Progrese în combaterea timpurie a cancerului

Realizator: Bun găsit, stimaţi ascultători, sunt Roxana Vasile şi vă invit la o ediţie specială a "Interviului serii", pe de o parte, pentru că dialogul are loc la Paris, pe de alta, pentru că lângă mine se află domnul Nicolae Ghinea, despre care în ultimele zile, cel puţin în Franţa, s-a vorbit foarte mult.

Domnul Nicolae Ghinea este director de cercetare la INSERM, Institutul Francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală. Săptămâna trecută s-a anunţat că echipa pe care o conduce a identificat o moleculă unică specifică pentru 11 tipuri de cancer.

Şi am să vă las pe dumneavoastră, domnule Nicolae Ghinea, să ne spuneţi de ce este atât de importantă descoperirea despre care s-a vorbit în ultimele zile, spuneam, în Franţa, dar şi în lumea întreagă, să nu fim modeşti?

Nicolae Ghinea: Este vorba de o proteină care este supraexprimată în vasele de sânge asociate tumorilor, în periferia lor, vase de sânge care alimentează tumorile.

Fiind în contact direct cu sângele, această proteină poate să fie ţinta agenţilor de vizualizare şi agenţilor terapeutici. Această proteină am descoperit-o pentru prima oară în cancerul la prostată.

Au fost analizaţi peste 700 de pacienţi, lucru care m-a condus să fac o statistică a exprimării acestei proteine în vase şi să fac apel la un coleg al meu, mare specialist în statistică, biofizician, profesor la Facultatea de Medicină Mount Sinai din New York.

Audio: Interviu cu directorul de cercetare la INSERM, domnul Nicolae Ghinea.

Realizator: Un coleg tot român.

Nicolae Ghinea: Un coleg tot român, cu care am avut plăcerea şi onoarea să lucrăm la Bucureşti, la Institutul de Biologie şi Patologie Celulară. Numele lui este Aurelian Radu şi el m-a ajutat, după această statistică făcută pe cancerul la prostată, să continuăm şi să dezvoltăm ideea pe alte tipuri de cancer.

Realizator: Asta era şi următoarea întrebare pe care vroiam să v-o pun: cât timp v-a luat lucrul în sine, până să ajungeţi la această descoperire? Pe câţi pacienţi?

Nicolae Ghinea: Acest lucru a luat şase ani din activitatea noastră, au fost analizaţi peste 1300 de pacienţi, iar numărul total de tipuri de cancer pe care le-am analizat sunt 11.

Această moleculă, indiferent de tipul de cancer pe care noi l-am analizat, apare pe suprafaţa care vede, cum vă spuneam mai înainte, sângele şi este exprimată de manieră specifică numai la nivelul tumorilor. Iar această proteină nu apare în vasele de sânge, în organele normale.

Realizator: În organele sănătoase.

Nicolae Ghinea: Sănătoase, ale pacientului respectiv. Deci faptul acesta este foarte important. Unul, faptul că proteina este exprimată pe suprafaţă, în contact direct cu sângele, permite agenţilor de vizualizare să lege şi să concentreze în aceste zone, deci să avem un semnal, prin metodele clasice de vizualizare a cancerului, iar pe de altă parte, acelaşi receptor poate să fie ţinta unor medicamente, în scopuri terapeutice.

Deci acesta este primul punct. Este exprimat de manieră specifică, în vasele asociate tumorilor. Al doilea punct foarte important: receptorul nu este exprimat în vasele - aşa cum spuneam - în vasele asociate organelor normale ale pacientului. Fapt care are un impact foarte important asupra efectelor secundare, în cazul unui tratament terapeutic.

În general, astăzi, când se dau medicamentele pacienţilor, se dau la o anumită concentraţie.

Celulele canceroase, în primă fază, răspund tratamentului, dar după un anumit timp redevin rezistente, parte din ele devin rezistente şi încep să se multiplice necontrolat.

Atunci, medicul este obligat să mărească concentraţia din medicament, care tot mărindu-se, o să aibă în final nişte efecte secundare foarte importante asupra pacientului şi sunt efectele secundare care vor omorî pacienţii, şi nu cancerul.

Acest lucru ar trebui să fie eliminat din sistemul pe care receptorul, proteina noastră marker pentru unsprezece tipuri de cancer, întrucât acest receptor, acest sistem funcţionează în mod fiziologic în oamenii normali la concentraţii extrem de mici.

Deci, noi sperăm ca utilizarea medicamentelor care au la bază, asta vrea să spună molecule care se vor recunoaşte specific proteina noastră, să aibă, practic, efect numai asupra tumorii, şi nu asupra întregului organism. Şi, deci, starea generală a pacientului trebuie să fie, în general, foarte bună.

Realizator: Ce se va întâmpla după acest moment al descoperirii dumneavoastră, care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru ca descoperirea dumneavoastră să se concretizeze, medical vorbind, şi să vină în sprijinul pacienţilor, pentru depistarea cancerului într-o fază precoce, pentru tratarea lor corespunzătoare?

Nicolae Ghinea: Cu cât depistăm mai precoce cancerul, cu atât este mai bine. De exemplu, cancerul de piele, care este vizibil la câţiva milimetri, dacă îl detectăm şi îl eradicăm prin operaţie, pacientul trăieşte foarte bine şi şansele lui de supravieţuire sunt foarte mari.

Deci, cu cât cancerul, tumoarea este mai mică, cu atât e mai bine. Sistemul nostru permite să vizualizăm tumori de dimensiuni de milimetri, întrucât volumul total vizualizat de agenţii care recunosc receptorul de la FSH - pentru că de receptorul de la FSH e vorba - măresc volumul tumorii de patru ori, întrucât, aşa cum vă spuneam mai înainte, se găseşte în periferie.

Receptorul care e localizat în aceste vase decorează aceste vase câţiva milimetri în interiorul tumorii şi câţiva milimetri în exteriorul tumorii. Deci avem un fel de coroană în jurul tumorii, iar dacă facem raportul între volumul vizualizat şi volumul total al tumorii, veţi vedea că, cu cât tumoarea e mai mică, cu atât volumul vizualizat este mai important. Deci, această tehnică, această descoperire ar trebui să detecteze foarte timpuriu cancerul. În acelaşi timp...

Realizator: Şi detectarea s-ar face prin ce metode, printr-o simplă analiză se sânge?

Nicolae Ghinea: Nu. Metodele care sunt utilizate în acest caz, cum receptorul este... această proteină, acest marker, este fix la nivel de vase care alimentează tumorile ar trebui să vedem un semnal că are din ce în ce cu acumularea agentului de vizualizare e mai importantă, acest semnal trebuie să fie mai important. Şi deci, pe ecranele aparatelor de rezonanţă magnetică, de tomografie prin positron, scanning, deci trebuie să se vadă relativ uşor aceste cancere.

Trebuie remarcat totuşi că sunt anumite cancere care sunt mai accesibile acestor aparaturi, altele mai puţin. De exemplu, cancerul de sân poate fi uşor accesibil acestor aparaturi.

Din contră, cancerul de pancreas sau cancerul de rinichi sunt detectate mai greu, datorită faptului că există o barieră a scheletului şi a peretelui abdominal.

Faptul că receptorul nostru poate să concentreze foarte mult agenţii de vizualizare poate să elimine aceste bariere. Deci, acest sistem poate să ajute medicul la depistarea cancerului timpuriu.

O dată detectat, poate fi tratat, tot prin acest sistem, cu agenţi care vor recunoaşte proteina noastră, markerul, medicamente care au sarcina să distrugă mai întâi vasele care alimentează... Deci, celulele canceroase n-or să mai aibă nutrienţi, n-or să mai aibă gaze, iar pe de altă parte, datorită unui transport dincolo de bariera vaselor, receptorul poate să concentreze şi să elibereze de partea cealaltă agenţii terapeutici şi, prin difuzia acestuia, ajung pe celulele canceroase şi celulele canceroase sunt distruse.

Realizator: V-aţi aşteptat la un asemenea succes după anunţul descoperirii pe care aţi făcut-o?

Nicolae Ghinea: Cinstit, mă aşteptam la un succes în rândul oamenilor de ştiinţă care se ocupă... care lucrează în acest domeniu. Dar succesul acesta mediatic pe care l-am avut în presa scrisă şi vizuală, în Franţa, nu m-am gândit niciodată.

Şi am fost foarte emoţionat şi sunt în continuare sub amprenta acestor evenimente din ultimele zile din viaţa mea. Cinstit, nu m-am gândit niciodată că o să aibă asemenea răsunet naţional aici, în Franţa şi internaţional, aşa cum spunea fiul meu, din Noua Zeelandă până în cel mai îndepărtat cătun din Canada.

Realizator: Dumneavoastră sunteţi în Franţa de 20 de ani. Fiul dumneavoastră este în România de un an şi ceva. La câteva ore după publicarea descoperirii dumneavoastră, v-a sunat să vă întrebe: "Ce făcuşi, tată?" Pentru că sunteţi oltean din Turnu Severin, nu?

Nicolae Ghinea: Cinstit, când am ajuns la serviciu, telefonul lui m-a surprins. Mă aşteptam la ceva neplăcut în Bucureşti, în România, iar când mi-a relatat despre ce este vorba, nu-mi venea să cred. De dimineaţă, soţia, înainte de a pleca, mi-a zis: "Ar fi bine să te îmbraci şi tu cu ceva mai elegant.

S-ar putea să vină televiziunea" - mai în glumă, mai în serios. După un sfert de oră de la telefonul fiului meu, m-am trezit cu France 2 la uşa biroului, care a dorit să ia interviuri şi, apoi, au fost France 5, LCI, TF 1 şi jurnalişti de la marile cotidiene franceze "Le Figaro", "La Croix", "Le Monde" etc. etc.

Realizator: O dată momentul euforic mediatic trecut, ce va urma, profesional vorbind, din punctul dumneavoastră de vedere?

Nicolae Ghinea: Greul de-abia acum începe. E adevărat că primul pas pe care l-am făcut este un pas foarte important, e o descoperire pe care mulţi o cred cea mai frumoasă şi cea mai mare descoperire din ultimii 20 de ani, dar să rămânem prudenţi, pentru că sunt numai nişte rezultate care au fost obţinute pe ţesuturi umane, nu am în spatele lor experimente care să dovedească că sunt cu adevărat aplicabile la om.

Deci, în prezent continuăm cu eforturi înzecite activitatea în domeniul studiilor preclinice, pentru că, cu mare părere de rău, trebuie să precizăm bolnavilor care poartă cancerul că această descoperire nu poate fi utilizată imediat. Sunt nişte legi de respectat.

Trebuie neapărat puse la punct obţinerea agenţilor de vizualizare cei mai adecvaţi, agenţilor terapeutici cei mai buni, şi aceasta presupune studii pe model animal, care în maximum doi, trei ani, ar trebui să conducă la nişte rezultate care să ne permită studii clinice, la început pe un număr restrâns de pacienţi şi dacă totul merge foarte bine, pe un număr mai larg de pacienţi, pacienţi aici, în Franţa, în Statele Unite şi - de ce nu? - în România, ţara noastră de origine.

Realizator: Eu vă doresc foarte mult succes. Să dea Domnul să vorbim peste un anume timp, nu ştiu, un an, doi, trei, om vedea, despre un Nobel - de ce nu? - în medicină şi, atunci, poate că Radio România Actualităţi va avea exclusivitatea unui interviu cu dumneavoastră.

Nicolae Ghinea: Vreau, în primul rând, să vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat ocazia să mă adresez la milioane de ascultători ai radioului dumneavoastră, România Actualităţi, şi mi-a făcut o mare bucurie să împărtăşesc această bucurie a noastră, a descoperirii acestui marker comun pentru 11 tipuri de cancer, care, eu cred, este foarte promiţător şi sper să se realizeze în viitorul cât mai apropiat, ca pacienţii să profite de această mare descoperire. Şi mai sper ca această descoperire să încurajeze cercetarea românească din toate domeniile de activitate.

Realizator: Domnule Nicolae Ghinea, vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră, a postului nostru de radio.