun o întrebare pe care angajaţii RADIO ROMÂNIA v-au tot adresat-o în ultima vreme, mai ales prin liderii lor sindicali, şi anume, de ce salariile din Radiodifuziunea Română nu s-au mărit în ultimul timp?

Maria Ţoghină: Salariile din Radiodifuziunea Română s-au mărit constant până în anul 2009. În fiecare an, în funcţie de resursele pe care le-am avut, s-a alocat un procent diferenţiat de creştere salarială, mai mare pentru personalul de execuţie, mai mic pentru management. În momentul de faţă, managementul de la RADIO ROMÂNIA este sub nivelul prevăzut în contractele de muncă de salarizare, tocmai pentru că am considerat că personalul de execuţie, care are salarii mai mici, trebuie să fie favorizat prin creşteri salariale.

În fiecare an, indiferent de restricţiile pe care le-am avut şi de constrângerile bugetare, am reuşit să acordăm aceste mici creşteri salariale generale pentru toţi angajaţii. Anul 2009, este adevărat, fiind un an de criză, nu a fost un an în care s-au acordat indexări salariale. Cred însă că marele succes al anului 2009 este faptul că am început anul împreună şi încheiem anul împreună cu bine, un an în care toţi angajaţii şi-au primit drepturile salariale la timp, un an în care toţi angajaţii au beneficiat de prevederile din contractul colectiv de muncă.

La Radioul public, spre deosebire de alte zone din mass media, unde jurnaliştii au fost daţi afară, tehnicienii au fost daţi afară, şoferii au fost daţi afară, spre deosebire de publicaţii care s-au închis definitiv şi au ieşit din peisajul mediatic, la Radioul public, repet, am început cu toţii un an şi îl încheiem cu toţii în condiţiile în care, chiar dacă nu am baneficiat de creşteri salariale, am avut bani să ne plătim ratele, să ne creştem copiii şi să mergem, chiar dacă mai greu, înainte.

A fost extrem de dificil şi aş vrea să le spun colegilor mei, pentru că sunt colegii mei, că pentru un an extrem de dificil pentru întreaga ţară, cred că Radioul public a trecut cel mai uşor peste aceste dificultăţi, poate şi pentru că în ultimii patru ani şi jumătate pentru noi au fost ani de bugete de austeritate.

Dacă ar fi după mine şi dacă ar fi să-mi reproşez ceva faţă de colegii mei din Radioul public, îmi reproşez poate faptul că nu din vina mea, ci din cauze exterioare managementului pe care l-am gestionat, nu am reuşit să asigur resurse mai multe pentru a plăti mai bine oamenii care, recunosc, au muncit mai mult.

În ce mă priveşte, dacă aş avea resursele necesare pentru creşteri salariale, n-aş mai agrea politica, care, aş spune eu, e una populistă, de indexare salarială generalizată. Cred că fiecare om trebuie să fie plătit după cât munceşte şi cred că este păguboasă indexarea salarială generală, pentru că prin indexare salarială, de exemplu, de 1% sau de 5%, intră în aceeaşi poziţie şi cel care munceşte foarte mult şi leneşul şi cel care greşeşte foarte mult, ceea ce este nedrept.

Cred că ar trebui să ne asumăm şi în acest domeniu recunoaşterea valorilor interne şi să creştem salariile pentru cei care merită şi cei care nu merită să rămână pe loc sau să creăm mecanismele interne ca cei care ne trag în jos să părăsească această instituţie şi să-şi caute un loc în altă parte şi să-i lase pe cei care muncesc să rămână aici şi să facem din Radioul public ceea ce ne dorim: o instituţie care să aibă un viitor şi un destin important în societatea românească.

Realizator: Aş vrea să revenim la RADOR, pentru că aţi amintit înainte despre faptul că în RADIO ROMÂNIA există o agenţie de monitorizare a presei şi aş vrea să vă întreb cum aţi colaborat cu această agenţie, pentru că are totuşi un tip de activitate diferit faţă de canalele RADIO ROMÂNIA.

Maria Ţoghină: Cred că şansa Agenţiei a constat în faptul că, încă de la înfiinţarea Agenţiei RADOR, imediat de după Revoluţie, în calitate de jurnalist debutant, am cunoscut mica echipă care punea bazele a ceea ce înseamnă acum cea mai importantă agenţie din România pe specificul ei de activitate.

Am cunoscut de atunci oamenii, ştiam cât de serios muncesc, în ce condiţii şi-au început activitatea şi, ca atare, din momentul în care am preluat mandatul, m-am simţit întotdeauna obligată să le arăt respectul meu şi să le arăt prin tot ceea ce am făcut că înţeleg în ce condiţii şi în ce constă munca lor şi am încercat să le arăt aprecierea mea, sprijinindu-i de fiecare dată în toate proiectele pe care le-au demarat.

Cred că am fost pentru colegii mei de la RADOR un partener de încredere, un om care a vorbit despre ei la fel de bine cum ar fi făcut-o ei, şi cred că dacă le-aş transmite ceva, ar fi să-şi asume mai mult componenta jurnalistică, pe care sunt sigură că o au şi pe care, din motive de tradiţie, nu o dezvoltă suficient.

Mi-aş dori să regăsesc pe posturile RADIO ROMÂNIA produse radiofonice realizate de RADOR, ştiu că au această capacitate, ştiu că au experienţa necesară şi poate că doar din motive de modestie, nu-şi asumă mai mult această dimensiune a jurnalismului pe care eu mi-aş dori-o regăsită în activitatea lor.

Realizator: Trecând în plan personal, aş vrea să ne enumeraţi trei lucruri care vă fac plăcere - o întrebare pentru cititorii acestui interviu, pentru a vă cunoaşte şi mai bine.

Maria Ţoghină: Îmi face plăcere să ajut oamenii, îmi face plăcere să mă gândesc seara la lucrurile bune pe care le-am făcut peste zi, şi îmi face plăcere să îmi petrec timpul în familie, alături de soţul şi de fiica mea.

Realizator: Dacă ar fi să ne enumeraţi două activităţi la care nimeni nu s-ar gândi că un preşedinte director general le-ar putea face, ce ne puteţi spune?

Maria Ţoghină: Am continuat în permanenţă în aceşti patru ani şi jumătate să fac menajul casei singură, împreună cu soţul meu, deci am spălat geamuri, am spălat pe jos, am dat cu aspiratorul şi am făcut aceste lucruri cu plăcere, pentru că este vorba de familia şi de casa mea, şi desigur mi se întâmplă ca de multe ori să mă sune colegii mei manageri şi să mă întrebe ce fac şi să le spun 'gătesc pentru fetiţa mea'.

Sunt două lucruri în care puţină lume mă vede atunci când se gândeşte la preşedintele director general, dar zău că le-am făcut întotdeauna, pentru că eu cred că această calitate de soţie şi de mamă este cea care te însoţeşte pe parcursul întregii vieţi, orice ai face altceva, şi mai cred că, aşa cum m-a învăţat mama mea, în casa mea nu trebuie să intre niciun om străin şi cred că am forţa, ca împreună cu soţul şi cu părinţii noştri, să ne ţinem lucrurile în ordinea firească.

Realizator: Vă rugăm, în încheiere, să transmiteţi un mesaj de Anul Nou pentru toţi partenerii şi colaboratorii RADOR, care vor citi acest interviu.

Maria Ţoghină: Le urez un an cu linişte, un an echilibrat, şi eu îi asigur că RADOR va rămâne în continuare acelaşi partener de încredere şi echidistant, le mulţumesc pentru că aleg să se informeze de la RADOR şi le spun că au făcut o alegere bună, pentru că echipa de acolo este cea mai bună echipă pe care şi-ar putea-o dori o instituţie de presă de anvergura Radioului public.