Interviu cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar

Realizator: Se aşteaptă raportul intermediar de monitorizare pe justiţie din partea Comisiei Europene după vizita delegaţiei de experţi de la începutul anului. Cum vă aşteptaţi sa fie de această dată?

Daniel Morar: Întrucât DNA nu şi-a schimbat atitudinea faţă de activivitatea proprie, faţă de investigarea cazurilor de medie şi mare corupţie, mă aştept ca şi raportul din martie să fie în aceaşi parametri ca şi precedentele raporturi, adică să constate că DNA îşi menţine ritmul de investigare a faptelor de medie şi mare corupţie şi că obţine condamnări pe acest palier.

Realizator: De fiecare dată DNA a ieşit bine la aceste monitorizări, dacă e bine de ce e rău? Domnule procuror şef, îmi permit să vă întreb, de ce suntem percepuţi ca fiind statul cel mai corupt, de ce nu putem să ne luăm acestă ştampilă de pe fruntea noastră ca români în Europa şi peste tot.

Ba chiar există aprecieri din partea unora că există reţele mafiote şi începem să ne asemănăm cu Sicila.

Daniel Morar: Mai întâi, DNA nu poate fi culpabilizat pentru faptul că statul român este perceput, haideţi să spunem, ca un stat unde corupţia reprezintă o problemă. DNA a fost înfiinţat tocmai ca să combată acest fenomen.

Acuma combaterea corupţiei depinde nu doar de partea represivă, de ceea ce fac procurori, de ceea ce fac poliţişti, ci depinde de activităţile de ansamblu /în acest sens/, de campanii de conştientizare, de ştiu eu, politici publice în acest sens, ş.a.m.d.

Realizator: Dumneavoastră cum percepeţi corupţia în 2010 în România?

Daniel Morar: Mie mi se pare că e un fenomen care nu regresează, din moment ce avem un număr destul de mare de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de inculpaţi care de la an la an în mare nu scade, poate creşte pe alocuri.

Din moment ce numărul condamnaţilor pentru fapte de corupţie este tot mai mare, este clar că nu scade şi că este o problemă gravă pe care n-am rezolvat-o încă.

Realizator: O să iau declaraţiile primul ministru, Emil Boc făcute săptămâna trecută la bilanţul Ministerului Administraţiei şi Internelor, o să iau şi din ceea ce aţi declarat dumneavoastră la bilanţul DNA din 24 februarie, mă refer la declaraţia premierului aceasta recentă.

Spune aşa: " Încă mai avem probleme la acest capitol şi depinde de stat prin autorităţile sale ca această problemă, cea a corupţiei, să fie diminuată", continui să citez " Până nu vom ajunge în UE ca stat cu drepturi depline, fără niciun mecanism de verificare, nici unul din noi nu trebuie să avem linişte pentru ca ceea ce facem noi depinde de soarta României şi soarta fiecărui român în parte".

Acest mecanism de verificare şi monitorizare cât mai durează?

Daniel Morar: Nu se ştie, rămâne să vedem, până când cei de la Comisia Europeană o să considere că suntem pe picioarele noastre şi că putem să combatem acest fenomen din interior şi că nu avem nevoie de rapoarte periodice.

Realizator: Ce însemnă asta că depinde de fiecare dintre noi, de fiecare român să combatem corupţia? Adică ce am putea să facem mai mult?

Vreau să vă flatez puţin, ceva s-a întâmplat în ultimul timp pentru că şi în spitale şi la zona administraţiei publice locale nu mai putem sesiza o lipsă de respect, să spunem aşa, faţă de noi, chiar au aşa o oarecare teamă faţă de doleanţele tale ca cetăţean.

Au fost şi multe cazuri în sensul acesta, probabil le aveţi şi altele pe rol, cu asta vă flatez, dar restul cu marea corupţie ce să facem mai mult?

Daniel Morar: Pentru prima dată în anul trecut, în 2009, de când facem noi rapoarte de prezentare a activităţii am constatat că sunt hotărâri de condamnare, e adevărat, nedefinitive pentru că sunt doar recente, a unor persoane pentru fapte care ar putea fi catalogate de mare corupţie.

Astfel că anul trecut au fost pronunţate hotărâri de condamnare privindu-i pe parlamentari, pe secretari de stat, pe directorii unor companii naţionale, generali de armată, primari, magistraţi ş.a.m.d.

Rămâne de văzut, şi noi sperăm că aceste hotărâri vor rămâne definitive. Deci pentru prima dată constatăm că instanţele de judecată au pronunţat hotărâri în dosarele importante, în dosarele care pot fi catalogate de mare corupţie.

Tot pentru prima dată constatăm din analiza acestor hotărâri nedefinitive că peste 50% din pedepsele date de către instanţe sunt pedepse în regim de executare de detenţie faţă de aproximativ 25%, un sfert cât erau în anii precedenţi 2008, 2007, 2006.

Realizator: Foarte multe dosare au fost şi pentru poliţişti şi o să revin la ceea ce a declarat primul ministru. Stimaţi ascultători, deci în bilanţul DNA pe 2009 s-a spus în 24 februarie că 552 de persoane dintre care 103 de inculpaţi au fost arestaţi preventiv în cursul anchetei.

Potrivit raportului pe 2009 dintre persoanele trimise în judecată, 244 au avut funcţii de conducere, de control sau demnităţi publice. Aţi spus în cadrul bilanţului că ceea ce a dat instanţa, condamnările pentru aceste persoane au fost mult prea blânde, ce aţi vrut să spuneţi?

Daniel Morar: Cu precizarea că dumneavoastră aţi dat acolo inculpaţii, adică persoanele trimise în judecată, persoanele condamnate sunt mai puţine şi vin din trimiterile în judecată din anii anteriori, au fost condamnate anul trecut definitiv 131 de persoane.

Din analizele efectuate reiese aşa cum vă spuneam că doar în primul rând doar un sfert din cei condamnaţi definitiv execută pedeapsa în detenţie şi am observat iarăşi că foarte mulţi din cei condamnaţi au pedepse situate sub minimum prevăzut de lege sau la minim.

Să dau un exemplu ca să înţeleagă foarte simplu, spunem că pedeapsa pentru trafic de influenţă este între 2 şi 7 ani. Instanţă de judecată apreciază că cel condamnat a avut o conduită foarte bună înainte de a comite fapta, ca a recunoscut ş.a.m.d.

Prin urmare reduce pedeapsa obligatoriu sub 2 ani sau o parte din pedepse chiar dacă nu le recunoaşte, circumstanţe antenuante că au avut un comportament sunt fix la limita minimă, la 2 ani şi asta am vrut să arăt că în condiţiile în care 60-70% din pedepse sunt la minim şi sub minim, minimul stabilit de parlament, asta înseamnă că nu avem un tratament sancţionator care să descurajeze fenomenul.

Exact ce vorbeam adineauri, dacă numărul inculpaţilor creşte, dacă numărul condamnaţilor creşte înseamnă că atitudinea noastră sau mijloacele folosite de noi nu sunt cele adecvate şi atunci ce poate să facă un judecător, ce poate să facă un procuror, procuroul poate să ceară pedepse mai mari, judecătorul să dea pedepse mai mari tocmai pentru a descuraja acest fenomen.

Realizator: Unde este mai mare corupţia, la nivel înalt, mediu sau jos la bază?

Daniel Morar: Bun, e greu de spus acum.

Realizator: Cu evaluările dumneavoastră.

Daniel Morar: E, e, bun, noi nu ne ocupăm cu corupţia mică, ne ocupăm cu corupţia la nivel mediu şi înalt.

Când aţi dat acele statistici aţi văzut că din aproximativ 500 de persoane inculpate, aproximativ jumătate sunt persoane cu funcţii de control, conducere şi alte funcţii de decizie.

Aici merge de la parlamentari până la inspectorul care primărie să spunem, sau a finanţelor care are dreptul să facă un control să aplice o sancţiune disciplinară sau de altă natură sau contravenţională.

Având în vedere că până la urmă corupţia mică e la bază, probabil că e mai răspândită şi avem mai multe cazuri acolo, dar astea sunt date pe care le deţine Parchetul General.

Eu ce vreau să va spun că în ceea ce priveşte corupţia mică şi corupţia la nivel înalt vedeţi că este comisă de persoane cu funcţie de decizie şi de control.

Realizator: La aceste cifre, aici vroiam să vă aduc. Se poate spune că România este un stat cu o corupţie atât de îngrijorătoare la nivelul Uniunii Europene.

Daniel Morar: Repet, este numărul inculpaţilor trimişi în judecată , da?

Realizator: Da, bun 131 ne referim, la 100 de persoane dintr-o ţară sunt acuzaţi de corupţie medie şi mare, este suficient ca România să fie percepută ca fiind cel mai corupt stat din Uniunea Europeană, cine e de vină?

Daniel Morar: Cred că întrebarea asta n ar trebui să mi-o puneţi mie, până la urma urmei vedeţi şi acele evaluări.

Deci nu spune procurorul-şef al DNA sau un procuror că România este o ţară coruptă şi cetăţenii de pe stradă când sunt întrebaţi dacă ei percep existenţa corupţiei în România, spun da, din moment ce stăm atât de prost la indicele percepţiei.

Dacă există aşa o mare diferenţă între percepţia la nivelul populaţiei şi ceea ce se întâmplă în instituţii efectiv nu este îngrijorător? Deci, cum să interpretăm noi aceste cifre pentru că toata lumea vorbeşte. O să vă aduc şi în faza telenovelelor pe care le trăim.

Eu nu spun că este o aşa mare diferenţă între percepţia şi corupţia reală. Este totuşi o diferenţă pentru că este dată de instrumentele de măsură pe care le folosim.

Însă, s-a înfiinţat o instituţie specializată să combată corupţia la nivel înalt şi mediu pentru că este o instituţie care există şi în alte state europene sau există în statele în care s-a apreciat că reprezintă fenomenul corupţiei o problemă dar rezultatele, faptul că au fost condamnate atâtea persoane cu funcţii de conducere, chiar cu demnităţi, rezultatele de până acum ale DNA arată din plin că această instituţie îşi face treaba.

Adică, sunt date statistice care pot fi lesne comparate cu datele statistice ale Ministerului Public de până în 2005, să spunem, până în 2004, când a început să funcţioneze efectiv instituţia şi se poate observa diferenţa, diferenţă care este în favoarea existenţei şi eficienţei acestei instituţii.

Realizator: Domnule procuror-şef, în 2010 s-ar părea că aveţi concurenţă la nivelul instituţiei.

Citez iar din ceea ce a declarat premierul Emil Boc la bilanţului Ministerul Administraţiei şi Internelor: "Am observat o creştere a numărului de investigaţii cu privire la cei care sunt puşi să aplice legea şi în loc să o aplice nu o respectă. Cerinţa mea expresă ar fi să vă faceţi ordine", vorba poliţiştilor şi celor din administraţie, "înainte de a veni DNA şi instanţele de judecată, iar testul de integritate să fie reglementat disciplinar.

Există o propunere în acest sens în strategia viitoare a MAI şi Direcţiei generale Anticorupţie din minister pentru a se face acest test de integritate".

Înainte să vină DNA, ce vrea să spună primul-ministru? Sunteţi un fel de bau-bau acolo? Trebuie să se facă ordine în ministere? Nu există nişte proceduri în domeniul luptei anticorupţie?

Daniel Morar: După cum vă spuneam, lupta împotriva corupţiei nu trebuie să se rezume la organul de urmărire penală, nu trebuie să se rezume la ce fac procurorii şi judecătorii. Sunt şi alte modalităţi şi este firesc ca şeful unei instituţii să fie preocupat ca, în cadrul instituţiei pe care o conduce, pe care o coordonează să nu existe oameni corupţi sau oameni cu... Ştiu eu... Da, oameni corupţi.

Realizator: Urmăriţi de DNA şi instanţe, aşa înţelegm.

Daniel Morar: Da. Păi, nimeni nu vrea, niciun şef de instituţie nu vrea ca oamenii din cadrul instituţiei să ajungă să fie condamnat penal. Acum ce sunt aceste teste de integritate?

Este o problemă existentă şi discutată nu doar în România, ci şi în alte ţări europene. Prin acest test de integritate se încearcă crearea, se crează un caz, haideţi să spunem, condiţiile artificiale în care se comite un caz de corupţie.

Cineva are informaţii că o persoană încadrată în orice instituţie publică ia mită şi atunci se creează toate condiţiile, se vede care este atribuţia persoanei. De ce ia mită un vameş? Ca să-ţi permita să treci cu maşina în neregulă sau mai ştiu eu ce şi se oferă.

Deci, legea permite să oferi, să dai, să promiţi o sumă de bani, tocmai ca să-ţi realizeze si actul care te interesează. Testele de integritate s-au avut în vedere hai să zicem şi ca să dovedim şi fapte penale, însă testele astea de integritate presupun întotdeauna controlul procurorului şi al judecătorului, adică al unui magistrat.

Mă refer, în primul rând, la mijloacele folosite pentru a dovedi integritatea unui, în cazul de faţă m-aţi întrebat de poliţişti sau unei alte persoane sau pentru a dovedi că şi-a încălcat, că nu are integritatea cerută de fişa postului. Şi atunci, mijloacele folosite s-au gândit, am văzut în nişte proiecte, la interceptările telefonice, da?

Sau interceptări ambientale, nu neapărat telefonice, însă dacă aceste interceptări se fac fără un mandat de la judecător nu sunt acceptate de către acelaşi judecător, ca mijloc de probă, da?

Dacă ne referim doar la folosirea testelor de integritate în materie disciplinară, să constaţi că o persoană este dispusă să ia mită şi să foloseşti testul doar pentru a o sancţiona disciplinar, se pune problema proporţionalităţii între mijlocele folosite ca să probezi un fapt şi rezultatul pe care îl urmăreşti şi atunci se pune problema este nevoie pentru a aplica o sancţiune disciplinară unei persoane, mergând chiar până la desfacerea contractului de muncă, să folosim interceptările convorbirilor, că sunt telefonice, că sunt în mediul ambiental?

Adică, nu este o prea mare diferenţă între intruziunea aceasta cu interceptări în ceea ce priveşte libertatea omului şi rezultatul urmărit? Deci, aici este de analizat şi asta a fost şi sensul spuselor mele. Trebuie să ne gândim dacă se respectă principiul proporţionalităţii.

Realizator: Domnule procuror şef, într-un fel, de data aceasta, v-am prins, să spun aşa, cu aceste teste de integritate. Ele s-au mai făcut până acum? În ce context înţelegem noi flagranturile care au fost făcute pe piaţă, toate aceste convorbiri care au apărut, pot să fie scurgeri din aceste verificări pe teste de integritate?

Daniel Morar: Nu găsim o definiţie într-o lege din statul român a testelor de integritate, e o definiţie, hai să spunem, extrajudiciară, dar răspunsul este da, exiostă şi în Codul nostru Penal şi în Legea 78/2000, Legea de organizare a DNA, există posibilitatea de a introduce investigatori sub acoperire, de care lumea a auzit sau investigatori cu identitate reală, care sunt abilitaţi de către procurori să dea, să ofere unei persoane sume de bani - da! - dar sunt subsumate unor condiţii, să ai indicii clare că acea persoană ia mită, să obţii ca mijloc de probă mandatul de la judecător ş.a.m.d.

Nu sunt numite teste de integritate, sunt prevăzute ca atare în legislaţia român. Cea ce se vrea la Ministerul de Interne probabil, se vrea într-o materie disciplinară, care excede cadrului controlului unui magistrat. Asta spun, asta e diferenţa!

Realizator: Testele astea de integritate se fac şi în alte instituţii, la nivelul ministerului public, SRI, SIE, alte instituţii, ce ştiţi?

Daniel Morar: Eu cred că nu se fac. Deci testele de integritate, vă spun, iar denumirea nonjuridică îşi găseşte reglementarea în două legi: în Codul Penal şi în Codul... Prin urmare, trebuie folosite pentru instrumentarea unui dosar şi a unui caz penal.

Realizator: Sigur, o să mai vorbim despre aşa ceva, cu siguranţă, dar vreau să vă întreb, la nivel de DNA, tocmai pentru că există această preocupare la nivelul instituţiilor de a lupta prin ei înşişi împotriva actelor de corupţie pentru a nu deveni publice şi, atunci, instituţia să fie afectată.

Asta vreau să vă întreb, cu telenovelele astea, cu ascultările, cu scenariile care au fost în ultimul timp şi merg pe marea corupţie. Pe "dosarul termopan", nu mai este pe rol, pentru că a fost suspendat, fiind sesizată Curtea Constituţională, "caltaboşul şi palinca", nu mai ştim nimic, "dosarul Romsilva", achitare, "cazul Mazăre", o cursă în ani Bucureşti-Constanţa, au fost deliciul dezbaterilor publice din ultimii ani.

Cât a fost implicat DNA la toată această telenoivelă şi care este stadiul fiecărui dosar, până la urmă, pentru că ne-am preocupat energia.

Daniel Morar: Exact. Dar după cum ştiţi, DNA nu are nici post de radio, nici de televiziune. Telenovelele le fac jurnaliştii, le faceţi dumneavoastră, le fac ceilalkţi.

Realizator: Ei, lăsaţi, că au mai venit tot felul de înregistrări care au fost date...

Daniel Morar: Unde?

Realizator: Cel puţin, aia cu caltaboşul şi cu palinca, a fost...în fine, pe televizor, de acolo, am aflat!

Daniel Morar: A fost pe televizor ca o sumedenie de alte imagini, dar nu înseamnă că...

Realizator: Asta vroiam să vă spun...

Daniel Morar: Dar nu înseamnă că DNA face acest show mediatic!? Sigur că noi suntem acuzaţi, pentru că privesc...

Realizator: Sunteţi în mijloc, de aia, vă întreb!

Daniel Morar: ...pentru că privesc dosarele instrumentate de noi. Să le luăm pe rând. Cazul numit de dumneavoastrâ "caltaboşul" e în instanţă de un an şi jumătate. E o întrebare pe care şi oamenii avizaţi o pun, dar mai întâi, critică, că nu se mai ştie.

E în instanţă der un an şi ceva. Dacă cei interesaţi s-au uitat pe site-ul DNA, ar vedea că avem comunicatele de presă pe care le dăm la finalizarea cercetărilor. E în instanţă, dosarul... M-aţi întrebat de dosarul primarului Constanţei, este, iarăşi, în instanţă.

Dosarul, cunoscut sub numele de "Zambaccian", nici măcar nu e instanţă, că e la Parchet, e în stadiul de finalizare, pentru că un alt dosar, ştiţi că a fost supus avizării parlamentului, a trebuit reluată cercetarea ş.a.m.d. Iar "dosarul Romsilva", într-adevăr, a fost... am înregistrat o soluţie...

Realizator: Aţi fost supărat!

Daniel Morar: Da. O soluţie de achitare definitivă, pe care, potrivit normelor noastre, ale Ministerului Public, a trebuit s-o analizăm, s-o analizez, şi să facă parte di nraportul de activitate. Este şi ăla pe site-ul nostru şi am explicat cum vedem noi această soluţie de achitare.

Realizator: Apropo de "dosarul Romsilva", aţi spus că în acel caz, instanţa a făcut o confuzie între bugetul propriu al unei instituţii şi alocările din bugetul de stat şi că, în esenţă, nu a sesizat diferenţele uriaşe la preţurile de achiziţie.

Romsilva este un dosar cu achitare. Şi vă întreb, cum e posibil ca o instanţă în 2010, în România, ţară membră a Uniunii Europene, să nu sesizeze, totuşi, faptul că bugetul public este format şi local şi general tot prin alocaţiile...

Daniel Morar: Doamnă, aş vrea să rămân în sfera explicaţiilor tehnice, pentru că nu pot să vă răspund la întrebarea asta. Onest, ei pot să spună: procurorul a greşit. Da!? Noi spunem: din punctul nostru de vedere, procurorul nu a greşit şi am dat explicaţiile cuvenite. Adică, din punctul nostru...

Realizator: CSM a făcut anchetă în cazul acesta?

Daniel Morar: Nu. Nu. Nu. CSM nu trebuie să facă anchetă pe orice achitare. Eu am făcut analiza, eu am făcut analiza, nu eu am făcut acel dosar, am făcut analiza şi am considerat, aşa cum cer regulamentele, că nu e imputabilă procurorului.

Asta mă interesează pe mine şi nu am spus că e imputabilă instanţei, am spus că, din punctul nostru de vedere, a fost perfect legală trimiterea în judecată, am explicat şi în rechizitoriu, am explicat şi acumn, când am făcut analiza achitării.

Şi într-adevăr, e o discuţie, nu ştiu cât înţelege publicul, e o discuţie, o diferenţă acolo, făcută între fonduri proprii şi fonduri publice.

În esenţă, am spus sunt fonduri proprii ale Romsilva şi, prin urmare, instituţia nu trebuia să respecte nicio procedură prevăzută de lege. Or, fondurile alea proprii erau obţinute din exploatarea patrimoniului public, în esenţă. E foarte simplu.

Realizator: Domnule procuror şef, există dosare, cum este acesta Romsilva, haideţi să-l luăm în esenţă cu ce este ,să înţeleagă lumea, foarte vechi. Mai sunt dosare de doi, trei, patru ani, care se găsesc în instanţă sau în diferite stagi. Cam cât ar trebui să dureze un dosar de corupţie, ca să îndeplinim indicatorul de eficienţă?

Daniel Morar: Bun. Îi auzeam pe nişte colegi, pe unii dintre colegii magistraţi din ţările Uniunii Europene, spunând că un termen de trei ani de zile în care o hotărâre judecătorească să rămână definitivă este un termen rezonabil, în care se judecă un proces.

Termenul ăsta de rezonabil este un termen pe care-l foloseşte şi jurisprudenţa CEDO, spune că nu trebuie să stai cu dosarele atât de mult pe rol. În marea majoritate a cazurilor, dacă aţi văzut şi în analiza pe care am făcut-i, dar doar pe hotărârile definitive din anul trecut, s-a respectat acest termen de trei ani. Vreau să spun în marea majoritate, în sensul că 60-70% din cazuri.

Problema e cu dosarele, într-adevăr, foarte grele, dosarele pe care le numim de mare corupţie.

Aici, oarecum, se justifică depăşirea acestui termen, dar se justifică în anumite limite, pentru că dacă socotim că sunt dosare în care nici măcar nu a început, haideţi să spun simplu, cercetarea judecătorească, judecătorii nici nu au început munca de interogare a celor cercetaţi. deja e depăşit orice termen.

Sunt termene de trei ani care se plimbă între Înalta Curte şi Curtea Constituţională, numai pentru faptul că avem o lege care permite inculpaţilor să solicite tot timpul acest traseu.

Realizator: Faceţi ceva în sensul acesta, veţi obţine ceva?

Daniel Morar: Am făcut anul trecut şi noi, dar nu numai noi, inclusiv preşedintele Curţii Constituţionale a spus, trebuie schimbată Legea Curţii Constituţionale, ca odată ce dosarele ajungla noi, la Curtea Constituţională, să nu se mai suspende judecata.

Dar parlamentul a refuzat această schimbare de lege şi inculpaţilor le convine, adică ceea ce înseamnă tergiversare, tragere de timp.

Realizator: Vă întreb, că nouă ne plac topurile, dar şi nouă cetăţenilor ne plac topurile, care este cea mai mare realizare a DNA pe 2009? Ce vă doriţi pe 2010?

Daniel Morar: Da. Eu nu o să vă ajut la un asemenea top. Am făcut raportul de activitate, v-am spus ce mi s-a părut impotant, că au fost condamnate pentru prima dată persoane importante şi că au crescut pedepsele cu executare în detenţie, ceea ce înseamnă că magistraţii judecători abordează altcumva problema luptei împotriva corupţiei.

Realizator: În tot acest timp, foarte mulţi v-au acuzat că faceţi anchetă la comandă politică, că instituţia a devenit un monstru, mai am şi alte aprecieri ale...

Daniel Morar: Măgulitoare? Tot măgulitoare, da!

Realizator: Aşa! Cum comentaţi?

Daniel Morar: Răspund ce răspund de patru ani încoace, că nu sunt dosare politice, că dosarele pe care le trimitem în instanţă privesc fapte, haideţi să le spunem, ordinare, adică nu excepţionale, sunt fapte banale de corupţie, comise de oameni... iar unii dintre aceşti aomeni au şi funcţii politice.

Că nu sunt dosare politice, se vede din faptul că sunt inculpaţi atât de la putere, cât şi din opoziţie, deşi ăsta nu e un criteriu pentru noi, dar vedem în urmă când facem statistici, şi iarăşi, un indicator important este că 90% din inculpaţi tirmişi în judecată de către DNA sunt condamnaţi de către instanţele de judecată. Prin urmare, e validată munca noastră de către soluţiile date de către judecători.

Realizator: Vorbeam despre implicarea aceea a DNA şi chiar a dumneavoastră personal cu testele de integritate, o să vedem şi noi, o să cercetăm mai pe larg, dar mai aveţi o propunere, tot spre DNA, din partea ministrului finanţelor publice, de înfiinţare a unui organism care să urmărească starea banilor şi circulaţia lor pe piaţa românească, pentru evaziunea fiscală şi lupta împotriva evaziunii fiscale. Se poate implica DNA într-un asemenea comitet, consiliu?

Daniel Morar: DNA-ul nu se prea poate implica în niciun comitet şi consiliu, pentru că DNA-ul este format din magistraţi, este o unitate de parchet.

Magistraţii nu pot să participe nici în comisiile de licitaţii, aşa cum am mai primit uneori propuneri, nu pot să facă parte nici din comisii şi aşa mai departe, ci doar din nişte asociaţii... mă refer la procurori, din nişte asociaţii profesionale şi nu poate, decât atunci când primeşte sesizările unor instituţii publice, în cazul de faţă de la finanţe, ce spuneţi dumneavoastră, să facă anchetă penală, dacă avem fapte penale, dacă nu, nu.

Realizator: Cum lucrează DNA cu Agenţia Naţională pentru Integritate, care are şi ea un traseu destul de interesant în momentul acesta, cum lucraţi cu ei?

Daniel Morar: E o colaborare de mai puţin timp şi spun că este una bună, pentru că aş vrea să dau doar un exemplu, într-o situaţie în care noi am ridicat la o percheziţie o sumă foarte mare de bani, de la o persoană pe care am inculpat-o şi am trimis-o în judecată, s-a dovedit că doar o parte din acea sumă poate face obiectul unei infracţiuni de corupţie, iar pe diferenţa foarte mare cei de la Agenţia Naţională de Integritate au făcut o anchetă, au constatat că persoana respectivă nu o poate justifica şi au obţinut confiscarea în instanţă, ceea ce este un lucru foarte bun pentru activitatea lor şi pentru ansamblul societăţii... pentru societatea în ansamblu.

De ce - nu în toate cazurile, banii pe care-i găsim la percheziţii sau banii pe care-i deţine o persoană pot fi dovediţi că provin din fapte de corupţie sau poate chiar nu provin din fapte de corupţie toţi, dar nu-i poate justifica persoana respectivă şi aici este rolul ANI, de a face investigaţia şi de a cere instanţei confiscarea lor atunci când persoana respectivă, într-adevăr, nu-i poate justifica.

Realizator: N-am înţeles foarte clar, vă mai întreb o dată, sunteţi mulţumit de această colaborare cu ANI?

Daniel Morar: Da.

Realizator: La felul cum se manifestă ea pe piaţă?

Daniel Morar: Da, cu precizarea că, în principal, colaborarea lor nu este cu DNA, ci este cu parchetele obişnuite, pentru că atunci când constată, ştiu eu, falsuri în declaraţiile de avere, în declaraţiile de incompatibilităţi, conflicte de interese sesizează parchetele obişnuite. Noi nu suntem competenţi pentru faptele de fals, decât dacă sunt legate de fapte de corupţie.

Realizator: Domnule procuror-şef, două dosare de actualitate: dosarul Ridzi, dosarul primarului de Craiova, puteţi să spuneţi ceva despre ele? Când începe urmărirea, când credeţi că se sfârşeşte? Cum vă simţiţi în acest moment?

Daniel Morar: Dosarul primarului de la Craiova este un dosar cu urmărirea penală începută, că vedeţi că s-a ajuns şi la măsuri preventive.

Ceea ce se vede, nu vă spun decât ceea ce se vede în spaţiul public. Iar în dosarul celălalt şi acolo este începută urmărirea penală, doar că s-a cerut, în urmă cu puţin timp, o urmărire penală, avizarea urmăririi penale pentru alte fapte, pentru fapte suplimentare.

Realizator: Mulţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale sunt pe lista DNA, membri ai guvernului, nu sunt şi ei cercetaţi? Există vreun membru al actualului guvern aflat în cercetare? Unii au averi fabuloase.

Daniel Morar: Doamnă, dacă o luăm cu averile fabuloase, nu noi cercetăm averile lor fabuloase, poate cercetează ANI şi ne sesizează, asta în primul rând.

În al doilea rând, nu vă pot răspunde la întrebarea asta, dacă sunt sau sunt cercetaţi, pentru că în DNA sunt 100 de procurori care lucrează în dosare şi dacă nu s-a aflat în spaţiul public, adică dacă n-a făcut o comunicare legată de un anumit act mai important, înseamnă că nu există.

Realizator: Începe un an 2010 pentru procurorul-şef DNA, Daniel Morar, să spunem aşa, un prim trimestru se încheie, un gând pentru următoarele trei luni, ce vă doriţi mai mult.

Daniel Morar: Aşa de scurt?

Realizator: Se încheie emisiunea?

Daniel Morar: Să fim sănătoşi!