Efecte asupra economiei britanice în urma respingerii acordului Brexit

Reporter: Am avut un vot în Camera Comunelor și acordul propus de premierul Theresa May a fost respins. Ce înseamnă asta pentru economia britanică?

Arno Hantzsche, analist economic la Institutul Național de Studii Economice și Sociale din Londra: Pe termen scurt înseamnă că incertitudinea legată de rezultatul final al Brexitului va rămâne la cote înalte. Asta înseamnă că multe companii ar putea să nu mai facă investiții pentru o perioadă mai lungă de timp. Nu vor mai face angajări și este posibil ca nivelul șomajului să crească. Această incertitudine va afecta activitățile economice pe termen scurt.

Ați publicat un raport la finalul anului trecut despre impactul economic pe termen lung al Brexitului în diferite scenarii. Evident, cel mai rău scenariu este o ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord.

Costul în viitorul apropiat al ieșirii fără un acord depinde foarte mult de pregătirile pe care guvernul britanic și Uniunea Europeană le vor face pentru ca această separare să fie făcută într-un mod ordonat, chiar și în absența unei înțelegeri. Totul depinde de aranjamentele care vor fi făcute pentru ca, spre exemplu, traficul aerian să continue neperturbat, la fel și cel rutier.

Va depinde și de măsurile de pregătire de la frontiere, pentru ca verificările să se desfășoare fără greutăți. Acestea sunt detaliile care vor influența starea economiei în primă fază. Pe termen lung, suntem de părere că un Brexit fără un acord, cu schimburi comerciale care se vor desfășura după regulilele Organizației Mondiale a Comerțului, va face ca Produsul Intern Brut în Marea Britanie va fi mai mic cu aproximativ 6% decât în cazul în care nu ar fi existat Brexit-ul. Dacă s-ar ajunge la o înțelegere precum cea respinsă de parlament, tot s-ar înregistra o scădere a PIB-ului de 2%, pe termen lung.

Din analizele noastre, am ajuns la concluzia că orice piedică pusă comerțului va afecta economia, pentru că exportatorii nu vor mai putea exporta bunurile lor la fel de ușor ca până acum, iar importatorii vor trebui să plătească prețuri mai mari. Moneda națională s-a depreciat semnificativ și este posibil ca acest trend să continue în cazul unui Brexit fără acord, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru consumatori.

Credeți că organizarea unui al doilea referendum ar putea ajuta economia sau nu ar face decât să genereze și mai multe incertitudini economice?

Am văzut că după ce acordul de ieșire din UE a fost respins în parlament, lira sterlină s-a apreciat un pic, ceea ce înseamnă că piețele anticipează că a crescut posibilitatea unui Brexit mai lin. În ce măsură un al doilea referendum poate schimba percepția piețelor nu este foarte clar în acest moment. Totul ar depinde de rezultatul anticipat de mediul de afaceri.

Care credeți că vor fi categoriile cele mai afectate de Brexit din punct de vedere economic?

La Institut, colegii mei au analizat în ce măsură vor fi afectate diferite regiuni ale țării. Cele care sunt preponderent concentrate asupra agriculturii ar putea înregistra chiar unele creșteri. Dar în alte sectoare, în special în domeniile foarte interconectate cu Uniunea Europeană, cum ar fi cele manufacturiere, efectele economice ale unui comerț îngreunat se vor resimți mult mai puternic și asta înseamnă că oamenii care lucrează în aceste sectoare vor avea venituri mai mici la finalul anului.

Care sunt estimările în privința populației, în general? Cât de mari sunt pierderile care s-ar putea resimți în buzunarul britanicilor?

Barierele comerciale vor afecta, după cum am mai spus, exporturile, vor crește prețurile importurilor, ceea ce va duce la o creștere a inflației. Asta înseamnă că salariile reale, banii pe care îi au britanicii pentru cheltuieli, vor fi mai puțini și asta va duce la o scădere a consumului. Estimările noastre arată că până în 2030, britanicii ar putea avea un venit anual mai mic cu 1000 de lire sterline în cazul unui Brexit cu acord și cu 1330 de lire mai mic în cazul unui Brexit fără acord.

În raportul realizat de Institutul Național de Studii Economice și Sociale sugerați că o ieșire din Uniunea Europeană care să prevadă un backstop în Irlanda de Nord (un compromis menit să împiedice impunerea unei granițe fizice între Irlanda și Irlanda de Nord, dar care ar separa Belfastul de restul Regatului Unit, menținându-l legat de regulile europene) ar fi mai avantajoasă din punct de vedere economic. De ce?

Într-adevăr am ajuns la concluzia că backstop-ul, așa cum a fost el definit în acordul de ieșire din UE, va presupune o scădere mai mică a PIB-ului pe termen lung, în comparație cu un scenariu în care se încheie un acord de liber schimb între Marea Britanie și Uniunea Europeană. De ce? Pentru că, din punctul de vedere al reglementărilor, s-ar păstra o apropiere mai mare de UE și asta ar facilita comerțul.

Care credeți că vor fi în viitorul apropiat cele mai mari provocări economice pentru Marea Britanie?

Brexitul monopolizează în acest moment discuția, dar trebuie luate în considerare și alte aspecte care au modelat și continuă să modeleze economia. Sunt provocări care afectează economia Marii Britanii pe termen lung și vorbesc aici în primul rând despre o creștere scăzută a productivității de la începutul crizei economice încoace. E un aspect care va fi afectat și de Brexit. Spre exemplu, estimările noastre pentru un Brexit fără acord arată că productivitatea va scădea din cauză că liniile de aprovizionare vor fi afectate și va fi mai greu pentru angajatorii britanici să găsească oameni pregătiți. Până acum aceștia s-au bazat pe muncitori din Uniunea Europeană, dar este de așteptat ca Brexit-ul să îngreuneze acest proces.