Mircea Geoană consideră că se adânceşte criza

Sunteţi Preşedinte al Senatului într-o perioadă dificilă, complicată, riscantă, haotică. Cum aţi defini dumnevoastră această şi perioadă şi săptămână?

Mircea Geoană: Aş spune că miroase a sfârşit de domnie, a sfârşit de regim politic. Sentiment de descompunere, ăsta e cuvântul pe care îl găsesc cel mai potrivit pentru starea pe care o parcurgem.

Într-un fel, poate că se plăteşte şi preţul unor alegeri prezidenţiale neconcludente şi a faptului că s-a dorit păstrarea aceluiaş prim-ministru şi a aceluiaş guvern după alegerile prezidenţiale. Cred că a fost o eroare pe care astăzi şi domnul Băsescu şi PD-L le plătesc cu vârf şi îndesat.

Partea cea mai tristă este că criza se adânceşte. Partea cea mai proastă este că măsurile disperate de răstrângere de cheltuieli pe spinarea unor oameni care ş-aşa sunt la limita sărăciei sau la limita capacităţii de a trăi decent.

Aceste măsuri nu vor conduce la redresarea economică şi vor conduce la adâncirea crizei economice, ceea ce va conduce la o presiune imensă pe sectorul privat. În fiecare zi, o mie şi ceva de întreprinderi mici şi mijlocii au probleme de diverse feluri, mergând până la insolvenţe, până la faliment.

Prognoza economică pe 2010 este astăzi de minus 0,5% creştere economică, deci negativă, iar măsurile pe care guvernul încearcă să le aplice, dacă se vor aplica, ar însemna o contracţie suplimentară undeva spre minus 2-3%.

Ceea ce înseamnă că, de fapt, în acest moment sunt măsuri disperate, sunt măsuri care nu conduc la relansarea economică.

Şi cum s-a ajuns aici, totuşi?

Mircea Geoană: Cred că s-a ajuns printr-o... în primul rând printr-o abordare extrem de superficială şi politicianistă a crizei de ceva vreme şi acest lucru este o vină împărţită, este o chestiune care nu aparţine unei singure persoane sau unei singure formaţiuni.

A existat, într-adevăr, o exuberanţă iraţională, cum ar spune fostul preşedinte al Băncii Centrale Americane, în anii 2007-2008, atunci s-a crezut că vom avea creştere economică la nesfârşit, când era clar că era pe baze nesănătoase.

După aceasta, poate că şi alegerile succesive, cinci, şase rânduri de alegeri, probabil că au creat anumite dificultăţi, dar aş spune că în principal vina este faptul lipsa de viziune strategică cu privire la combaterea efectelor economice ale crizei.

Se ştia că vine criza, a fost criza şi, din păcate, acolo unde este cancerul adevărat al economiei româneşti, este căpuşarea sistematică a sistemului de ban public din România de către clientela politică.

Şi aici, PD-L este principalul vinovat, aici PD-L este cel care a ocupat gările şi aeroporturile, cum se spune în limbaj mai colocvial, iar astăzi se ajunge la scădere de... reducere de 25% de salarii şi 15% la pensii, pentru că nu se doreşte să fie deranjate căpuşele care stau şi sug banul public.

Atâta vreme cât nu vom merge acolo la răul profund, este un rău pe care, repet, nu-mi place să dau, să arăt cu degetul într-o singură direcţie.

Aici, toate partidele parlamentare, de-a lungul ultimilor 20 de ani, au o parte de vină, dar modul superprofesionist la care s-a ajuns astăzi şi ocuparea absolut totală şi zi de zi apare câte o nouă ştire cu privire la acest sistem extrem de bine pus la punct de drenarea banului public.

De aceea, părerea mea este că aceste măsuri care se... pe care guvernul încearcă să le aducă azi în Parlament sunt şi inutile, sunt şi ineficiente şi sunt şi contraproductive şi aici vorbesc dincolo de soarta a milioane şi milioane de bugetari şi de pensionari.

Ce face o familie de doi pensionari, ce face o familie care sunt cu toţii bugetari, ce fac cei 735.000 de şomeri astăzi când se trezesc cu o indemnizaţie de şomaj, care înseamnă, practic, sărăcie cu acte în regulă?

De unde să mai crească sectorul privat, cine mai consumă în ţara asta, cine relansează economia?

Iar faptul că guvernul nu a venit alături de acese măsuri de reducere bune, proaste, criticate de Fondul Monetar însuşi care era, până acum, campionul mondial al austerităţii şi al variantelor ultra de dreapta. Deci, a început să fie mai social Fondul Monetar, în comparaţie cu ceea ce face Guvernul României.

Domnule preşedinte, în oglindă este poziţia dvs exact exprimată şi de preşedintele Camerei Deputaţilor. Dnia sa, tot aici, la noi în Studio, a apreciat că PSD este de vină de situaţia în care s-a ajuns şi că moţiunea care este acum introdusă este tocmai pentru a se menţine clientela de partid, care aparţine PSD. Cum s-a ajuns aici, în această situaţie foarte gravă, şi cu ce sunt vimovaţi oamenii?

Mircea Geoană: Oamenii nu sunt vinovaţi cu nimic. Poate că există o anumită vină a celor care au mai crezut la alegerile de-acum 6 luni de zile că mai pot fi încrezători într-o formulă politică care este, evident, epuizată.

Nu se vede la microfon zâmbetul meu auzind ce spune doamna Anastase. Este penibil pentru că, uitaţi-vă, nu există zi de la Dumenzeu, nu este ziar în ţara asta, nu există un post de televiziune care să nu arate în fiecare zi o altă formă în care PD-L, practic, prin forme mai mult sau mai puţin sofisticate de suveică, scot banul public şi-l dirijează către interesele lor economice.

Deci lucrul cel mai tragic pentru România ar fi ca această criză - şi acum o spun fără tentă politică sau partizană, eu sunt social democrat, în asta cred şi asta voi face toată viaţa, dar nu aş vrea să dau senzaţia că nu trebuie să tragem o concluzie cu toţii, că aşa nu mai merge şi că modul de organizare a statului român, modul în care se abuzează de funcţiile publice, modul în care se duce banul public către interese particulare, modul în care se distorsionează de fapt realitatea economică a României trebuie să înceteze.

Şi de asta, pentru mine, căderea guvernului actual este o chestiune obligatorie pentru că nu mai au cu ce să mai vină, nu mai au idei, nu mai au nici un fel de soluţie pentru ţara asta. Dar întrebarea este: în locul lor vor veni alte partide care vor fi învăţat măcar ele ceva din chestiunea aceasta?

Vom fi capabili ca data viitoare să putem într-adevăr, cu toţii, să ne dezbărăm de această meteahnă, păcătoasă, de a pune pe ochi frumoşi oameni prea puţin competenţi în locul în care se decide destinul banului public şi investiţiile publice?

O să mai avem, poate, ne dă Dumnezeu în câţiva ani de zile un nou ciclu de creştere economică, poate îşi revine economia mondială, poate vine un guvern mai bun acasă; următorii 10 ani de zile o să avem din nou creştere economică şi o să rămânem iarăşi fără autostrăzi; o să băgăm bani mai mulţi în Sănătate şi în Educaţie şi o să avem Educaţie şi Sănătate mai proaste decât înainte să fi investit;

O să continuăm să ne batem joc de cei săraci, de cei nevoiaşi, o să punem totdeauna pe cel care este fără apărare să plătească luxul şi confortul celor care sunt foarte bogaţi şi foarte influenţi în România?

Deci eu unul cred că este momentul de adevăr, dincolo de realitatea politică, că acest guvern trebuie să plece şi eu cred că moţiunea de cenzură pe care o introducem în această după-amiază, noi, PSD, sprijiniţi de ceilalţi din opoziţie, are o şansă corectă de succes.

Nu ştiu dacă va reuşi sau nu, dar la modul în care simt atmosfera în parlament, şi sunt acolo destul de des, am senzaţia că în acest moment această moţiune are o şansă corectă de succes.

Să mergem pe varianta în care această moţiune va avea succes, după cum dvs spuneţi, şi vreau să vă dau câteva date: în 25 iunie boardul FMI ar trebui să vadă rezultate concrete de echilibrare a deficitului bugetar din România. Altfel nu intră în dezbaterea Fondului tranşa a V-a pentru ţara noastră. Aceasta nu va veni. Deci încotro România? Tot în această perioadă avem şi Consiliul European de vară cu Raportul pe justiţie şi, de asemenea, mai avem o întrerupere a finanţării europene în cazul în care FMI nu ne dă banii. Deci, cine vine? Cine poate veni? Ce se întâmplă cu România?

Mircea Geoană: Momentul este foarte delicat şi, din păcate, veştile sunt proaste la nivel european. În Spania e următorul punct vulnerabil după Grecia, iar veştile din Budapesta, din Ungaria, în pofida schimbării de guvern de-acum câteva săptămâni, sunt, de asemenea, destul de preocupante.

Deci dacă suntem realişti şi sobri în evaluarea situaţiei lucrurile nu arată grozav nici pe plan internaţional. Şi atunci singura variantă este credibilitatea internă.

Evident că cei de la FMI au lăsat o uşă deschisă atunci când au plecat de la Bucureşti, acum câteva săptămâni, spunând că nu au o problemă să revină atunci când România le-o va cere, fie în condiţiile în care măsurile propuse de guvern nu vor fi implementate, nu vor putea să producă efecte, fie că un alt guvern va veni cu măsuri diferite, cu soluţii diferite. Deci ei sunt deschişi în continuarea dialogului cu România.

Că, în fond, board-ul Fondului, se întruneşte pe 25 iunie, se poate întruni la fel de bine şi pe 15 iulie. Pentru că ei vor aştepta, o decizie clară, din partea Bucureştiului.

Ei cred, că în acest moment, cei de la: Fondul Monetar, cei de la Comisia Europeană, de la Banca Mondială, sunt suficienţi de lucizi, să îşi dea seama; că din punct de vedere politic, actualul Guvern nu prea mai are pe ce să se bazeze, ca forţă politică.

Şi de aceea, eu cred că există destul de multă deschidere din partea, instituţiilor financiare internaţionale, pentru a veni în întâmpinarea unor propuneri coerente, de la Bucureşti. Părerea mea este că ei vor reveni în iulie la Bucureşti.

Dacă aş da, azi, un pronostic, nu cred că se va ajunge ca board-ul Fondului să decidă, pe 25 iunie. 1) Calendarul discuţiilor din Parlament este suficient de lung, moţiunea de cenzură pe care, astăzi, o anunţă PSD-ul şi va fi susţinută şi de PC şi de PNL şi sperăm şi de alţi parlamentari.

Va fi dezbătută, cel mai devreme, la începutul săptămânii viitoare, care înseamnă deja spre 15 iunie; şi evident, procedurile Fondului Monetar necesită o perioadă de pregătire, a board-ului.

Deci, din punct meu de vedere, eventual board-ul, din iulie va putea să discute de situaţia României; şi până atunci vom putea să vedem dacă acest Guvern rămâne, ce se pune în loc, dacă domnul Băsescu are o variantă de rezervă la guvernul Boc. E foarte posibil să aibă.

Dacă, autoinvitarea liberală, să formeze un Guvern, este serioasă sau nu din punct de vedere al preşedintelui, serioasă din partea liberalilor, deci vom putea să vedem care sunt formulele politice.

Pe mine mă interesează mai mult, decât formula politică, dacă există, în acest moment în România, capacitatea de a produce un proiect alternativ, care să conducă la relansarea economică.

Există domnule preşedinte Mircea Geoană ?

Mircea Geoană: Există.

Care este? Pentru că, nu pot fi decât reduceri, de salarii, pensii, deci respectiv pe zona consumului sau creştera taxelor şi impozitelor? Care ar fi a treia variantă ?

Mircea Geoană: Şi! A treia variantă, care este varianta, pe care trebuie să o avem în vedere, este reducerea zonei, în care clientela politică s-a aşezat şi căpuşează sistemul public românesc. Uitaţi-vă puţin...

Adică, din câte ministere sunt, să rămână la jumătate? Sau?

Mircea Geonă: Mai puţine ministere.

Adică, câte?

Mircea Geonă: Mai puţine ministere. Nu ştiu câte. Nu, nu pot eu să judec şi nu e problema mea asta, să dau; dacă voi fi chemat să dau un sfat viitorului guvern, am să o fac cu multă plăcere.

Cel mai important lucru este ca în acest moment, cei care au venit şi au populat administraţia publică românească, în ultima perioadă, să fie cei primii care pleacă, pentru că este clar că este clientela politică; cea care a fost instalată, în ultimile, în ultimile, şase luni de zile.

Cred că de acolo putem face o economie importantă de resurese. De asemena, cred că o abordare diferenţiată a reducerilor, eventuale de salarii şi de pensii, nu mi se pare corect, ca un pensionar, care are o pensie, că cu care deabia îşi i-au medicamente şi deabia trece luna, în aşteptarea, un evantual sprijin de la copii, dacă aceştia au resurse la rândul lor.

Nu mi se pare normal, ca un dascăl de ţară, care /.../ deabia o duce de pe o zi pe alta, să fie sancţionat la fel ca cineva, care are un salariu foarte mare, într-o regie de stat sau care este în fruntea unei agenţii guvernamentale.

Deci a tăia la fel, de sus până jos, mi se pare o mare, o mare prostie şi o chestiune nedreaptă, deci formule ar fi, nu magice, nu imediate, tot cu costuri, tot cu restângeri, dar măcar o formulă mai solidară, o formulă mai echitabilă, o formulă care să spunem două lucruri: 1) Măi fraţilor. Ăia, care au mai mult, suportă mai mult această perioadă, pentru că acest lucru nu se întâmplă în propunerea Guvernului; şi în al doilea rând, aceştia sunt paşii şi orizontul de timp, în care considerăm, că economia ar putea îşi revină şi să aibe o finalitate.

Astăzi, românii, practic, sunt puşi în faţa unei formule, de a se sacrifica încă o dată. Da, până când sacrificiu? Tot de la cei care sunt cu salarii şi cu pensii mici, în România; şi de la micul întreprinzător, pentru că el este următoarea, este victima colaterală a acestor măsuri, este micul întreprinzător român, cu capital românesc.

Capitalul străin mare va găsi o formulă şi el, acolo, are probleme, dar nu a are probleme la fel de mari,ca o mică prăvălie românească. Cu ce ca întâmpla cu firmele care depindeau de consum? Ce se întâmplă firmele care asteaptă în continuare bani de la stat, pentru că au prestat lucrări, către stat şi statul nu le dă banii, dacă nu cumva sunt înscrişi la PDL. (continuare) Asta este de fapt marea problemă.

Asta este de fapt marea risipă şi marea nenorocire a acestei ţări. Deci, pentru mine este destul de clar că Fondul va reveni la Bucureşti pentru o conversaţie cu acest guvern sau cu următorul guvern.

Evident că va trebui să obţinem această finanţare, pentru că de ea depinde nu atât de mult suma pe care o primeşti, ci credibilitatea României pe pieţele externe, pentru că cel mai rău lucru care se poate întâmpla este să vină un val speculativ pe moneda noastră, pe moneda românească, în condiţiile în care România ar putea fi percepută ca fiind vulnerabilă şi asociată cu ţările care au dificultăţi de natură bugetară sau de atragere de resurse la costuri moderate de pe pieţele internaţionale.

Se spune că această criză de fapt este o criză de încredere şi analişti aici, la noi - luăm sursa RADIO ROMÂNIA - au apreciat că României nu-i mai sunt deschise uşile finanţării chiar a acestui deficit de pe piaţa liberă, respectiv băncile comerciale internaţional şi deci o posibilitate ar fi o declarare de incapacitate de plată. Asta înseamnă, după declaraţiile analiştilor care au fost aici la noi, că trebuie să ne vindem cu bucăţica, să scoatem la mezat ce avem, foarte grav, pentru a ne plăti datoriile. Pe această variantă, cine ne-ar putea ajuta acum, apropo de criza de credibilitate a României?

Mircea Geoană: Eu nu sunt atât de pesimist. Eu nu cred că va exista în zona Uniunii Europene, fie că sunt ţări care sunt în zona euro, fie ţări cum este cazul României, care nu sunt încă în zona euro, vreun stat membru al UE care să-şi declare incapacitatea de plată şi să intre în insolvenţă statală.

Noi am trecut prin acest pericol în 1999. Eram ambasador în America şi ştiu cât de mult m-am luptat, încercând să-i convingem pe americani şi automat FMI şi ceilalţi că România nu trebuie să intre printr-un astfel de purgatoriu, pentru că am fost la un pas şi atunci venirea domnului Isărescu în ultimul an de guvernare CDR a fost un lucru bun, pentru că credibilitatea domniei sale şi faptul că acel guvern, chiar de câteva luni de zile, a luat câteva măsuri, a fost un lucru foarte bun.

Deci, eu cred că acest fond de aproape 1.000 de miliarde de euro mobilizat de către Uniunea Europeană va pune la adăpost ţările membre. Ceea ce se va întâmpla, în opinia mea, se va întâmpla o creştere a dificultăţii de împrut a României la costuri rezonabile de pe pieţele externe.

Şi de aici banii de la FMI sunt puţini, banii de la Comisia Europeană, care trebuie să mai vină, sunt puţini, pentru că majoritatea banilor din cei 20 de miliarde de euro împrumut deja s-au tras, s-au dus către bănci, rezerva BNR şi o parte dintre ei pentru echilibrarea bugetară, cu cheltuielile care au fost anticipate.

Deci, riscul ca România să fie obligată să meargă la un nou împrumut cu FMI şi Comisia Europeană, pentru că nu va avea de unde să se împrumute, este real. Şi atunci întrebarea este nu cumva aceste măsuri, care sunt brutale, radicale şi fără precedent în Europa, au mai fost. Am mai discutat, domnule, al 13-lea salariu îl tăiem, mai tăiem 5% de la salarii. Uneori chiar şi la pensii s-a umblat.

Dar în lume s-a mai întâmplat aşa ceva?

Mircea Geoană: În cuantumurile acestea nu.

Deci, suntem în premieră, campioni.

Mircea Geoană: Campioni mondiali. Suntem în premieră şi întotdeauna parcă avem un talent fantastic de a deveni un fel de cobai, un fel de experiment în cea mai antisocială propunere de reducere de cheltuieli pe care eu am văzut-o în lumea occidentală.

Toată lumea face restrângeri. Germania a propus un pachet de austeritate, Marea Britanie, după alegeri, Portugalia a făcut o chestiune, mai mult decât 2% din PIB, cât avem noi, au făcut vreo 3% din PIB, dar nimeni nu a mers atât de brutal, nimeni nu a auzit când...

Am vorbit cu prieteni din Grecia şi le-am spus 25% tăieri din salarii şi 15% din pensii au zis: măi, aţi înnebunit. Aşa ceva este nesuportabil într-o ţară mai bogată, într-o ţară în care lumea are venituri mai multe.

Deci, prin această măsură se dublează nivelul sărăciei în Români, de la aproape 4 milioane de români care trăiesc sub nivelul sărăciei, măsurile acestea, dacă se aplică, o să ne ducă undeva spre 8 milioane de oameni sub nivelul sărăciei în România. Cred că este cel mai greu moment din ultimii 20 de ani şi nu cred că exgerez.

Deci, dumneavoastră spuneţi că a se declara o incapacitate de plată în acest context pentru România, ţară membră a Uniunii Europene, este improbabil.

Mircea Geoană: Nu, pentru că antrenează un risc sistemic la adresa..., un efect de domino şi în alte ţări europene.

Singura ţară pe care îmi aduc aminte - eu am făcut şi un doctorat în economie mondială şi am studiat aceste probleme - a fost Argentina, în urmă cu..., la criza latino-americană din finalul anilor '90. Acolo, Argentina a declarat insolvenţă de stat, a devaluat peso-ul, care era legat într-o relaţie cu dolarul american. Dacă vreţi o comparaţie istorică, în 1900, Argentina era a 6-a putere economică a lumii şi după experimentele acestea a ajuns o ţară cu nivel foarte mare de sărăcie, deşi ţara este bogată şi are potenţial uman şi natural deosebit.

Deci, eu nu cred că România va ajunge în această situaţie, dar cred că România ar putea să fie atrasă într-un grup de ţări considerate vulnerabile de către pieţele externe.

Spam, Junk.

Mircea Geoană: Şi cred că vom putea avea acronim, dacă până acuma erau "Pigs" Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania, iată că uşor-uşor acest lucru se dezvoltă, iar ceea ce vor aştepta pieţele, vor aştepta evident un acord cu Fondul Monetar, ca un fel de garanţie că vom avea acces la finanţare mai ieftină, dar vor aştepta şi măsuri de redresare economică în ţările respective.

Şi acestea întârzie. Investiţiile străine pe primele patru luni de zile sunt la jumătate din 2009. La jumătate din 2009! Am ajuns, practic, să fim într-o situaţie în care firmele româneşti nu mai au acces la creditare deloc.

Pentru că statul este cel mai bun client al băncilor comerciale.

Mircea Geoană: Pentru că este cel mai bun client şi pentru că statul este în continuare statul care-şi răsplăteşte decât clienţii politici. Şi cine primeşte bani de la stat? Băieţii care au cotizat la campania PD-L şi la campania prezidenţială. Asta este adevărul adevărat.

Nu pot, nu pot să verific aşa ceva şi nu vă las să mergem pe ideea asta...

Mircea Geoană: Nu mă lăsaţi să merg, nu mă lăsaţi, dar vă spun că aşa este.

...vreau să merg pe cealaltă variantă. Vreau să merg pe cealaltă variantă, cazul în care moţiunea care va fi introdusă, va cădea, guvernul rămâne, aceste măsuri vor intra în vigoare. Ce se întâmplă?

Mircea Geoană: Noi avem pregătit deja şi astăzi la biroul nostru premanent, la PSD, a fost distribuit un material cu privire la modalităţile în care vom putea să atacăm la Curtea Constituţională, în special în zona pensiilor.

Lucrurile sunt vădit neconstituţionale, inclusiv o parte din drepturile câştigate prin contracte colective de muncă şi alte lucruri pe care salariaţii din sectorul bugetar au dreptul să fie apăraţi de lege, deci vom face un atac la Curtea Constituţională, acest lucru cred că este evident.

Şi, în al doilea rând, în condiţiile în care Camera Deputaţilor va adopa actuala formă a legiil pensiilor, unde se produce odioasa decuplare a punctului de pensie de nivelul salariului mediu din economie, dacă s-ar merge pe această variantă, noi pregătim o a doua moţiune de cenzură la adresa guvernului, avem voie să facem acest lucru în actuala sesiune, în momentul în care legea pensiilor trece şi ea se cuplează şi cu avalanşa de probleme sociale, atrenate de aceste măsuri.

Şi PSD are obligaţia, ca partid de opoziţie, să mai încerce printr-o altă moţiune de cenzură, este singurul lucru care-l putem face politic, în momentul în care legea pensiilor eventual ar trece prin Camera Deputaţilor în forma acutală.

Dacă această moţiune va cădea, deci aceste măsuri rămân, ele vor intra în vigoare imediat. Până faceţi dumneavoastră la Curtea Constituţională toate demersurile, aceste măsuri vor fi puse în practică. Pe această linie şi în aceeaşi idee în care am discutat înainte, în următoarele şase luni unde va fi România? Apropo de credibilitate, încredere şi cu toată această luptă politică şi vară fierbinte, înţelegem.

Mircea Geoană: O să fie într-o spirală negativă. Şi nu vorbesc aici exclusiv despre politica românească, care este, până la urmă, un lucru firesc, puterea să-şi apere opoziţia, opoziţia să atace puterea, este un lucru natural.

Dar, din păcate, prognoza mea este foarte pesimistă cu privire la evoluţiile economiei româneşti. Cred că aceste măsuri, şi sunt lucruri pe care le-am calculat cu specialiştii noştri, vor antrena o scădere suplimentară a produsului intern brut între 1,5 şi 3%, până la final de 2010, ceea ce înseamnă că vom intra în 2011 cu o realitate economică şi de încasări bugetare mult mai dramatică decât ceea ce avem acum. Ceea ce înseamnă că declaraţia Guvernului, că aceste măsuri sunt temporare şi că încetează la 31 decembrie, nu va putea să fie o promisiune respectată.

Ne întoarecem la cealaltă declaraţie în care, în 2011, vor putea fi...

Mircea Geoană: Opinia mea este...

... tăiate din nou salariile şi pensiile...

Mircea Geoană: Opinia mea este că...

:... sau crescute taxele şi impozitele.

Mircea Geoană:... că aceste măsuri sunt în acest moment gândite să fie cvazipermanente. Cred, de asemena, că ceea ce se va întâmpla în următoarea perioadă este, dacă creşterea economică va fi mult mai scăută decât prognoza de astăzi, Fondul Monetar nu va accepta ca România să aibă un deficit mai mic decât cel convenit cu Fondul Monetar, deci de 5,8% în acest an.

Dacă calculul este făcut, astăzi, pe creştere zero şi, să spunem varianta cea mai negativă, economia scade cu minus trei, înseamnă că de la zero la minus trei mai sunt trei procente din produsul intern brut...

Opt-opt, opt virgulă opt.

Mircea Geoană:... din care va trebui să mai scădem o dată. Şi întrebarea este, dacă te mai cheamă să mai o dată încă 3% după nenoricirea de acuma cu pensiile şi cu salariile, de unde mai tai?

Ceea ce înseamnă că o să mergem către creştere de taxe, pentru că altă variantă nu mai ai de unde mai tai. Să le iei 50% la oameni? Să le iei la pensionari tot ce au? Să le iei de acasă tot ce au? Să le iei butelia din casă? Să le iei animalul din coteţ? Ce să faci cu oamenii ăştia? Şi, atunci, varianta..

Păi, poate/.../ exportăm, ne exportaţi undeva.

Mircea Geoană: ... varianta negativă, şi eu nu sunt un om pesimist şi nici nu-mi place să fac să sun că sunt foarte politicianist. Eu spun că aşa se întâmplă, pentru că asta este economia, aşa reacţionează. Când reduci consumul, cade economia.

Este o chestiune elementară. Şi, atunci, ne putem trezi, şi asta este de fapt spaima mea cea mai mare, şi este spaima oamenilor lucizi din această ţară, indiferent din ce partid suntem, indiferent cu cine am vota, să fie sănătoşi cine a votat cu Băsescu, mulţumesc celor care m-au votat pe mine. Nu asta este important, acum.

Dar dacă intrăm în scenariul B, în care trebuie să mai reducem din cheltuieli, acest lucru nu va putea fi făcut fără să creştem taxele.

În clipa în care ai şi scădere de salarii şi de pensii şi ai şi creştere de taxe, în clipa respectivă spriala negativă de care vorbeam se va amplifica şi mai mult. Iar efectul cel mai mare va fi în continuare pe cei cu venituri mici şi pe întreprinderile mai fragile din economia românească care sunt azi o imensă majoritate.

De accea, lipsa de soluţii de natură economică pe care acest guvern o arată cu seninătate, chiar şi domnul Băsescu, dacă mai ţineţi minte, pe 6 mai, când a venit şi a anunţat aceste măsuri, a spus că aşteaptă de la guvern un minim de măsuri de lansare economică.

Cred că citez aproape cuvânt cu cuvânt din ce a spus domnul Băsescu. Deci a spus, aştept, aceste măsuri trebuie să le luăm, nu vrem să creştem taxele, tot ce a explicat domnia sa, dar a spus în acelaşi timp, aştept de la Guvern un minim de măsuri de relansare economică. Unde sunt aceste măsuri de relansare economică? Minime. Două măsuri, cinci măsuri.

Dacă luăm şi declaraţia pe surse pe care preşedintele ar fi făcut-o aseară, că ar fi aşteptat ca să se facă reduceri de cheltuieli în ministere, chiar cu aparatul central de stat, vom vedea...

Mircea Geoană: Este foarte greu să ceri unor miniştri PDL care au făcut eforturi colosale şi riscante în campania prezidenţială ca să ajute la realegerea preşedintelui să le ceri tocmai lor să-şi reducă din clientela politică şi să nu se închidă datoriile din această perioadă.

Din păcate, asta este şi o parte a preţului pe care-l plătesc pensionarii şi salariaţii din România.

Nu pot să merg pe această idee şi îmi cer scuze, pentru că iar este un defect al sistemului, nu ştim unde să ne informăm public, apropo de cât s-a cheltuit în campanii şi cine a dat bani.

Mircea Geoană: Dar putem să facem un lucru, pe care l-am aprobat în Biroul Permanent al Senatului, şi astăzi vom cere întregii administraţii publice centrale din România, defalcat, din 2004 până în 2010 absolut toate cheltuielile, cu licitaţii, cu angajări, cu nume şi prenume, absolut tot ce a însemnat subvenţie, absolut tot ce a însemnat returnare de TVA, mai mult sau mai puţin preferenţială, pentru că eu în continuare revin la ideea centrală.

Dacă această criză, care este profundă, care este şi românească, şi externă, ne va aduce, după ce va trece această criză, cu toate sacrificiile pe care trebuie să le suportăm şi cu toate amărăciunea şi dezamăgirea majorităţii românilor, dacă după această criză statul român şi noi toţi vom funcţiona ca şi până acum şi nu învăţăm nimic din această criză dramatică, înseamnă că chiar ne merităm soarta.

De aceea, pentru mine această perioadă trebuie să conducă, aşa cum presa îşi face datoria şi bravo lor, cu vigilenţă, arătând matrapazlâcuri, lucruri care se fac în afara legii, excese, şi este firesc să fie aşa, eu cred că în acest moment trebuie să mergem către o solicitare către tot ce înseamnă autorităţile statului român pentru o prezentare transparentă şi completă a tot ce înseamnă cheltuieli cu administraţia română în ultimii...

Ca să nu fie vorba că suntem pricinoşi, am zis ultimul an de PSD, 2004, pentru că atunci erau 800 şi ceva de mii de angajaţi în sectorul bugetar, astăzi sunt 1,4 milioane. Trecem şi guvernarea liberală, a fost şi guvernarea în care am fost şi noi 9 luni de zile cu PDL şi astăzi o guvernare PDL-UDMR şi independenţi.

Şi dacă acest lucru îl vom face - şi îl vom face - atunci pot să vă garantez că măcar un pas în direcţia cea bună vom fi reuşit să realizăm.

Vă mulţumim foarte mult pentru participare la această emisiune.

Audio: