Corina Crețu: Plan pentru accesarea fondurilor europene în sănătate

Comisia Europeană este îngrijorată de întârzierile pe care România le înregistrează în accesarea fondurilor europene în domeniul sănătăţii, întrucât de la începutul anului gradul de absorbţie este zero.

Avertismentul a fost formulat astăzi la Bucureşti de comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu la o masă rotundă pe tema construirii în România a trei spitale regionale de urgenţă.

Pentru aceste trei unităţi medicale Comisia pune la dispoziţia autorităţilor române bani din Programul Operaţional Regional 2014-2020, iar reprezentanţii Guvernului urmează să comunice până la începutul lunii octombrie unde vor fi construite noile spitale regionale.

Reprezentantul Comisiei Europene a avertizat şi că România ar putea pierde cele 326 de milioane de euro disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de asistenţă medicală dacă până la sfârşitul anului în curs nu vor fi identificate nevoile în domeniul sănătăţii.

AUDIO: Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualități.

Doamnă comisar Corina Creţu, v-aţi întâlnit azi cu reprezentanţii Guvernului pentru a stabili un plan pentru accesarea fondurilor europene de către România în domeniul sănătăţii. S-au stabilit nişte paşi concreţi?

Corina Creţu: Da, am încercat să aducem la aceeaşi masă - pentru că eu cred că este important să avem toţi actorii interesaţi în dezvoltarea domeniului sănătăţii şi să avem un dialog constant - am stabilit un plan de acţiune în ceea ce priveşte îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară. Practic, după cum dumneavoastră ştiţi, necesitatea reformei sistemului sanitar din România a fost în mod repetat reflectată în recomandările specifice de ţară, în rapoartele de ţară. Am avut această întâlnire cu domnul vicepremier Vasile Dâncu, domnul ministru al fondurilor europene, domnul Ghinea, cu noul ministru al sănătăţii, domnul Voiculescu, cu domnul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, şi am evaluat împreună, de altfel, şi cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii stadiul de pregătire, în special a spitalelor regionale de urgenţă care urmează să fie finanţate din Programul Operaţional Regional.

Reporter: În ce va consta acest plan?

Corina Creţu: Practic, după această întâlnire la nivel politic, experţii DG Regio au continuat dezbaterile şi cred că continuă, în privinţa stabilirii unui plan concret, în primul rând de demarare a studiilor de fezabilitate. Am primit încă o dată asigurări de la domnul vicepremier Vasile Dâncu, că vom avea aceste studii de fezabilitate undeva la sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie. Am spus foarte clar că, din punctul nostru de vedere, nu putem sacrifica calitatea acestor studii de fezabilitate, pentru că după aceea urmează o evaluare a Comisiei Europene, care durează cam 3-4 luni de zile, şi speranţa noastră este ca, undeva la începutul anului 2017, să se poată demara implementarea acestor spitale regionale. Ministerul Sănătăţii ne-a informat, de asemenea, în legătură cu stadiul amplasamentelor. Din câte am înţeles, doar la Cluj este un amplasament bătut în cuie, în rest la Iaşi se află în dezbatere trei loturi de pământ, unele sunt cu probleme, inundabile, altele sunt în litigiu. De fapt, am fost asiguraţi că aceste probleme juridice nu mai există. La Craiova, de asemenea, am înţeles că e vorba de a stabili în cât mai scurt timp posibil amplasamentul şi după amplasament urmează această evaluare a nevoilor medicale şi, în acelaşi timp, a nevoilor celor trei spitale regionale.

Reporter: Practic, nu avem decât un amplasament, în acest moment, sigur.

Corina Creţu: Aşa am înţeles şi eu, dar vor urma deciziile finale ale Guvernului. În ceea ce ne priveşte, am vorbit despre fondurile disponibile, pe care România le are la dispoziţie în perioada 2014-2020; este vorba de 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de asistenţă medicală. Pentru aceşti bani există o clauză de suspendare a investiţiilor, dacă cartografierea nevoilor din domeniul sănătăţii nu va fi disponibilă până în decembrie 2016.

Reporter: Aţi vorbit numai despre cele trei spitale astăzi?

Corina Creţu: Am vorbit în general despre nevoia de reformă conform recomandărilor specifice de ţară. Am vorbit, în primul rând, despre nevoia creşterii eficienţei, calităţii şi accesibilităţii sistemului de sănătate, în special pentru comunităţile defavorizate şi izolate, şi o a doua aşteptare a noastră, la Comisie, este aceea de a diminua folosirea excesivă a serviciilor de spitalizare şi necesitatea dezvoltării serviciilor de îngrijire ambulatorie, reorganizarea reţelei de spitale în general, şi cred că există şi resursele financiare şi faptul că acum s-au pus cap la cap toţi actorii, aşa cum spunea ministrul fondurilor europene - Ministerul Dezvoltarii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, instituţiile financiare. Am încercat să sugerez autorităţilor române, de asemenea, să exploateze modul în care pot folosi şi alte fonduri puse la dispoziţie de Comisia Europeană, mai ales Fondul de investiţii strategice, ceea ce se numeşte Planul Juncker, pentru că avem elaborat un ghid în legătură cu posibilitatea folosirii fondurilor comune. Deci cred că este nevoie ca reprezentanţii Guvernului să exploateze toate posibilităţile pe care le au la dispoziţie în perioada 2016-2020, practic au mai rămas doar patru ani din cei şapte ai exerciţiului bugetar 2014-2020.

Reporter: Cum aţi putea evalua reacţia Guvernului în zona fondurilor europene, în general, şi în zona sănătăţii, în special?

Corina Creţu: Din punctul de vedere al Comisiei Europene, am avut încă de la instalarea mea în funcţie, atât cu premierul Ponta, acum cu premierul Cioloş şi cu Guvernul avem o colaborare foarte strânsă. Evaluarea este cea despre care am mai vorbit în ultima perioadă, există întârzieri, aceste întârzieri nu sunt numai în cazul României, dar, într-adevăr, faptul că este un an electoral, îngreunează acest lucru. Suntem la jumătatea anului 2016 şi, practic, avem absorbţie zero pe exerciţiul financiar 2014-2020. De aceea, am solicitat Guvernului să accelereze absorbţia fondurilor europene. Am spus şi repet că sunt conştientă de contextul în care au loc vizitele noastre, ale Comisiei Europene: este un an electoral, dar acest lucru nu trebuie să afecteze munca administraţiei centrale şi locale, pentru că, de fapt, cred că lupta politică trebuie separată de proiectele dedicate sistemului de sănătate, vorbim în primul rând despre viaţa românilor, nu despre oportunităţi de imagine sau câştiguri electorale. Iar Guvernul României ştie că are tot sprijinul din partea Comisiei Europene, din partea mea personal, pentru ca fiecare proiect european care se derulează să schimbe viaţa cetăţenilor în bine.

Reporter: Doamnă comisar, o ultimă întrebare: cum se vede, mai ales după ultimele evoluţii, sistemul medical românesc dinspre Uniunea Europeană?

Corina Creţu: În primul rând, România are nevoie de spitale moderne şi de servicii medicale la standarde europene. În ultimii ani, cu fonduri europene s-au realizate foarte multe investiţii, am vizitat Spitalul de Urgenţă din Bistriţa, acum câtva timp Institutul Parhon. De pildă, spitalul din Bistriţa este un spital care poate fi fanion nu numai pentru România, dar pentru întreaga Europă. Acel spital nu mai fusese renovat din 1969; are aparatură modernă. Sunt multe alte unităţi - Polizu... - care au beneficiat de dezvoltări. Noi ne propunem ca în perioada următoare sa avem 280 de investiţii în domeniul asistenţei ambulatorii şi 35 de unităţi de primire urgenţă în spitalele judeţene, plus cele trei spitale de urgenţă. Dar aşa cum spuneam, avem nevoie de o evaluare. Am primit asigurări că această evaluare a nevoilor în domeniul sănătăţii, a nevoilor medicale, o vom avea în cel mai scurt timp posibil şi deci cred că odată cu această prioritizare a nevoilor de investiţii, pe care doar autorităţile române o pot face, vom putea pune în practică planul de acţiune, care s-a convenit, azi, să-l punem în practică cât mai curând posibil.