"O cale europeană sigură" pentru Republica Moldova

Ultimele două decenii au fost marcate permanent de o anumită fluctuaţie a relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Dacă iniţial cele două ţări au fost apropiate de podurile de flori, adesea voinţa politică a constituit, apoi, o forţă cu efecte exact contrare.

O alternanţă, aş spune istorică, ce şi-a pus amprenta ape evoluţia relaţiilor bilaterale. Încă un motiv, cred, ca să încercăm în cele ce urmează să aflăm cum evoluează aceste relaţii acum chiar de la ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, excelenţa sa domnul Iurie Reniţă, aflat lângă mine, în studio. Bun găsit domnule ambasador!

Tuturor vă reamintesc faptul că ne puteţi asculta şi vedea on-line la adresa romaniaactualitati.ro. Domnule ambasador, care credeţi că este cel mai semnificativ, cel mai important moment în istoria relaţiilor bilaterale de după 1990?

Iurie Reniţă: În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că, odată cu venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană la Chişinău, a fost modificată radical abordarea vizavi de relaţiile cu România, relaţii care, în viziunea şi dorinţa noastră, sunt privilegiate, speciale şi strategice. Deci, pornind de la aceste deziderate, ne-am străduit să construim relaţiile cu Bucureştiul pe un nou făgaş, un făgaş al normalităţii, un făgaş în care vorbele lansate şi iniţiativele sunt onorate şi îndeplinite.

Deci, pe parcursul unui an de zile, am reuşit să demonstrăm, în primul rănd, să ne demonstrăm nouă, celor de la Chişinău şi de la Bucureşti, că putem face lucruri foarte bune, lucruri necesare, în special pentru procesul de integrare a Republicii Moldova şi în acest context contribuţia României, asistenţa acordată este una consistentă şi una considerabilă. Deci, aş menţiona ca element distinct al raporturilor bilaterale intrarea pe făgaşul normalităţii şi abordările în stil european ale raporturilor bilaterale.

Într-un recent interviu, afirmaţi că momentele lirice din relaţiile bilaterale trebuie acum înlocuite cu un pragmatism. Există acest pragmatism acum şi în ce domenii credeţi că ar fi el extrem de necesar?

Iurie Reniţă: Mi-aş dori foarte mult - şi s-a conturat deja abordarea respectivă - o simbioză reuşită, frumoasă chiar aş zice, între elementul liric, poetic şi cel pragmatic. Evident că factorul, elementul liric, istoric îşi are persistenţa, a avut-o şi o va avea în permanenţă, dar e necesară şi o abordare, o avansare considerabilă pe palierul pragmatic al relaţiilor bilaterale. Anul care s-a scurs de la venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană a decurs anume pe acest făgaş.

Aş menţiona în context acţiuni foarte concrete, ce ţin de semnarea multiplelor acorduri bilaterale, de semnarea Acordului cu privire la micul trafic de frontieră, mai recent, semnarea Tratatului cu privire la regimul de frontieră, deschiderea consulatelor la Bălţi şi la Cahul, deschiderea Consulatului general al Republicii Moldova la Iaşi, precum şi multe, multe acţiuni, care au conferit multă substanţă şi mult pragmatism în raporturile bilaterale.

Spuneam la începutul acestui interviu, acestei discuţii că în relaţiile bilaterale au fost momente bune şi unele mai puţin bune, să le spunem aşa. care au fost motivele şi ce se poate face, pentru ca în viitor aceste relaţii să rămână permanent la un nivel ridicat?

Iurie Reniţă: Cu certitudine, pentru a menţine aceeaşi abordare, la care m-am referit, e necesar să urmăm obiectivele, pe care ni le-am propus atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti. Deci, noua abordare, zicem o abordare euroconformă este tocmai cea mai bună cale, care ne va aduce într-o Europă unită şi comună, mă refer la cele două ţări.

Vă întrebam asta, pentru că, în acelaşi interviu, de care vorbeam puţin mai devreme, menţionaţi o conjunctură favorabilă în relaţiile bilaterale, care, credeţi dumneavoastră, poate sau nu să influenţeze viaţa cetăţeanului obişnuit din Republica Moldova şi de ce nu? Şi din România?

Iurie Reniţă: Categoric. Suntem martorii unei extraordinare deschideri a unei conjuncturi extrem de favorabile în raporturile bilaterale, la toate palierele: politice, economice, culturale, şi, evident, cetăţenii Republicii Moldova au resimţit beneficiile unei atare abordări. Mă refer aici şi ajutorul consistent şi considerabil pe care România l-a acordat Republicii Moldova - e vorba de cele 100 de milioane de euro, în tranşe, pentru patru ani de zile.

Este extraordinar de importantă asistenţa pentru sisnistraţii din Republica Moldova. Să ştiţi, prin atare acţiuni, prin o atare abordare, cetăţenii realizează că aici, în România, aici, la Bucureşti, sunt fraţii lor, care doresc, din toată inima, să-i ajute, să-i ajute să-i aducă, să venim, împreună, în Europa.

Există, să spunem, şi un câştig din punctul de vedere al liberei circulaţii, între cele două ţări şi în statele membre ale Uniunii Europene?

Iurie Reniţă: Categoric. prin semnarea acordului cu privire la micul trafic de frontieră, am reuşit să conferim mai multă mobilitate cetăţenilor noştri din Lunca Prutului, şi nu numai. Dar, aici aş vrea să fac o remarcă: urmează să valorificăm, mult mai plenar, aceste oportunităţi care au fost deschise.

Poate e necesar, din ambele părţi, să organizăm mai bine, să informăm cetăţenii de a beneficia de prevederile acestui acord. Dar suntem la început de cale, urmează să avansăm şi să beneficiem de aceste prevederi.

Am reţinut şi o pledoarie, aş spune, fermă, a dumneavoastră, în favoarea investiţiilor bilaterale, în favoarea venirii investitorilor români, şi nu neapărat, poate şi europeni, în Moldova, pentru a afaceri în Republica Moldova. Există condiţiile necesare pentru ca aceşti investitori să vină în Moldova?

Iurie Reniţă: Evident că ne-am dori cât mai multe investiţii româneşti, fie ele pur româneşti sau mixte, mă refer prin intermediul unor companii internaţionale, să fie prezente la Chişinău. Vă asigur că, în ultima perioadă, odată cu venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, s-a reuşit perfecţionarea sau elaborarea unui cadru juridic, legal, financiar, economic mult mai atractiv.

Prezenţa investiţiilor româneşti ar consolida, considerabil, economia şi situaţia generală din Republica Moldova. În acest sens, vă asigur, condiţiile sunt cele mai adecvate şi atractive.

Domnule ambasador, evoluţiile politice de la Chişinău, cel puţin după ultimele alegeri, lasă impresia unei anumite, să-i spunem aşa, instabilităţi. Este sau nu aşa şi, dacă este aşa, care ar fi cauzele?

Iurie Reniţă: Bine, eu, mai degrabă, aş aprecia ca o confirmare a unui proces democratic. Într-un proces democratic comportă... procesul democratic, evident, comportă şi unele elemente de instabilitate, pe alocuri. E firesc.

Nu s-a reuşit, din păcate, ca să finalizăm procesul de constituire a tuturor structurilor statele, a tuturor instituţiilor, dar faptul în cauză nu este un impediment pentru o activitate fructuoasă a Guvernului, a structurilor guvernamentale. Deci, nu putem vorbi despre o criză politică. A fost, mai degrabă, o criză constituţională, în virtutea faptului că n-am reuşit să alegem preşedintele Republicii Moldova, noi fiind o republică parlamentară.

Dar restul structurii guvernamentale, instituţii, au activat de o manieră foarte concretă şi, chiar aş aprecia, foarte bună. Deci, dacă reuşim, şi ne dorim foarte mult ca la viitoarele alegeri parlamentare să creem o majoritate foarte consistentă şi clară, pentru a finaliza acest proces de constituire a tuturor structurilor statale şi să avansăm, de o manieră concretă şi graduală, pe procesul de integrare europeană.

Aţi spus "foarte bună". Chiar voiam să vă întreb, în acest sens, care ar fi principalele câştiguri, care ar fi principalii paşi înainte, pe care, să spunem aşa, i-au făcut autorităţile de la Bucureşti, în ultima perioadă? Care ar fi câştigul, să spunem?

Iurie Reniţă: Vroiam să menţionez că prin experienţa şi expertiza românească, vizavi de procesul de integrare europeană, ar fi un beneficiu extraordinar de important pentru Republica Moldova. Şi, am adresat în repetate rânduri, către instituţiile din România, solicitarea de a fi mult mai activ prezenţi la Chişinău,pe la ministere, pe la diverse structuri guvernamentale, să-şi împărtăşească experiena pe domeniu. ea este una valoaroasă, cu atât mai mult cu cât, la un timp anume, România a beneficiat şî ea de la alte ţări europene. A fost perfecţionată aici, la Bucureşti, iar ,acum, la Chişinău am putea să implementăm într-o formă şi mai desăvârşită.

Expertiza, spuneţi că este în primul rând necesară. Expertiza celor care au, să spunem aşa, pregătirea formată la instituţiile europene, pentru a transmite această expertiză şi ....

Iurie Reniţă: Pentru perioada de preaderare, pentru procesul, în general, de integrare europeană. El este unul foarte complex şi, evident, avem nevoie de experienţa şi expertiza care este... ealizator: Este un proces ireversibil? - vroiam să vă întreb. urie Reniţă: Ne dorim foarte mult ca şi prin alegerile din 28 noiembrie să conferim, acestui proces, conotaţia şi dimensiunea ireversibilă.

Pentru că vorbiţi de alegeri, în ce măsură aceste alegeri, de la sfarşitul acestei săptămâni, sunt importante, poate decisive, zic eu, pentru Republica Moldova? Dar şi pentru relaţia sa cu România.

Iurie Reniţă: Aş face referire la ambele aspecte. Sunt extrem de importante şi decisive ambele. Ambele conotaţii le comportă alegerile pentru... Ziceam ca procesul de integrare europeană să devină unul ireversibil, indiferent de oscilaţiile ulterioare pe eşicherul politic.

Printr-o reuşită consistentă la alegeri, vom reda un parcurs stabil şi constant al integrării europene. Iată care este marea noastă doleanţă şi dorinţă de a aşeza pe un făgaş stabil şi gradual procesul de integrare al Republicii Moldova.

Înţeleg. Câştigul ar fi stabilitatea, dacă înţeleg bine din ceea ce spuneţi.

iurie Reniţă: Exact. Exact şi siguranţa, şi e vorba foarte mult de credibilitatea de a demosntra partenerilor noştri occidentali să aibă ncredere că Republica Moldova a ales o cale europeană foarte sigură şi consistentă.

În context, ce posibităţi au cetăţenii moldoveni din România şi din celelalte state membre ale Uniunii de a participa la vot? Există condiţiile necesare? Unde pot ei vota? În baza căror documente?

Iurie Reniţă: Aş vrea să specific faptul că, actualmente, în România au fost deschise opt secţii de votare. Dar, o mică remarcă, anterior, vechea guvernare înţelegea într-un mod diferit crearea posibilităţilor pentru cetăţenii noştri de a-şi exprima liber dreptul la vot.

Deci, erau doar două şi era foarte clar din ce considerente nu se dorea participarea considerabilă a cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova. Deci, ne-am străduit să diversificăm prezenţa geografică, în România, a secţiilor de votare şi au fost deschise opt secţii de votare care, astăzi, sunt, practic, funcţionale.

Vă rog. E vorba de Bucureşti, sediul Ambasadei Republicii Moldova, Aleea Alexandru, nr. 40, iarăşi, la Bucureşti, cea de-a doua secţie la Secţia Consulară a Ambasadei noastre, Bd. Eroilor, nr. 8. Vorbim de Iaşi, o altă secţie, e Consulatului General al Republicii Moldova, str. Gavriil Musicescu, nr. 6. De asemenea, o secţie de votare la Timişoara, Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, str. Cluj, nr. 12.

La Cluj, de asemenea, avem o secţie de votare la Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga, nr. 1-3; la Galaţi, la Universitatea Dunărea de Jos, str. Domnească, nr. 47. De asemenea, avem o secţie la Braşov, Cantina Studenţească, de pe str. Memorandumului nr. 39 şi cea de-a opta secţie de votare e la Constanţa, la Cantina Studenţească, et. 1 din incinta Universitatii "Ovidius", B-dul Mamaia nr. 124.

Deci, avem posibilităţi mult mai extinse şi, profitând de ocazie, de generozitatea dumneavoastră, aş face un îndemn şi un apel foarte respectuos către cetăţenii Republicii Moldova, care se află temporar sau stabiliţi permanent cu traiul, în România, să participe, pe data de 28 noiembrie, la alegeri. Să-şi aleagă zona n care locuiesc, în care activează, şi să vină, în mod neapărat, la alegeri.

Dacă anterior, în special cetăţenii cu dublă cetăenie sau cu triplă, aveau oarecare reticenţă, din varii motive, şi unele ar fi fost: reticenţa vizavi de posibilitatea aflării că ei dispun de dublă cetăţenie, actualmente, totalmente, au fost eliminate asemenea suspiciuni. Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că nu există nicio suspiciune. Veniţi! Vă îndemnăm să votaţi, fără niciun pic de suspiciune.

Pot vota în baza documentelor pe care le au? Există restricţii din acest punct de vedere?

Iurie Reniţă: Cetăţenii, conform legislaţiei Republicii Moldova, în străinătate se poate vota doar în baza paşaportului pentru străinătate. E vorba de paşaportul albastru, ca să fie mult mai clar, şi livretul de marinar.

Deci, preponderent, se va vota în baza paşaportului pentru străinătate şi, aş vrea să fac o specificare, extrem de importantă pentru toţi cetăţenii din Republica Moldova, de această dată Comisia Electorală Centrală a permis participarea la votare în baza paşapoartelor cu valabilitate expirată.

Adică, paşapoartele expirate sunt valabile pentru participarea la vot, pentru a cnfirma documentul şi dreptul de a vota. Este extrem de important, fiindcă anterior nu au existat asemenea permisiuni şi mulţi cetăţeni n-au avut posibilitatea să-şi exercite dreptul la vot, din acest motiv. De această dată, vă îndemn, respectuos, să veniţi să participaţi la alegeri.

Şi o ultimă întrebare, domnule ambasador. În ce măsură, credeţi, poate juca România un rol pozitiv în relaţia sa cu Republica Moldova? Din ce puncte de vedere România poate să ajute Republica Moldova?

Iurie Reniţă: România a şi demonstrat-o, până în prezent, sub multiple aspecte, că a ajutat şi ajută Republica Moldova şi obiectivul nostru comun, programul de guvernare al actualei Alianţe pentru Integrare Europeană, este consolidarea cadrului bilateral şi asistenţă în procesul de integrare europeană. Deci, acestea sunt. Printr-o consolidare, aprofundare, diversificare a raporturilor, a înţelegerilor bilaterale, să fie un proces consolidat pentru avansarea noastră, pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Deci, acestea sunt domenii şi acţiuni concrete şi, anterior, am făcut referire la multiple acţiuni concrete care au fost făcute, pe parcursul doar a unui an de zile. Aş vrea să fac o remarcăextrem de importantă: în programul de activitate al actualului Guvern au fost stabilite mai multe aspecte şi acţiuni concrete, pentru o perioadă de patru ani de zile.

Acum suntem la sfârşitul unui an de activitate. Vreau să vă asigur că 90% din obiectivele propuse, pentru perioada de patru ani de zile, au fost deja atinse. Deci obiective! Aceasta este abordarea nouă, aceasta este şi contribuţia concretă a României pentru a sistena,pentru ajutorarea Republicii Moldova, în procesul de integrare europeană.

Audio: