Interviu cu Adrian Streinu Cercel

Realizator: Ce a fost mai greu a trecut, sau trebuie să ne aşteptăm la o manifestare în amplitudine a epidemiei?

Adrian Streinu Cercel: Deocamdată, ce a fost mai greu n-a trecut încă, pentru că, pe lângă datele pe care le aveţi dumneavoastră, mai avem o serie de date de ultimă oră, ca să spun aşa, astfel încât numărul de îmbolnăviri a ajuns la 6.061, şi numărul de decese la 82. Altfel spus, în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 120 de cazuri noi şi încă nouă decese, ceea ce este îngrijorător, în contextul în care această campanie de vaccinare de abia acum este în linie dreaptă, dacă pot să mă exprim astfel şi lumea a înţeles să se vaccineze, iar până când vaccinul îşi va intra în toate atribuţiile sale, adică va genera răspunsul organismului, protector, avem nevoie de circa 10-14 zile, ori, în momentul de faţă, noi suntem pe panta ascendentă, de creştere a incidenţei infecţiei cu AH1N1 şi, dacă la începutul lunii decembrie discutam de o rată de atac de 3-4%, în momentul de faţă, discutăm de o rată de atac de 8-10%. Iar dacă la începutul lunii decembrie discutam o rată de mortalitate de 0,52%, acum deja discutăm de 1,32. Deci, iată că lucrurile se mişcă şi această fluctuaţie între căldură şi frig este o fluctuaţie care favorizează circulaţia virusului şi, din păcate, nu favorizează şi rezistenţa omului vizavi de infecţie.

Realizator: În ciuda unei campanii asidue pentru cunoaşterea, prevenirea, înmulţirii cazurilor de gripă porcină, publicul, oamenii, se arată reţinuţi să ceară vaccinarea. Avem şi nişte reglementări precise. Grupurile socotite vulnerabile ale populaţiei trebuie să se vaccineze. Cui i se datorează această opoziţie la vaccinare?

Adrian Streinu Cercel: Din păcate, au fost mai multe bâlbâieli, dacă le pot numi aşa, începând cu luna mai-iunie, la nivel internaţional, nu este vorba numai de România - să ştiţi că România este ţara care a mers pe acelaşi trend cu care a mers şi în celelalte ţări din Vest - şi aceste bâlbâieli au fost legate, pe de o parte, de întârzierea cu care am putut să punem mâna pe virus şi să-l izolăm, iar pe de altă parte, de o serie de reglementări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, respectiv autorităţilor în domeniu, care nu au permis includerea acestei tulpini în vaccinul sezonier. De aici, s-a născut o întreagă poveste, precum că acest vaccin nu ar fi bine cunoscut, nu ar fi sigur, nu ar fi nu mai ştiu cum, el fiind de fapt un vaccin cât se poate de vechi. Noi facem acest tip de vaccin de circa 30 de ani, pe teritoriul României, şi nu s-a întâmplat absolut nimic. Şi avem şi modelul zilelor noastre, acum avem vaccinate peste 250.000 de persoane. Nici una n-a reclamat niciun fel de reacţie adversă la acest vaccin. Deci, iată că tot ceea ce s-a vehiculat ca fiind legat de acest nou vaccin, practic nu se confirmă. De ce spun că este un vaccin vechi? Este un vaccin vechi, pentru că noi îl fabricăm de 30 de ani. În fiecare an, metoda prin care acest vaccin se prepară este aceeaşi. Se ia, practic, o anumită tulpină de virus gripal, se însămânţează cu ou embrionar de găină, după care se extrage de acolo, se filtrează, se pune în fiole şi se pune pe piaţă. Nu e nici o sofisticăraie, ca să spun aşa. Dar faptul că avem un vaccin care este sezonier şi are trei tulpini de virus gripal, şi un alt vaccin, care are una singură, cel pandemic, a dat naştere la o serie de discuţii, total gratuite, după părerea mea.

Realizator: S-a lucrat, se lucrează la elaborarea unor vaccinuri mai eficiente, uneori într-o mare viteză. Ţările bogate îşi fac stocuri mari din diferite vaccinuri, calculează o rată a riscului şi încearcă să acopere, pe cât se poate de mult, pierderile în vieţi omeneşti. România nu se află în situaţia de a reacţiona prompt la diversele epidemii. Cauza e cunoscută: lipsa banilor suficienţi. Avem un plan ca, în viitor, să putem fi puşi relativ la adăpost?

Adrian Streinu Cercel: Eu sper că da. Şi de ce sper? Pentru că ştiu că avem şi o politică de colectare a unor fonduri suplimentare la bugetul sănătăţii, pentru că aşa, după cum bine ştiţi, bugetul sănătăţii este destul de prăpădit în momentul de faţă, adică este cam la nivelul bugetului de anul trecut, dar, în termeni reali, este mult sub bugetul anului trecut. Şi, ca atare, ne gândim că o serie de programe s-ar putea să aibă impact negativ şi să înregistreze o scădere. Aducând noi forme de finanţare, vom avea posibilitatea să accesăm o serie de fonduri care să ne fie utile în derularea unor astfel de programe, însă, pentru pandemie, România s-a pregătit foarte bine, şi asta n-o spun din poziţia de secretar de stat, şi o spun din poziţia de medic, specialist în boli infecţioase şi epidemiologie. Dacă aţi sesizat, România, pe tot parcursul verii şi toamnei, când celelate ţări înregistrau decese, n-am înregistrat niciun deces. De ce? Pentru că şi-a pus la bătaie tot ce avea disponibil, adică linia de epidemiologie prin care s-au monitorizat focarele şi, respectiv, linia de boli infecţioase, prin care s-au preluat aceşti pacienţi şi au fost trataţi imediat. Nu acelaşi lucru se întâmplă în momentul de faţă. Pentru că suntem în al doilea val pandemic, s-au schimbat net datele, din punct de vedere epidemiologic şi, acum, am trecut la alte măsuri care se impun. Ca să vă dau un exemplu: dacă, în cursul toamnei, preferam să închidem o şcoală timp de şapte zile, atunci când existau mai mult de trei cazuri într-o şcoală, acum, trecem la dezinfecţie în 24 de ore, cu reluarea cursurilor după 24 de ore.

Realizator: Păstraţi aceeaşi eficienţă.

Adrian Streinu Cercel: Păstrând aceeaşi eficienţă, dar, dând posibilitatea elevilor să nu piardă ore şi să nu piardă accesul la procesul educativ. Şi o să mă întrebaţi: dar, de ce atunci aţi făcut la şapte zile şi acum faceţi la 24 de ore? Pentru că atunci mă interesa să limitez circulaţia virusului. Acum, virusul este liber, în circulaţie, nu am ce să-i mai fac, şi atunci prefer această atitudine, care este una agresivă şi înseamnă consum de substanţe dezinfectante, de personal care să facă dezinfecţia, de personal care să facă curăţenie după aceea. Deci, venim cu alte resurse, care să favorizeze, însă, procesul formativ-educativ. Înseamnă cheltuieli şi ele au fost prevăzute, deci, în planul nostru de pandemie, aceşti timpi au fost prevăzuţi. Momentul în care dădeam drumul, sau dăm drumul la o anumită metodă de intervenţie în anumite regiuni ţine de contextul epidemiologic în derulare.

Reporter: Mitul invincibilităţii efectelor consumului de usturoi şi sentimentul că "de mine nu se poate lua gripa" sunt realităţi cotidiene, îmbrăţişate de mulţi oameni. Pe de altă parte, graba de care dau dovadă unele companii farmaceutice lasă să se înţeleagă că, în afara unei protecţii reale împotriva epidemiei, se întrevede şi un interes al profitului financiar, exploatând o teamă, frica de suprimare, prin epidemie, a oamenilor. Găsiţi vreo legătură în aceste enunţuri?

Adrian Streinu Cercel: Între usturoi şi producătorii de vaccinuri, nu. La usturoi, este, aşa cum aţi spus, un basm, n-are nicio trebă cu creşterea imunităţii în termeni reali, şi cu împotrivirea vizavi de achiziţia unei infecţii, pentru că virusul gripal n-are treabă cu mirosul de usturoi şi... deci, n-are nicio legătură. În schimb, producătorii de vaccinuri evident că au încercat să obţină un profit. Ar fi fost total aiurea să nu se intâmple acest lucru, şi era contrar legilor pieţii. În momentul în care întrevezi o anumită posibilitate şi când Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune cât se poate de clar că a izolat un virus care este virusul pandemic şi, după cum bine ştim, s-a urmărit fiecare dintre etapele interpandemice, că eram în fază 4, s-a trecut în fază 5 prepandemică şi, pe urmă, s-a trecut la faza pandemică, respectiv la faza 6, toţi producătorii au încercat să facă un business din acest lucru. Mai mult decât atât, şi-au luat şi măsuri suplimentare în vederea asigurării profitului, şi este normal să se întâmple aşa. Suntem într-o lume care este dependentă de producţia de medicamente, producţia de vaccinuri, şi cele de device-uri medicale, etc. O serie de state au făcut din asta politică de stat, şi, aţi văzut, Franţa a cumpărat vaccin pentru toată populaţia. Noi nu am avut această putere financiară, şi neavând această putere financiară, noi ne-am axat pe de o parte pe puterile Institutului Cantacuzino, pe care le-am evaluat cât se poate de corect şi s-a dovedit că, aşa cum am spus pe 26 noiembrie, vaccinul a fost gata şi înregistrat, pe de o parte, pe de altă parte, ne-am bazat pe cele două linii de epidemiologie şi, respectiv, de boli infecţioase, pe care le-am pus la bătaie şi care au muncit toată vara, în aşa fel încât românii să stea liniştiţi. Am anvizajat toate aceste elemente, ele au decurs ca la carte, nu putem să reproşăm absolut nimic şi, iată că, acum ne aflăm în acest al doilea val pandemic care, iarăşi spun, a fost cât se poate de bine analizat pe datele pe care le-am avut de la gripa aviară, şi, pe care le-am translatat la gripa umană astfel încât să ştim cum să acţionăm. Ne-am făcut, între timp, propriile noastre studii ca să vedem eficienţa medicamentelor antivirale, şi dacă ele şi-au păstrat sensibilitatea, în aşa fel, încât acum să ştim pe ce perioadă să dăm tratamentul. Şi, dacă aţi văzut, noi nu dăm tratamentul pentru 5 zile, noi dăm tratamentul pentru 7 zile, 10 zile, şi, uneori chiar 21 de zile, atunci când vorbim de persoane foarte tarate. Deci, iată că toate aceste lucruri ne-au ajutat să ne dezvoltăm propriul nostru plan şi evident că am ţinut legătura cu colegii noştri din străinătate care ne-au oferit o serie de date şi experienţe pe care le-au avut, pentru că, într-o pandemie nimeni nu este atotştiutor.

Realizator: Preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor, domnul Vasile Astărăstoaie, declara în 13 septembrie, la RFI, că isteria din jurul gripei porcine nu este justificată. "S-a dovedit că gravitatea acestei noi gripe este mai mică decât cea a obişnuitelor gripe sezoniere. Este, într-adevăr, vorba despre un virus mai contagios, dar, nicidecum atât de periculos pe cât se crede." Nicidecum, nu am să vă cer să comentaţi această declaraţie, ci, vă rog, pentru o a doua opinie.

Adrian Streinu Cercel: Nu e vorba de o a doua opinie, este vorba de modul în care abordăm o pandemie. Este prima pandemie răsunătoare, pe care noi o parcurgem ca oameni, ca cetăţeni şi, ca atare, nu avem voie să facem rabat de la absolut nimic din ceea ce ştim. Evident că nu trebuie să abordăm problema cu isterie, ci trebuie să abordăm problema cu calm şi, atâta timp cât ne păstrăm calmul, putem, atunci putem să şi acţionăm corespunzător. Dacă ne agităm, ne stresăm, nu facem decât să pierdem din vedere anumite aspecte care ar putea la un moment dat să devină importante. Ca atare, domnul profesor are dreptate din acest punct de vedere. Dacă aţi sesizat, când am pledat cu privire la pandemie sau cum trebuie să abordăm problema, am zis întotdeauna am zis că trebuie să abordăm problema cu foarte mult calm şi cu tact. Dar, să nu uităm că este un virus complet nou. Toată lumea este receptivă pentru acest virus şi, mai mult decât atât, am spus de fiecare dată că singura metodă specifică este vaccinarea. În rest, noi am încercat să punem la dispoziţia cetăţeanului care eventual se îmbolnăveşte toate resursele pe care le avem la dispoziţie, şi resursele în acest context se referă la unităţile de terapie intensivă, adică unităţile unde pacienţii pot eventual să fie ventilaţi mecanic pentru a i se mai da o şansă. Dar aşa cum se vede din toate datele, calculele noastre au fost corecte şi iată că astăzi discutăm de 82 de decese pe teritoriul României - total regretabil - în contextul în care, dacă lumea ar fi înteles de la început să se vaccineze, foarte probabil că jumătate din aceste decese nu se întâmplau.

Realizator: Dacă ne uităm la cazurile extreme, la decese, observăm că nu doar gripa a fost cauza principală a morţii pacientului, ci antecedentele sale medicale: bolnavi cronici sau suferinzi. E o trăsătură obligatorie a parcursului gripei porcine sau avem de-a face, de această dată, cu coincidenţe pur şi simplu?

Adrian Streinu Cercel: Nu e vorba de coincidenţe. Se ştia cât se poate de clar că persoanele care sunt supuse la risc mai mare să dezvolte forme severe şi să se prăpădească. Acum, faptul că se prăpădesc din cauza virusului gripal sau cu virus gripal, deja este o filozofie care nu mai are nici un fel de valoare pentru că decesul e tot deces. Însă este cert că virusul gripal este cel care dă un bobârnac în plus stării de sănătate şi începe rostogolirea spre aceste faze terminale.

Realizator: Chiar dacă ni se pare hilar sau nepotrivit, vă întreb: este cineva imun la această epidemie, şi cum aţi descrie dvs un astfel de organism, o astfel de persoană?

Adrian Streinu Cercel: Numai persoanele care au trecut prin infecţii şi cele care s-au vaccinat sunt imune faţă de această infecţie. Toţi ceilalţi care nu au trecut prin boală şi nu s-au vaccinat sunt receptivi pentru această infecţie. Deci, practic, receptivitatea la începutul epidemiei a fost de sută la sută.