Lazăr Comănescu: "Nu îmi pare rău că am revenit în Ministerul de Externe"

Realizator: Mă aflu la Ministerul de Externe, cabinetul ministrului, în faţa unui om care s-a încăpăţânat să vrea şi a reuşit să mişte România. Este vorba despre dl ministru Lazăr Comănescu.

Bună seara, dle ministru şi bine aţi revenit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI!

Lazăr Comănescu: Bună seara, stimată doamnă! Şi spun un lucru care vine din convingere: apreciez în mod deosebit activitatea pe care o desfăşoară RADIO ROMÂNIA şi, evident, apropiindu-mă de domeniul de care mă ocup, apreciez în mod deosebit atenţia pe care RADIO ROMÂNIA o acordă şi problematicii internaţionale, politicii externe.

Realizator: Vreau să vă spun că sunt foarte emoţionată, că de opt ani de zile noi nu ne-am mai întâlnit în acest birou. Atunci a fost un interviu cu dumneavoastră memorabil. Şi vreau să vă întreb aşa, ştiindu-vă un om cinstit: cum aţi regăsit ministerul după opt ani?

Audio: Interviul integral cu ministrul de externe Lazăr Comănescu, difuzat în cadrul emisiunii "Oameni care mișcă România", 12 ianuarie 2016.

"Sunt fiu de fost chiabur"

Lazăr Comănescu: Am considerat, indiferent unde m-am aflat de când mi-am început cariera profesională, ca fiind un om din Ministerul de Externe. Sigur, am avut şi o perioadă în care, din motive care nu mi se datorează, mă rog, a trebuit să fiu dat afară din minister - asta se întâmpla la sfârşitul anilor '70 - începutul anilor '80.

M-am reîntors la catedra de Relaţii economice internaţionale de la Academia de Studii Economice, pe care o absolvisem, de altfel, în '72 şi am revenit în minister, la sugestia unor colegi de atunci. Am fost destul de reţinut să o fac sau nu, pentru că după experienţa anterioară - atunci lucrurile nu erau deloc clare şi mă întrebam, mă duc ca să se întâmple iar, să mă dea lumea afară? Atunci s-a întâmplat din motive că dosarul nu mai era bun, pentru că se redescoperise un lucru pe care l-am spus din start, din '72, când m-au angajat în minister, că sunt fiu de fost chiabur şi aşa mai departe, plus că între timp, un văr de-al mamei plecase în străinătate, am devenit incompatibil cu diplomaţia românească.

Dar asta e viaţa. Şi de când am venit, a propos de întrebarea dumneavoastră, am găsit lucrurile, multe dintre ele pe care le ştiam, dar şi lucruri care între timp au evoluat. Dar ce vreau să spun este că, sigur, cu anumite evoluţii, unele poate că puteau să fie mai bune, Ministerul de Externe - o spun cu toată seriozitatea - funcţionează ca instituţie, cred eu, este printre cele mai performante, din punctul de vedere al conştientizării modului cum trebuie să funcţioneze o instituţie guvernamentală.

Germania este, "de departe, cel mai important partener economic și comercial al României"

Realizator: Dle ministru, profit că v-aţi întors recent din Germania. Profit că aţi slujit din Germania ţelurile româneşti, ca şi ambasador. Cum vedeţi acum relaţiile dintre România şi Germania, o componentă strategică a politicii româneşti de externe?

Lazăr Comănescu: Pot să încep cu o remarcă referitoare la un eveniment foarte, foarte proaspăt. M-am întors, fiind membru al delegaţiei conduse de primul ministru Dacian Cioloş, dintr-o vizită oficială la Berlin. Această vizită a primului ministru, la timp foarte scurt după preluarea mandatului, cred că vorbeşte de la sine despre importanţa şi atenţia pe care actualul guvern, dar în general România, o acordă relaţiei cu Germania, care este o relaţie, dacă vreţi, pe care putem să o numim, fără nici un fel de ezitare, de importanţă strategică.

Această vizită vine după un alt moment foarte important, care s-a întâmplat în cursul anului trecut, este vorba de vizita preşedintelui României, dl Klaus Iohannis.

Între timp a fost şi o vizită a ministrului de externe al Germaniei la Bucureşti, în martie anul trecut. Subsemnatul va merge din nou la Berlin, pentru că este vorba de o vizită bilaterală, la nivel de miniştri de externe.

Preşedintele Camerei Deputaţilor va vizita şi domnia sa în următoarele săptămâni Germania. Vicepremierul Costin Borc a fost la Berlin la mijlocul lunii decembrie, la Consiliul de Cooperare Economică Româno-German.

V-am dat toate aceste exemple pentru ca să vedeţi, doar prin intensitatea contactelor bilaterale, cam ce înseamnă pentru noi relaţiile româno-germane. Germania este, de departe, partenerul nostru economic, comercial, cel mai important.

Practic, peste 20% din comerţul exterior al României se derulează cu această ţară. Şi am mai spus-o şi cu alte prilejuri - ceea ce este important, pentru că vorbim de Germania, care este puterea economică numărul unu a Europei, în aceste condiţii, cred că e un lucru demn de luat în considerare, să vedem că balanţa comercială româno-germană este destul de echilibrată şi şi structura comerţului reciproc e un lucru foarte important.

Mai departe: peste 20.000 de firme cu capital german sunt active în România, dacă nu mă înşel eu şi peste 300.000 de locuri de muncă în România create cu firme cu capital german. Asta, în domeniul economic.

Despre domeniul politic, dialogul politic, v-am spus...

Realizator: S-a intensificat plenar...

Lazăr Comănescu: M-am referit doar la dialogul la nivel înalt, dar vreau să vă spun, avem un dialog frecvent la nivel de experţi, la nivel de înalţi funcţionari, nu doar din Ministerul de Externe, ci şi de la alte ministere, la nivel parlamentar.

Şi aş mai adăuga un lucru foarte important în privinţa... care e specific, după părerea mea, relaţiei româno-germane, este rolul extraordinar de important şi pozitiv al existenţei unei minorităţi germane în România şi al unei comunităţi tot mai importante româneşti în Germania, la care mai adăugăm şi un alt segment extrem de important şi benefic pentru relaţia bilaterală, este vorba de cetăţeni germani în momentul de faţă a căror origine este România şi care sunt o punte deosebită şi tot mai puternică de legătură între cele două ţări.

"O onoare şi o mare plăcere să fii colaboratorul actualului preşedinte al României"

Realizator: Domnule ministru Lazăr Comănescu, până de curând aţi fost consilierul preşedintelui Klaus Iohannis. Cum aţi caracteriza perioada aceasta din viaţa dvs?

Lazăr Comănescu: A fost, dar şi este o onoare şi o mare plăcere să fii colaboratorul actualului preşedinte al României. Şi sper ca domnia să fi constatat că în perioada cât am funcţionat în calitate de consilier de politică externă am avut o contribuţie sau am desfăşurat o activitate să spunem de un nivel adecvat pentru ceea ce înseamnă o asemenea de funcţie şi de altfel faptul că Ministerul de Exerne, m-aţi întrebat cum l-am găsit, l-am găsit ca o instituţie performantă, se datorează predecesorilor mei dar şi în mod deosebit aş vrea să spun a ceea ce a făcut Bogdan Aurescu.

Mai adaug apropo de echipă, am vorbit despre preşedinţie, despre administraţia prezidenţială şi Ministerul de Externe, evident că şi guvernul ca atare are rolul său în această privinţă şi cred că pot să afirm fără nici un fel de ezitare că în momentul de faţă există o corelare şi o colaborare realmente în spirit de echipă în acest triunghi instituţional.

Realizator: De care ţara are mai mult ca oricând nevoie astăzi. După o perioadă de tulburări, România are nevoie de echilibru, transparenţă şi spirit de echipă.

Lazăr Comănescu: Aveţi dreptate şi, încă o dată, pot să vă confirm că vorbesc acum despre domeniul politicii externe, dar mi-aş permite acum, după o lună şi jumătate de membru al echipei guvernamentale, că acest spirit de echipă este de asemenea vizibil şi în privinţa întregii echipe guvernamentale. Pot să vă spun fără a exagera câtuşi de puţin că s-a constituit deja o echipă reală dinre membrii actualului guvern.

Realizator: De care România are nevoie, repet.

Lazăr Comănescu: Absolut.

Obiectivele majore ale politicii externe

Realizator: Domnule ministru Lazăr Comănescu, care ar fi liniile directoare ale mandatului dvs?

Lazăr Comănescu: Dacă vorbim de politica externă, există un aspect care merită subliniat, există ceea ce a numi un element substanţial, care este acela al continuităţii în privinţa obiectivelor majore pe care România le-a urmărit.

Şi această continuitate în materie de obiective, opţiuni, politică externă, ea o caracterizează şi în momentul de faţă şi sunt convins că va caracteriza şi în viitor activitatea României pentru că aici există practic un consens naţional.

Sigur, de-a lungul timpului au existat şi cu siguranţă vor mai exista opinii diferite sau nuanţe dar obiectivele majore rămân aceleaşi, iar în ceea ce priveşte etapa actuală a noastră şi de perspectivă, de asemenea, evident, obiectivele sunt foarte clare.

Ele au fost reiterate în mai multe rânduri de preşedintele ţării, de guvern, de ministerul nostru, dacă vreţi, pentru că este vorba aici de parteneriatul stratategic româno-american, este vorba de calitatea noastră de membru al UE, al Alianţei Nord-Atlantice. Prin urmare, acesta este cadrul în care noi ne mişcăm.

Ceea ce este important, revenind la întrebarea dvs, este ca un obiectiv esenţial pentru noi, inclusiv ca minister, este de a contribui la o mai puternică să vă spun aşa asertivitate a României, un rol mult mai puetrnic al României în interiorul acestor structuri în sensul participării la procesul decizional, în sensul aducerii de idei, de iniţiative car să devină apoi iniţiative şi acţiuni la nivelul organizaţiilor celor două instituţii din care facem parte.

Acesta este un obiectiv de primă importanţă, de prim rang căruia, şi ca Minister de Externe, îi acordăm maximă atenţie. Este un obiectiv care se regăseşte înprogramul de guvernare al guvernului Cioloş.

Acesta este primul aspect pe care vreau să-l subliniez.

Al doilea este nevoia unei mult mai puternice dimensiuni economice a diplomaţiei româneşti şi suntem într-un proces de concepere, configurare a cadrului, mă refer aici şi la modul în care funcţionează instituţiile cu responsabilităţi în materie de relaţii economice externe ale României, dar şi calitatea reprezentării economice externe a României. Este nevoie de îmbunătăţiri în acest sens.

În al treilea rând, timpul trece foarte, foarte repede. Când în 1 ianuarie 2007 am devenit membri ai UE, ştiţi că există ceea ce se cheamă preşedinţie rotativă a Consiliului UE din 6 în 6 luni, şi atunci România în conformitate cu această regulă urma să preia preşedinţia în al doilea semestru al anului 2019. Mai e mult până atunci.

Suntem acum la trei ani şi vreau să vă spun că deja am intrat într-o perioadă în care trebuie să facem eforturi deosebite pentru a ne pregăti în vederea asigurării unei bune preşedinţii româneşti a Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2019.

Şi aici este vorba pe de o parte de crearea cadrului ca atare de pregătirea şi asigurarea calitativă, dar şi cantitativă a resurselor umane care să permită gestionarea şi derularea unei multitudini de reuniuni care se vor desfăşura în perioada respectivă fie în România fie la Bruxelles şi după aceea este nevoie de resurse financiare, este nevoie de asigurarea - poate că la prima vedere nu pare atât de important, dar vorbeam de sute şi poate şi mai multe reuniuni care vor avea loc - şi trebuie asigurat şi locul, spaţiile, şi cu dotările necesare. Or asta înseamnă resurse.

De aceea pregătirea României pentru preluarea preşedinţiei în anul 2019 este un obiectiv...Sigur, nu îmi imaginez că într-un an de zile, căci deja nu mai vorbim de un de zile ci de zece luni, cât teoretic va fi acest guvern, fizic vorbind nu îşi poate imagina cineva că totul va fi rezolvat în această perioadă, dar ca şi în alte domenii este foarte important ca la sfârşitul mandatului ministrului de externe şi al guvernului să avem deja cadrul bine configurat, astfel încât cei care vor veni după aceea, continuând această activitate pregătitoare, să ajungă la îndeplinirea condiţiilor despre care vorbeam pentru o preşedinţie performantă.

Şi tot legat de asta, asta e partea, să spunem, organizatorică, pregătirea resurselor, asigurarea locurilor, dar vedeţi, fiecare ţară când îşi propune, ştiind că va prelua preşedinţia, în mod natural trebuie să devină un iniţiator de idei, un factor care să vină cu iniţiative pe care să le supună atenţiei celorlalte state membre şi să le transforme în programe, în activităţi, proiecte mari pe care UE să le adopte în perioada preşedinţiei respective.

Bucureștiul, un rol mai mare în construcţia europeană

Acest lucru este şi pentru noi valabil şi am declanşat deja un proces de reflecţie, cu ce anume România poate să vină ca valoare adăugată în tot ceea ce înseamnă construcţia euopeană care să fie promovată în perioada preşedinţiei sale, evident că într-un sistem de continuitate, pentru că aici nu e vorba că venim noi cu ceva rupt de evoluţia întreagă a procesului de integrare comunitară. Mai departe, foarte important, vorbeam despre faptul că în România, şi trebuie în politică externă şi europeană să ne manifestăm mai substanţial, ca ţară căreia să îi fie recunoscut un rol de prim rang în construcţia europeană.

România dacă doreşte să devină parte a nucleului procesului european, trebuie identificate modalităţile cele mai eficiente în acest sens şi este de asemenea o prioritate a politicii externe şi ceea ce ministerul actualmente îşi propune este de a demonstra şi de a veni cu iniţiative legate de exemplu de consolidarea securităţii şi spiritului de cooperare în regiunea din care face parte, cu atât mai mult cu cât este o regiune...aţi văzut şi dvs că avem în vecinătatea estică şi de ce nu sudică revoluţii care sunt realmente preocupante, or un activism din partea României, o contribuţie cu idei, sugestii legate de gestionarea acestor aspecte este foarte importantă.

De altfel, aşa se explică, de exemplu, de ce România şi-a propus şi am reuşit să facem acest lucru. În cursul anului trecut, ştiţi foarte bine, a avut loc acest mini-summit al ţărilor din flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Am văzut în această... şi este şi a fost recunoscut ca atare acest mini-summit ca o contribuţie spre obiectivul despre care vorbeam, şi în acelaşi timp, ca o contribuţie de primă importanţă pentru pregătirea summitului NATO din anul acesta, din iulie, de la Varşovia.

V-am dat doar un exemplu, dar sunt tot legat de regiunea noastră: pentru România este extrem de important să fim asiguraţi că evoluţiile în vecinătatea noastră estică şi în mod deosebit...

Realizator: Din Moldova.

Lazăr Comănescu: ... din Republica Moldova sunt de aşa manieră, încât Moldova să-şi continue parcursul său european spre apropierea cât mai puternică de Uniunea Europeană. Balcanii de Vest, de asemenea, sunt o zonă în directa noastră vecinătate şi în care România poate să aibă o contribuţie în mod deosebit în continuarea consolidării perspectivei europene a acestor ţări. Acum, ştiţi foarte bine că ţările din Balcanii de Vest sunt unele deja în negocieri de aderare.

E vorba aici de Muntenegru sau de Serbia, care a început şi ea recent negocierile de aderare. Sunt chestiunile legate de această mare problemă cu care se confruntă în momentul de faţă Uniunea Europeană, problema migraţiei, unde România, vă spun de acum, aşa, din interior, când contribuie cu idei importante în proces de promovare legate de o cât mai bună gestionare a acestei probleme şi una dintre ele sau o direcţiune de acţiune în acest sens este cea privitoare la nevoia abordării cauzelor fundamentale ale acestei probleme a migraţiei şi...

Realizator: Deci, la surse.

Lazăr Comănescu: ... la surse şi cauze şi, de asemenea, vedeţi că s-au întâmplat o grămadă de evoluţii pe fondul acesta, al migraţiei, o reverberaţie, o manifestare mai asertivă a acestor curente eurosceptice, anti-europene, populiste.

Vedeţi atitudini legate de primire sau neprimire de refugiaţi, ziduri între state membre ale Uniunii Europene, chiar din membre în Spaţiul Schengen. Ori, o abordare raţională şi de perspectivă presupune să ne concentrăm mai ales pe consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi spre identificarea şi convenirea unor standarde comune la nivel european de abordare a modului, a acestei probleme, cum ar fi strict legat de ea, de exemplu, standarde în privinţa azilului, Dublinul ş.a.m.d. Iată, am dat câteva lucruri pe care le avem ca priorităţi.

Nu în ultimul rând, revenind la ideea de resurse umane, evident că preocupă şi, în mod deosebit, pe mine, cel puţin, calitatea şi performanţa aparatului Ministerului de Externe.

Schimbările din minister

Realizator: Cum vedeţi acum Ministerul de Externe şi ce schimbări doriţi să faceţi?

Lazăr Comănescu: Este nevoie, categoric, de un plus de revigorare în materie de resurse umane. Am să mă explic. Sigur, din motive, unele obiective, altele, poate că pe fondul acestor motive obiective, au fost adăugate dintr-un motiv sau altul, în Ministerul de Externe, în 2007, vârsta medie în minister, dacă îmi amintesc eu bine, era undeva la vreo 37 de ani.

Acum am găsit, am rugat colaboratorii mei de la Direcţia de Resurse Umane să-mi spună cam cum stăm şi am ajuns la vreo 44 şi ceva de ani. Sigur, la 44 de ani o vârstă medie, e omul în putere, în floarea vârstei, în floarea capacităţii...

Realizator: În floarea vârstei, cum se zice, şi sunt cei care...

Lazăr Comănescu: ... de activitate ş.a.m.d. Totuşi, dacă constatăm că în şapte ani de zile am îmbătrânit, ministerul, vreau să spun, cu...

Realizator: Chiar atât de mult?

Lazăr Comănescu: ... şapte, opt ani, ceva acolo nu s-a mişcat cum ar fi putut să se mişte şi este vorba de faptul că în această perioadă, cum spuneam, din diverse motive, a dus la faptul că în Ministerul de Externe, din 2008 până în 2015, nu a mai avut loc nici un concurs de admitere în minister.

Şi anul trecut, graţie insistenţei şi eforturilor făcute în primul rând de ministrul Aurescu, s-a organizat un nou concurs, în sfârşit, după aproape opt ani, în urma căruia au venit - cât? - vreo 15 tineri.

Realizator: Cam puţini pentru...

Lazăr Comănescu: Puţini, tocmai de aceea, am decis deja şi suntem în procesul de pregătire şi ce vă anunţam, într-un timp foarte scurt, faptul că vom organiza până în primăvară un concurs de angajare în Ministerul de Externe, cel puţin vreo 40 de locuri.

Realizator: Ceea ce este extraordinar.

Lazăr Comănescu: Este nevoie. Spuneam despre nevoia pregătirii pentru preluarea preşedinţiei, dar pentru...

Realizator: Deci, resursa umană trebuie să fie pregătită până atunci.

Lazăr Comănescu: Este esenţială. V-am dat doar un exemplu. O altă problemă şi care ţine, inclusiv de 2019, sunteţi în sediul Ministerului de Externe, îl vedeţi şi dumneavoastră, v-o spun foarte clar, sediul actual al Ministerului de Externe...

Realizator: Nu mai face faţă...

Lazăr Comănescu: ... nu are spaţii pentru...

Realizator: Exact.

Lazăr Comănescu: Avem o singură, practic, sală de reuniuni mai cuprinzătoare. Ori nu se poate, de aceea este în proiect un nou sediu al Ministerului. Sper să putem face, pentru că despre acest proiect se vorbeşte de mulţi ani, mai puţin însă s-a avansat.

"Nu îmi pare absolut deloc rău că am revenit în Ministerul de Externe"

Realizator: Domnule ministru Lazăr Comănescu, în finalul emisiunii noastre, aş vrea să vă întreb dacă există vreo temă pe care eu nu v-am pus-o şi la care dumneavoastră voiaţi să vă referiţi în faţa ascultătorului român?

Lazăr Comănescu: În 2007, când am devenit membri ai Uniunii Europene...

Realizator: Eraţi la Bruxelles...

Lazăr Comănescu: Eram la Bruxelles, am devenit primul reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, după o experienţă de şase ani de zile de negocieri pentru aderare...

Realizator: Aţi făcut parte din echipa care a tras...

Lazăr Comănescu: De la început. În '90 vă spuneam că am avut rezerve serioase să mai revin în minister, dar atunci, Dumnezeu să îl odihnească, fostul adjunct de ministru şi eram buni prieteni, Mircea Mitran, fusese numit secretar de stat şi m-a sunat dacă nu vreau să vin în Ministerul de Externe, să revin.

I-am spus că am ezitări şi după aceea mi-a spus că se are în vedere instituirea de relaţii diplomatice între România şi comunităţile europene şi eu la ASE, la Catedra de Relaţii Economice Internaţionale, predam exact economie mondială şi organizaţii economice internaţionale şi atunci se numea Comunitatea Economică Europeană şi mi s-a părut că e un lucru dincolo de livresc, de ceea ce predam la studenţi...

Realizator: E un mod de a pune în practică.

Lazăr Comănescu: Acest lucru m-a determinat să revin în Ministerul de Externe şi nu îmi pare absolut deloc rău, dimpotrivă, pentru că cred că sunt rare şansele pentru un diplomat să fie participant direct la realizarea unor obiective de importanţă istorică pentru ţara sa - şi mă refer aici la aderarea noastră la Uniunea Europeană, la aderarea noastră la NATO şi sigur că orice altceva s-ar fi întâmplat, plus-minus, asta nu poate să rămână decât ca un motiv de mare satisfacţie şi de încurajare a celor tineri care vin în continuare în diplomaţie, să creadă faptul că există obiective de politică externă care merită să fie asumate şi pentru care merită lucrat.

Dar revenind acum la 2007, se încheiaseră negocierile în 14 decembrie 2004, dar după aceea a fost întregul proces de semnare a Tratatului de aderare, de ratificare şi deja am devenit membri la 1 ianuarie 2007. Eram într-un entuziasm din ăsta extraordinar, că, practic, România, o dată devenită membră a UE, lucrurile vor... Asta este, a fost un moment istoric data de 1 ianuarie 2007, rămâne un moment de referinţă în istoria României şi nu m-am gândit că nu o să fim în măsură să valorificăm în plenitudinea lor oportunităţile care derivă din calitatea aceasta de stat membru.

Privind acuma retrospectiv - şi ăsta este elementul pe care vreau să îl spun, îmi pare rău că nu s-a făcut cât s-ar fi putut face. Sigur, e bine că s-au făcut mari progrese, iată, am ajuns la aproape 75% absorbţie a fondurilor comunitare pentru ciclul financiar precedent, dar se putea mult mai mult conştientiza ce înseamnă să fii membru al UE.

La anul vor fi 10 ani de la aderare. Încă mai aud lume şi inclusiv politicieni, inclusiv de rang înalt, spunând că facem asta pentru că aşa ne cere UE, aşa ne cere Bruxelles-ul, neglijându-se sau ignorându-se faptul că acuma, când vorbim despre... Nu aşa le cere UE, pentru că suntem noi UE, facem acest lucru pentru că este în interesul nostru, ca parte a Uniunii Europene.

Încă este de lucru în această privinţă.

Realizator: Domnule ministru, eu vă mulţumesc pentru participarea la această emisiune, vă urez succes în tot ce îndepliniţi pentru binele nostru şi al României şi abia aştept să vin peste câteva luni, să parcurgem o etapă din foaia de parcurs a ministeriatului numărul doi, Lazăr Comănescu, la Ministerul de Externe.

Lazăr Comănescu: Doamna Săraru, în zece luni, cel târziu, putem să ne revedem şi să vedem în ce măsură cele pe care le-am menţionat astăzi cu dumneavoastră va îmbrăca o imagine de lucru realmente existentă.