Comunicarea, "un instrument de gestiune politică"

Alături de noi, în această dimineaţă, consilierul prezidenţial Valeriu Turcan.

Valeriu Turcan: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie, sunt onorat.

Şi noi la fel, cu atât mai mult cu cât ştiu că aseară aţi ajuns de la Bruxelles, s-au întâmplat lucruri importante, haideţi să începem discuţia noastră cu asta, sunt convins că mulţi vor să ştie. Ne-am uitat pe Euronews, s-a vorbit de, mă rog, de un mesaj de austeritate şi de clarificare, mă rog, în zona fiscală, economică şi, evident, de speranţe pentru refacerea economică a ţărilor din Uniunea Europeană. Care a fost, de fapt, acolo, miza, tema discuţiilor?

Valeriu Turcan: Miza principală a fost aceea a unui mesaj de resposabilitate la nivelul ţărilor din euro şi din Uniunea Europeană şi preşedintele a spus, Europa de află în epicentrul crizei, de aceea, toate măsurile care vor urma trebuie să fie în aceeaşi logică a austerităţii, a echilibrelor macroeconomice, care asigură, până la urmă, relansarea, ieşirea din criză şi relansarea.

Cu referire la interevenţia preşedintelui din Consiliul European, domnia sa ieri a şi spus în conferinţa de presă că ar dori să intervină pe tema Schengen, avertizănd că România şi-a făcut temele pentru aderarea la Spaţiul Schengen, că toate rapoartele de evaluare arată acest lucru şi că în consecinţă nu înţelegem de ce se pune problema unei întârzieri, s-ar punea problema unei întârzieri din punctul acesta de vedere.

Preşedintele a spus, dacă îmi permiteţi să citez din declaraţie pe care am şi dat-o publicităţii ieri că "dacă mecanismul de cooperare şi verificare cel privitor la justiţie va fi deturnat pentru a folosi unor interese politice pe termen scurt prin amânarea aderării României la Spaţiul Schengen, nu sunt sigur - spunea preşedintele - că vom continua să credem că mecanismul este unul care să ne ajute pe noi şi nu unul care să ne penalizeze".

Deci, intervenţia preşedintelui din Consiliu a fost pe tema Schengen, o temă extrem de importantă pentru România, pentru aderararea la timp în primăvara anului viitor la acest spaţiu.

Uitându-ne la agendele altor preşedinţi din Uniunea Europeană, vedem că vizite bilaterale sunt din ce în ce mai puţine şi toate aceste întâlniri asemeni celei încheiate ieri, dau ocazia nu celor ce conduc statele europene să se întâlnească, nu trebuie să faci o vizită de 3-4 zile. Cum se desfăşoară aceste vizite? Este intereant să ne spuneţi puţin din spatele uşilorm închise.

Valeriu Turcan: În cadrul Unii Europene, o dată cu aderarea României s-a întâmplat un fenomen: vizitele s-au rărit pentru că toţi şefii de stat sau de guvern se întâlnesc la câteva luni în aceeaşi sală, unde discută problemele la care trebuie găsite soluţii. Ele n-au dispărut aceste vizite bilaterale, am să vă dau doar câteva exemple din anul 2010: preşedintele Comisiei Europene, Barroso, s-a aflat la Bucureşti, preşedintele Republicii Moldova, Ghimpu, secretarul general al NATO, Fogh Rasmussen, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, acuma ieşindi din Uniunea Europeană, preşedintele Lituaniei, preşedintele Israelului, Shimon Peres, preşedintele Bulgariei, Pîrvanov, Republicii Malta, cancelarul german Merkel, să ne aducem aminte, preşedintele Republicii Ungare, Pál Schmitt, domnul Komorowski, preşedintele Poloniei.

Deci, aceste vizie, ele, nu dispar, însă toată atenţia mass-media la nivel european este focalizată pe aceste consilii europene, unde toţi şefii de stat şi de guvern sunt în aceşi sală, deci nu sunt doar doi, sunt toţi.

Iată, spunându-le, aşa, la rând, sunt extrem de multe, şi aici ajungem la problema comunicării, sunteţi în domeniu mai mult decât imlicat şi asta este foarte interesant să ne spuneţi, într-o perioadă de criză, într-o perioadă în care şi populismul şi zvonurile şi, de ce nu, preocuparea oamenilor este foarte acută, care este rolul comunicării? Putem să încheiem un an de criză spunând că a fost bine, schimbăm ceva anul viitor în comunicare?

Valeriu Turcan: Să ştiţi că în general nu poţi găsi două persoane care să fie de acord că într-un moment X comunicarea a fost bună sau mai puţin bună. Aici, opiniile variază faorte mult. Comunicarea, din punctul meu de vedere, în orice loc, în orice ţară, în orice tip de sistem, este un instrument de gestiune politică, un instrument de management politic. Acţiunea de comunicare dau direcţia, arată calea, indică adversarul uneori, defineşte situaţiile, problemele, sugerează, afirmă soluţiile. Mulţi cred că trebuie făcută o distincţie între comunicare şi politică. Sunt politicieni, sau aspiranţi să le spunem în zona politică, care spun următorul lucru - nu mă interesează comunicarea, eu sunt un om al...

Faptelor.

Valeriu Turcan:... seriozităţii, al faptelor, al consistenţei - fără să înţeleagă faptul că politica se confundă cu comunicarea, o declaraţie, o poziţionare publică, ele toate sunt acţiuni politice în sine, nu sunt, nu pot fi distinse de politică. Că aţi întrebat de un an de criză, nu? Precum cel pe care-l traversăm acuma.

Mai mult decât în alte perioade, este absolut vitală comunicarea.

Valeriu Turcan: Absolut, şi este un instrument şi mai important de gestiune politică, din mai multe puncte de vedere. Este un instrument de gestionare a aşteptărilor oamenilor. În plan simbolic, este un instrument de mobilizare a clasei politice, şi este un instrument la fel de important de consolidare a încrederii instituţiilor fiananciare internaţionale în România, şi multe din mesajele preşedintelui din anul 2010 au avut chiar acest obeictiv de a consolida încrederea în capacitatea autorităţilor române, în sens general, de a lua măsuri dure de echilibrare a cheltuielilor bugetare şi de implementare a unor măsuri de reformă extrem de importantă.

Aţi ajuns la mesajele preşedintelui... Nu putem să nu vorbim de relaţia preşedintelui cu presa. Cum aţi caracteriza-o? În ce direcţie?

Valeriu Turcan: Să ştiţi că, în ciuda clişeelor. relaţia este una, în general, în general, bună.

Chiar am încercat să fac o statistică a acţiunilor majore de comunicare ale preşedintelui, în anul 2010 şi... doar aşa, câteva cifre: au fost 18 declaraţii de presă, au fost 19 declaraţii de presă comune cu alţi şefi de stat sau de guvern, au fost şase conferinţe de presă şi aproape 30 de interviuri, deci, un nivel de vizibilitate destul de mare. Preşedintele va continua să comunice foarte activ, de altfel.

Este, dacă doriţi, în fişa postului, este o obligaţie constituţională a şefului statului român, indiferent de numele lui, de a-i ţine pe români la curent cu treburile ţării, cu riscurile care apar, cu agenda externă şi... preşedintele va continua să comunice activ.

Mesaj... printre altele, domnul Mihai Mitea din Cluj, vechi prieten al postului nostru... Întrebare pentru dumneavoastră ca reprezentant al Administraţiei prezidenţiale: cum vede Administraţia Prezidenţială actuala boicotare a opoziţiei la adoptarea unor legi absolut necesare României? Repet, înrebare semnată Mihai Mitea, Cluj.

Valeriu Turcan: Îl salut pe domnul Mitea de la Cluj, pe prietenul dumneavoastră. Este, este o decizie care arată, la modul cel mai evident faptul că într-un moment atât de dificil, din păcate, clasa politică nu reuşeşte să se adune în jurul unor obiective de interes naţional.

Legile pe care opoziţia le boicotează, ele sunt convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi de adoptarea lor depinde următoarea ţranşă care va veni în primăvară. Sunt nişte angajamente ale ţării şi, din păcate, din păcate, sunt partide care au un alt mod de a se raporta la priorităţile momentului.

Până la urmă, eu cred că oamenii, - pentru că, şi aceastaă criză, la un moment dat, se va termina, oamenii îşi vor aduce aminte cine a pus umărul, cine a tras în aceeaşi direcţie şi cine a profitat de criză, pentru a capitaliza politic.

Până la urmă, - vedeţi dumneavoastră - atât preşedintele cât şi primul ministru şi-au asumat un... şi-au asumat politic acest program de austeritate şi de reforme, cu riscul unei scăderi în sondajele de opinie.

Eu cred că, în momente, în momente precum acesta pe care îl traversăm, este nevoie de oameni care să îşi asume decizii dificile cu riscul de a, de a... ştiu şi eu... a scădea în, în opţiunile electorale, ori, din păcate, nu toată lumea trage în aceeaşi direcţie, este eviden, şi fiecare, până la urmă, este responsabil pentru ceea ce face.

Schimbăm puţin cheia, cu acordul dumneavoastră. Doamna Ileana Jinca, din Braşov, vă întreabă dacă în timpul liber, în viaţa privată, vă apropiaţi de oamenii simpli pentru a nu pierde legătură cu realitatea, cu problemele crizei, pentru a simţi pe pielea dvs, toate aceste probleme şi, evident, probabil, completez eu, a le gestiona cât mai bine.

Valeriu Turcan: Îi mulţumesc pentru întrebare. În primul rând şi eu şi soţia mea, noi nu trăim într-un glob de cristal. Noi suntem oameni care avem de plătit credite.

Am luat credite pe 30 şi ceva de ani. Simţim efectele crizei în reducerea salariului, avem oameni, prieteni, rude care au trecut, sunt în aceeaşi situaţie. Deci, noi vedem efectele crizei la modul personal, nu ne-am izolat de societate, nu facem parte din vreun high-class execlusivist din zona Primăverii. Ne-am luat credite pentru a ne construi o casă, ducem copilul de dimineaţă la grădiniţă, la o grădiniţă de stat.

Un mesaj sosit acum, mă iertaţi. Alexandru T., nu ştiu de ce nu semnează cu numele complet, vă întreabă: Când mergeţi pe stradă, primiţi şi reproşuri, primiţi felicitări, care e reacţia oamenilor. Interesantă această relaţie cu omul de pe stradă.

Valeriu Turcan: Depinde foarte mult de experienţa personală a fiecăruia. Sunt oameni care spun "Valeriu, nu mai putem să mergem înainte cu risipa asta din, din zona de stat". Sunt foarte mulţi oameni care îşi fac treaba în administraţia publică, dar sunt şi oameni care îşi fac mai puţin treaba. În fine, cunoaştem aceste lucruri." Trebuie să continuaţi" - spun foarte mulţi oameni.

Alţii care spun: "Mergeţi mai departe, indiferent de cât de mult sunteţi înjuraţi la două-trei televiziuni, pentru că noi vedem ce se întâmplă şi în Grecia şi nu vrem să ajungem ca Grecia. Vedem ce se întâmplă şi în Irlanda. Vedem ce se întâmplă şi în Portugalia".

Vedeţi, dvs., e un lucru puţin conştientizat, chiar şi de către politicieni. În ultimii, 5-6 ani, pentru că foarte mulţi români au avut şansa de a călători în străinătate, sau de a lucra acolo, de a-şi face prieteni, de a avea rude care muncesc acolo, s-a format o oarecare masă critică de persoane care nu pot fi, e foarte greu să le păcăleşti, e foarte greu să îi spui unui om, să fii, să spunem de la un partid X, să-i spui ce fac în acest moment preşedintele şi Guvernul, este un lucru criminal, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană, când oamenii ştiu de la rudele lor, care lucrează în Grecia sau în Irlanda, sau în Portugalia, că acolo măsurile au fost infinit mai dure şi au fost, până la urmă, luate în spiritul interesului naţional şi acolo, dar mult prea târziu.

Tot, tot la comunicare ajungem şi în această idee, a învăţa, poate, de ce nu, din greşelile sau din insuficienta, mă rog , comunicare din acest an, care ar fi modalităţile de comunicare pe care le aveţi în vedere pentru 2011, pentru preşedinte, ce tip de dialog credeţi că va aborda?

Valeriu Turcan: Preşedintele va dialoga cu orice , să-i spunem, jurnalist de bună credinţă, care este interesat în punctul de vedere al preşedintelui României. Repet, şi nivelul de vizibilitate din cursul anului 2010 a fost unul ridicat. Preşedintele, la intervale regulate, va susţine conferinţe de presă, sau declaraţii, vor avea toate şansele să-i adreseze întrebări, mă refer la colegii dvs.jurnalişti.

Deci, din acest punct de vedere, nu-mi fac griji, numai că, numai că, oamenii trebuie să înţeleagă că preeşdintele este obligat să dea dimensiunea corectă, exactă, a problemelor cu care se confruntă societatea românească, în general, pe care Guvernul sau opoziţia ar trebui să le considere prioritare.

Preşedintele nu doreşte să eufemizeze situaţia, să îndulcească realitatea. Realitatea este aceea că măsurile au fost necesare, că,dintr-un anumit punct de vedere, ele au fost luate şi au dat rezultatele scontate şi că avem toate premizele să credem că 2011 va fi, va fi un an mai bun.

Sunteţi interfaţa dintre preşedinte şi, evident, presă ş.a.m.d. Sunteţi, câteodată, pus în offside de spontaneitatea preşedintelui, pentru că ştim bine, de multe ori, vine în dialog cu persoane aflate, mă rog, într-o anumită situaţie, lucru pe care nu l-aţi programat, sunt celebre aceste ieşiri. Aţi fost, câteodată, să spun aşa, pus în faţa unor lucruri pe care nu le-aţi plănuit, nu au fost în programul iniţial? Cred că deasă această situaţie, nu?

Valeriu Turcan: E greu să, e greu să ai sute la sută lucrurile sub control în relaţia cu mass-media, pentru că acuma...

Cu mass-media şi cu oamenii, pentru că ştim bine, îi place foarte mult preşedintelui să se ducă, şi e chiar extrem de, să spun aşa, bun în treaba asta, în relaţia directă cu omul de rând.

Valeriu Turcan: Preşedintele dialoghează foarte bine cu românii, indiferent că vorbim de un eveniment public din Bucureşti sau de o deplasare, să spunem, la Covasna, unde cetăţeni, preponderent, cetăţeni români de etnie maghiară. Deci, preşedintele are această capacitate extraordinară de a dialoga cu oamenii care, eu cred că este derivată din experienţa sa, unică aş spune,...

Vi s-a întâmplat să mulaţi, câteodată, comunicarea pe aceaste experienţe directe cu oamenii?

Valeriu Turcan: Ştiţi, orice om de comunicare trebuie să fie o persoană flexibilă şi cu o ridicată capacitate de a se adapta contextului respectiv. Deci, eu cred că nu e o problemă, din punctul ăsta de vedere.

Continuăm discuţia. Mesajele sunt foarte multe. Încercăm să ţinem pasul, un strop, cu ele, din păcate semnate Po.Ct. Nu ştiu de ce nu semnaţi. Mesaje interesante. "Felicitări preşedintelui pentru poziţia faţă de CSM". Iată un mesaj. Lumea stă, vede, trage concluzii. Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere? Iată, ne spune mai departe mesajul: "Nu se poate face o justiţie corectă fără magistraţii corecţi. Ce Dumnezeu facem pentru a avea responsabilitate în magistratură?"

Valeriu Turcan: Cred că depinde foarte mult de fiecare magistrat în parte. Evident că sunt oameni extraordinari, sunt oameni extrem de bine educaţi, şcoliţi, care îşi asumă funcţia sau rolul exact cum ar trebui să o facă. CSM-ul, după cum ştim, are nişte obligaţii în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi suspiciunile, pentru că trebuie să spunem despre ce este vorba, suspiciunile că unii membri ai CSM-ului ar putea fi aleşi din nou, deşi mandatul lor, ca să spunem, a expirat, au stârnit nedumeriri...

S-a întâmplat.

Valeriu Turcan: ... în exterior, au stârnit nedumeriri şi va daţi seama ce să creadă un ... Nici nu vreau să mă gândesc la evaluările experţilor Comisie. Ce să creadă un jurnalist, să spunem, din Franţa sau din altă ţară când vede o ştire că sunt suspiciuni la alegerea CSM-ului într-o ţară membră a UE. Totuşi, te-ai aştepta ca...

Adică la alegerea celor ce ar trebui să fie mai presus de absolut orice suspiciunie.

Valeriu Turcan: Exact. Te-ai aştepta ca acea instituţie, acea zonă să fie ferită de orice suspiciune. Eu cred că preşedintele a dat un mesaj foarte corect, necesar şi cu toţii sperăm, până la urmă, că modul în care justiţia îşi face treaba ne interesează pe toţi. Cu toţii sperăm într-un sistem de justiţie, care să fie ferit de orice tip de suspiciune sau ceva similar.

Haideţi să schimbăm puţin cheia, să ne ducem spre o zonă ceva mai relaxată. Vin sărbătorile şi bănuiesc că vor fi şi mici escapade în natură. Ştiu că unul dintre locurile în care vă duceţi, atât cât puteţi, este Sinaia. Corect?

Valeriu Turcan: Da, la Sinaia mergem de câteva ori pe an, avem prieteni acolo. În restul weekendurilor, când nu suntem în Bucureşti, prinşi cu ceva, suntem la Sinaia.

Am o surpriză: îl avem în legăţură directă acum pe primarul oraşului Sinaia, pe domnul Vlad Oprea. Bună dimineaţa, domnule primar.

Vlad Oprea: Bună dimineaţa dumneavoastră şi îl salut şi pe Valeriu Turcan.

Valeriu Turcan: Bună dimineaţa. Bună dimineaţa, domnule primar

Ştiu că sunteţi cunoştinţe bune şi iată că o culoare politică nu contează în momentul în care doi oameni vor să facă lucruri bune în ara asta.

Vlad Oprea: Da. Cu siguranţă nu contează, pentru că lucrurile bune se observă de toată lumea.

Lucruri bune faceţi şi în acest moment. Ştiu că pregătiţi o întreagă, să-i spunem, o campanie pentru iarnă; astăzi se deschide patinoarul. Ce aţi mai pregătit acolo?

Vlad Oprea: Ca de fiecare dată, cum aţi văzut şi vara, şi începerea sezonului de iarnă este în toi la Sinaia. Dăm drumu la Patinoar, chiar astăzi la ora 17:00. Deja foarte multă lume ne întreab de câteva zile, chiar de câteva săptămâni, când se va deschide, iar de anul acesta, pentru prima oară, nu se va mai sta la coadă la ski. Sus, în Valea Dorului, cei care vin să schieze la Sinaia nu vor mai sta la coadă. Pe 22 decembrie inaugurăm un nou telescaun.

Foarte interesant. Vor fi şi abonamente, aşa cum sunt obişnuiţi românii în Austria sau în alte părţi?

Vlad Oprea: Da. Din păcate, mai sunt încă... Mai avem încă un operator privat şi nu am reuşit să facem o cartelă unică, dar pe instalaţiile care ţin de primărie, de oraşul Sinaia, va fi osingura cartelă şi un abonament.

Vă întreb pentru că ştiu că nu sunteţi schior de weekend, aşa. Sunteţi un excelent schior şi sunteţi direct implicat, ştiţi pe pielea dumneavoastră ce înseamnă să ai sau nu un abonament.

Vlad Oprea: Da aşa este! Şi întotdeauna ne-am fixat o ţintă sau un oraş cu care să ne comparăm. Dacă vara ne putem compara cu Monte Carlo, îmi doresc ca iarna să ne putem compara cu Saint Maurice De aceea, prin noul domeniu schiabil, care se deschide sus pe munte, vom avea aproape şase kilometrii de pârtii noi şi o altă noutate, tot pe 22 decembrie, tot săptămâna asta, vom inaugura şi o pârtie de începători, la baza telegondolei. O pârtie nouă care va fi dotată cu nocturnă, cu zăpadă artificială şi unde cei care nu ştiu încă să înveţe să schieze, pot veni acolo să ia primele lecţii de ski. ealizator: Ajungeţi la Sinaia, domnule Turcan.

Valeriu Turcan: Cu siguranţă voi ajunge. Şi, eu trebuie să precizez, aici, un lucru: îl cunosc de ceva ani pe domnul primar Oprea.

Haideţi că aici e momentul deconspirărilor! De câţi ani îl cunoaşteţi?

Valeriu Turcan: Nu mai ştiu. Cel puţin şapte ani, să spunem. E un om deosebit. Am avut tot timpul o relaţie bună. Chiar dacă de la un anumit moment am fost în zone politice diferite, am comunicat. Avem o relaţie foarte bună. Ştiu că este dedicat. E foarte energic şi extrem de dedicat dezvoltării infrastructurii turistice în zona lui de responsabilitate şi am apreciat tot timpul energia cu care se bate pentru proiectele lui.

Domnule Vlad Oprea, vă spunem: Crăciun Fericit! Şi putem să sperăm de acuma, îi anunţăm pe telespectatori, poate 8-9 ianuarie, veniţi aici în matinal să prezentăm oferta pentru schiorii împătimiţi?

Vlad Oprea: Da. Cu siguranţă voi veni. Vă spun şi eu sărbători fericite! Iar cei care mai au timp să vin astăzi la patinoar şi, dacă nu, în zilele următoare la ski. Şi vreau să vă rog să-i smulgeţi promisiunea domnului Valeriu Turcan că va pune schiurile în picioare, anul acesta, la Sinaia, pentru că nu a schiat până acuma.

Valeriu Turcan: O să încerc. O să încerc. Cu siguranţă! Mai ales că aveţi o pârtie pentru îceptători. Vă mulţumesc mult!

Mulţumim foarte mult, domnule primar! Revenim la probleme ceva mai complicate, domnule Turcan. Documentându-mă pentru întâlnirea noastră am văzut că, printre altele, într-un articol, pe un blog, aţi vorbit despre pericolul pierderii ascendentului moral, în cazul PD-L. Atingem puncte delicate şi aş vrea, totuşi, să nu ne întâlnim fără a discuta şi aşa ceva. Sunt lucruri importante.

Valeriu Turcan: Da. Orice partid care se află la guvernare este în... Se confruntă cu riscul de a pierde acel ascendent moral. Din momentul alegerilor a fost valabil, acest lucru, pentru toate partidele care s-au aflat la guvernare, în România, din 1990 până acum. Ascendentul moral este cu atât mai important în cazul PD-L-ului, cu cât este vorba de un Partid Creştin Democrat care are la bază valorile creştine. Desigur că nu se va putea stabili cine e mai corupt, un membru al unui partid sau membrul altui partid; Monica Ritzi sau Adrian Năstase.

E greu a clarifica aceste lucruri, numai că, vedeţi dumneavoastră, modul în care se votează în momente critice, modul în care partidul reacţionează în momente critice, precum cel de săptămâna aceasta, în Parlamentul României, poate să periciliteze percepţia publică. Repet, nu e un lucru... N-am inventat noi situaţia asta. e valabil pentru orice partid care s-ar afla la guvernare. Orice partid aflat la guvernare se confruntă, mai devreme sau mai târziu, cu scandaluri de corupţie şi aşa mai departe.

Da, da, tocmai aici cred că...

Valeriu Turcan: ...de corupţie, ş.a.m.d...

...cheia ar fi capacitatea de a ţine în frâu această...

Valeriu Turcan: Da, mai ales, mai ales, repet, trebuie să fim sinceri. Ascendentul moral a fost la baza victoriei... şi a Alianţei DA, în 2004, şi a PDL, în 2008, şi...

Vio, din Oradea, ne întreabă, domnule Turcan... pe dumneavoastră, pe preşedinte, sigur, retoric, prin dumneavoastră... pe câţi "magnaţi", în ghilimele, cu buzunarele pline de bani, din sudoarea prostimii, aţi reuşit să îi goliţi? Deci, ideea ar fi: pe câţi dintre aceşti reprezentanţi ai justiţiei au fost duşi 'la răcoare' de către, mă rog, mă rog, prestaţia, sau... mă rog, implicarea preşedintelui. Poate, preşedintele, direct, să facă aşa ceva?

Valeriu Turcan: Nu, vă daţi seama, acest lucru nu este posibil.

Ce-i spuneţi lui Vio din Oradea?

Valeriu Turcan: Nu ar fi posibil, într-un stat democratic, într-un stat membru al Uniunii Europene, ca preşedintele să ocupe... să trimită pe cineva în închisoare. Vă daţi seama, este un tip de comportament care nu poate fi specific într-un stat membru al Uniunii Europene - cum spuneam.

De aceea, Parchetul este o instituţie independentă, de aceea, judecătorii sunt independenţi: pentru a-şi face treaba. Până la urmă, repet, nu poate preşedintele să se ocupe de, de, eradicarea corupţiei sau...

Dar poate sugera celor ce au, mă rog, puterea... poate crea, măcar, o anumită perstanţă morală; Poate să le ceară...

Valeriu Turcan: Ce poate să facă preşedintele, şi a şi făcut, în primul mandat, este de a se asigura că Parchetul, că sistemul judecătoresc, dispun de maximum de resurse posibile, pentru a-şi face treaba cum trebuie.

Ce sugestii aţi da celor de la PDL, pentru că, mai mult sau mai puţin, despre ei a fost vorba până acum, la capitolul comunicare, comportament...

Valeriu Turcan: Cred că, in primul şi în primul rând, ar trebui să realizeze ce auuri extraordinare au.

Şi dacă nu realizează?

Valeriu Turcan: ...oamenii, primarii... Uitaţi-vă, de exemplu, câte primării de mari oraşe, de la Braşov la Cluj, la Arad, şi multe altele, sunt conduse de primari ai Partidului Democrat Liberal care, practic, au schimbat din temelii modul cum acele oraşe există.

Vă daţi seama că nimeni nu realege un primar decât dacă este mulţumit de ce a făcut, or Partidul Democrat Liberal are aceşti primari extraordinari care au reuşit într-un timp record să, să refacă imaginea... să refacă şi modul cum arată oraşele, şi imaginea exterioară, apoi să-şi promoveze mai bine, cerd că, valorile creştin-democrate.

Din acest punct de vedere, eu cred că PDL are - ca şi simpatrizant al acestui partid, nu sunt membru de parid, - mult mai multe lucruri pe care Partidul Democrat Liberal ar putea să le facă. Să nu mai toleze ca acţiunile PDL şi ale Guvernului să fie definite de alţii, un lucru foarte important, cred, si să nu accepte să comunicepe teme impuse de adversarii lui.

În multe situaţii, repet, ăsta este un alt fenomen care este valabil pentru partidele care conduc, care sunt la guvernare, este tendinţa de a fi... e... se poate întâmpla să fii tras în agenda altora.

Mihaela Şuga din Timişoara - da? - vă întreabă, dacă în momentul în care vedeţi alţi primari sau alţi reprezentanţi ai altor partide că au reuşite, le recunoaşteţi aceste reuşite.

Valeriu Turcan: Absolut, absolut. Eu cred că România a depăşit acel moment din care nu ar putea să, să recunoască oamenii valoroşi sau reuşitele lor.

Până la urmă, reuşita unui primar, indiferent... de la orice partid, reuşita, în termeni de administrţie - dacă doriţi - de... ce reuşeşte să facă pentru comunitate este o reuşită a întregii ţări şi... preşedintele tot timpul a avut, a încercat să aibă o relaţie bună, mai ales, repet, mai ales cu primari care sunt, sunt din alte, alte zone politice, pentru că domnia sa vine din zona administraţiei, a fost primar al Capitalei, cunoaşte foarte bine problemele cu care se confruntă primarii şi în măsura în care vreodată i s-a solicitat ajutorul sau a putut, cu tot dragul, a încercat, să pună umărul.

Noi avem unul dintre proiectele foarte dragi, pe lângă cel cu Republica Moldova. Este vorba despre şansa pe care România o are prin agricultură şi deputaţii de la Comisia pentru Agricultură sunt alături de noi, fără culoare politică. Veţi vedea, sunt reprezentanţi cu care ne înţelegem extraordinar, de la toate partidele. Î

ncepem cu dl.Kellemen Attila, domnia sa se află foarte departe, se află tocmai la Calcutta . Da, încercăm puţin mai încolo să intrăm în legătură directă cu domnia sa. Veţi vedea de ce se află acolo. Până una alta, atunci dl. Mircea Giurgiu se află alături de noi. Bună dimineaţa.

Mircea Giurgiu: Bună dimineaţa şi bine v-am găsit.

Vreau să ne urăm "La mulţi ani". Ne vom ura "La mulţi ani" şi cu colegii dvs.şi, mai ales, să spunem celor ce ne aud că pornim la drum. Legea camerelor agricole putem spune că este 90% ieşită.

Mircea Giurgiu: Putem spune 99% .

99%

Mircea Giurgiu: Este votată şi pe articole şi aşteaptă doar votul final şi, de asemena, un alt proiect pe care l-am dus la bun sfârşit împreună, este cel prin care copii din toată ţara primesc mere în şcoală.

Am înţeles. Şi merele în şcoli sperăm că vor pleca doar ca produse româneşti şi mai ales, ne place nouă să credem, vor fi licitaţii la nivel local pentru ca să avem un număr cât mai mare de producători, să nu avem doar aşa, o singură firmă, de multe ori, de intermediari, care va aduce mere, nu?

Mircea Giurgiu: Aşa este.Fiecare primar va avea posibilitatea să organizeze licitaţia pentru mere în şcoli. Sperăm, de anul viitor,să se întâmple...

Da. Iată-l pe domnul Kellemen Attila, se află tocmai la Calcutta.Bună dimineaţa.

Kellemen Attila: Bună dimineaţa. De fapt, aici este deja după-amiază.

Trei ore şi ceva în plus. Sigur că da. Aud nişte lătrături acolo. Ia spuneţi-le ascultătorilor, la ce concurs vă aflaţi? Sunteţi membru în juriu?

Kellemen Attila: Sunt,da, arbitru internaţional de mulţi, mulţi ani şi m-au invitat la a 57-a expoziţie jubiliară, a campionilor /.../Deci, este un mare concurs, aici, în Calcutta şi aici arbitrez.

Sunt şi nişte rase pe care nu le-aţi mai întâlnit până acuma? Sunt, va uimit ceva sau ştiţi, deja, totul.

Kellemen Attila: Da. Sunt câteva rase care sunt caracteristice, sau speciale, numai pentru India. Deci, pentru care şi eu sunt, oarecum, pentru prima dată, văd. Numai din literatură ştiu aceste rase, dar în rest, sunt rasele uzuale pe care arbitrez şi în alte expoziţii din Europa sau din altă parte.

Participarea este doar asiatică, sau mondială. Avem şi noi reprezentanţi, nu.

Kellemen Attila: Nu, nu,nu. Aceasta este o expoziţie, de fapt este un campionat al Asiei.

Interesant. Bine, când reveniţi poate ne povestiţi mai multe. Nu putem decât să vă urăm succes şi, mai ales, Crăciun fericit şi "La mulţi ani".

Kellemen Attila: Mulţumesc. "La mulţi ani" şi pentru ascultătorii Radio România Actualităţi.

Mulţumim tare mult. A fost reprezentantul UDMR-ului, a fost reprezentantul PDL-ului. Să mergem mai departe, alături de reprezentantul PNL-ului, să spunem. Domnul Pavel Horj. Bună dimineaţa, domnule deputat.

Pavel Horj: Bună dimineaţa, tuturor.

Un an bun, un an în care, cel puţin aici la Radio România Actualităţi, la postul public, n-am avut culoare politică şi am tras toţi în aceeaşi direcţie, a şansei pe care o are România în agricultură.

Pavel Horj: Da. Deci încă de la începutul constituirii Comisiei pentru agricultură, prima discuţie s-a axat pe necesitatea ca orientările politice ale noastre să rămână la uşa de intrare în locaţia comisiei şi lucru pe care am reuşit, spun eu, într-o măsură destul de importantă.

Nu putem decât să vă urăm "La mulţi ani" şi Doamne ajută, să fiţi alături de noi anul viitor, să mergem cel puţin cu aceeaşi vitează, dacă nu cu una mai mare.

Pavel Horj: Mulţumesc. Acelaşi lucru vreau să vi-l urez şi dvs. şi tuturor ascultătorilor.

Toate bune, cu drag. Acum ne vom lua la revedere pentru acest an, evident, de la doi reprezentanţi ai PSD-ului. Dacă până acum am primit un mesaj. Cineva mi-a spus că aş fi omul preşedintelui pentru că aici este Valeriu Turcan, probabil alte persoane or să-mi spună că sunt omul PSD-ului, vorbind cu doi reprezentanţi. Îl salut , cu drag, pe domnul Gheorghe Antofi. Vă salut.

Gheorghe Antofi: Bună dimineaţa.

Un an pe care l-aţi caracteriza cum, din punct de vedere al agriculturii. Am făcut un strop, un pas-doi înainte alături de Radio România Actualităţi?

Gheorghe Antohi: Un an destul de agitat, in mod deosebit din punct de vedere politic, dar cu unele evoluţii aşteptate în planul agriculturii, ca să spun aşa, un an care a debutat puţin mai greu, după aceea condiţiile au fost favorabile, eu zic că s-au obţinut relativ bune producţii agricole. Din păcate, majoritatea producătorilor agricoli au avut mari dificultăţi financiare.

Domnule Antohi, credeţi că implicarea noastră alături de dumneavoastră, de Comisia de agricultură, a ajutat cât de cât?

Gheorghe Antohi: Eu vreau să vă declar sincer că apreciez foarte mult iniţiativa dumneavoastră şi că ea poate constitui un model de abordare a problematicii economice, în general, aşa cum aţi făcut dumneavoastră cu noi pe probleme de agricultură. Am dovedit în acest fel că putem depăşi, ştiu eu, disputa politică sterilă şi putem împreună construi lucruri bune pentru toţi agricultorii României.

Mulţumim foarte mult. A fost domnul Gheorghe Antohi, PSD...

Gheorghe Antohi: Daţi-mi voie să spun şi eu "La mulţi ani!" şi dumneavoastră ...

Asta voiam , aşa voiam să închei.

Gheorghe Antohi: ... şi tuturor ascultătorilor, dorindu-ne vreme şi vremuri mai bune pentru toţi.

Crăciun fericit! La mulţi ani cu drag, domnule Antohi.

Gheorghe Antohi: Vă mulţumesc. La fel.

Numai bine! Şi încheiem cu domnul Victor Surdu. Domnule Victor Surdu, aţi avut un final de an oarecum complicat, dar cu ajutorul lui Dumnezeu, văd că sunteţi alături de noi şi în 2011 pornim cu viteză, da?

Victor Surdu: Cu mare viteză pornim. Am scos câteva legi bune anul acesta. Sper ca la anul să scoatem şi mai bune, iar acum, ce să vă spun? A fost schimbat un ministru. Sperăm să...

E colegul dumneavoastră, din Comisie ministru acum. Cred că vă înţelegeţi altfel, nu?, cu domnia sa.

Victor Surdu: Eu mi-am pus mari nădejdi în ministru. El vrea să facă foarte multe lucruri, dar...

Să dea Dumnezeu să o avem în 2011. La mulţi ani cu drag!

Victor Surdu: Felicitări dumneavoastră pentru că vorbiţi de agricultură. Foarte rar media vorbeşte de agricultură....

Ne place să vorbim de agricultură şi de cultură. Dacă astea merg bine, o să ne fie foarte bine în România. Cu drag, la mulţi ani! Crăciun fericit!

Victor Surdu: La mulţi ani! Sănătate la toată lumea! Numai bine.

Doamne ajută, domnule Surdu! Aceasta este relaţia noastră cu, iatră, reprezentanţi din toate culorile politice şi mă simt extrem de confortabil alături de domniile lor, tragem în aceeaşi direcţie. Se poate.

Valeriu Turcan: Eu cred că se poate, eu cred că este loc de exprimare pentru toată lumea şi cred ca sunt foarte mulţi oameni extrem de bine intenţionaţi la toate partidele, deci nu cred că apartenenţa de partid ar trebui să fie un lucru obligatoriu, care să ne separe sau să creeze linii de divizare în societate.

Credeţi în această idee? Cultura şi agricultura pot fi două priorităţi pe baza cărora să reuşim să sărim din criză?

Valeriu Turcan: Ele trebuie să fie. Cultura este, din punctul meu de vedere, foarte puternic legată de turism. Gândiţi-vă dacă am reuşi să punem în valoare, să reuşim să valorificăm din punct de vedere turistic muzeele pe care le avem, zonele istorice, multe alte obiective, teatrele cred că am putea să le introducem într-un circuit...

Da, dar aici puţin ar trebui şi o susţinere, cel puţin la nivel moral, pentru că mulţi investitori încă sunt tatonanţi, preferă să investească în sport, mai ales în fotbal, nu în sport în general e greşit spus, în fotbal milioane şi în cultură, iată, principalul ambasador, aş putea eu să spun, al României, foarte puţini se încumetă să bage bani.

Valeriu Turcan: Foarte puţini. Este vorba şi de o altă înţelegere. Vă daţi seama că vorbim de tipuri diferite de oameni, o persoană care vrea să se vadă foarte repede la televizor şi înconjurată de fotbalişti şi tinere foarte drăguţe, va investi în fotbal.

Cineva care are un alt tip de personalitate şi este, mai degrabă, înclinat spre zona serioasă, să-i spunem, ar investi în cultură, nefiind foarte sigur că se va afla prea curând de investiţia lui. ealizator:

Apropo de televiziune, până la întâlnirea cu domnul Cristoiu, care întotdeauna prefaţează zona invitatului nostru, trei întrebări interesante sau mesaje interesante, vă rog să le comentaţi pe scurt. "Domnule Turcan - ne spune cel sau cea care semnează Alex - ar fi bine să ieşiţi mult mai mult în presa tv, alături de oamenii de presă. măsurile sunt bune, Ridzi afară!" - mesaj semnat Alex. aleriu Turcan: Am luat notă de sugestia doamnei.

Sunt părerile oamenilor şi...

Valeriu Turcan: Nu, dar să ştiţi că sunt îndreptăţite dintr-un anumit punct de vedere. Pe de altă parte, nu sunt de părere că tot efortul de comunicare trebuie dus de preşedinte şi de staff-ul domniei sale. Cred că sunt mult mai multe ...

Probabil că li s-a părut interesantă prezenţa şi au zis că ar vrea să vă vadă şi în alte posturi.

Valeriu Turcan: Eu îi mulţumesc foarte mult. Noi nu putem, sincer acum, nu putem suplini comunicarea guvernamentală, dacă doriţi, şi ori de câte ori vom avea ocazia să exprimăm un punct de vedere, o vom face. Important este să avem o solicitare în acest sens, într-un timp relativ util.

Vă dau un exemplu: în multe situaţii, sunt seara acasă, cu soţia, spăla copilul şi sună telefonul, zice "Nu vă supăraţi, suntem de la X post de televiziune. Nu ştiu dacă ştiţi: dezbatem de cinci minute problema Y. Care este poziţia preşedintelui României?". Zic: "Doamnă, este 10:30 seara. Dacă eraţi interesată de poziţia preşedintelui României, nu ar fi trebuit pe la 4:00, de exemplu, după-amiaza, să ne spuneţi că abordaţi acel subiect şi că în jur de 22:30 aşteptaţi o reacţie?"

Pentru că nu poţi să răspunzi pe loc, totuşi, orice. Eu presupun că lucrurile sunt foarte serioase, trebuie documentat, trebuie să vezi dacă, într-adevăr, situaţia stă aşa, care este mandatul preşedintelui, limitele în care poţi acţiona. Noi vom face toate eforturile şi preşedintele a făcut toate eforturile posibile pentru a explica. E drept că e şi o zonă a presei, trebuie să recunoaştem şi această realitate, care nu e interesată de o explicaţie din partea preşedintelui României.

Să vedem care este poziţia, pe loc, scurt pe doi, a domnului Ion Cristoiu - evident, glumim, este prietenul nostru, ascultă "Matinalele de weekend" şi întotdeauna, sâmbăta comentează finalul prezenţei invitatului. Suntem alături de domnul Valeriu Turcan, aşa cum aţi auzit. Aş vrea să vă las pe dumneavoastră să îi puneţi o întrebare.

Ion Cristoiu: Asta ar însemna să vă ţin locul şi nu reuşesc, că dumneavoastră sunteţi mult mai bun.

Aoleu! Cum poate să spună Ion Cristoiu aşa ceva? Vă rog.

Ion Cristoiu: Aş vrea să fac o precizare în legătură cu comunicarea. A fost o perioadă in care am avut şi eu mari obiecţii în legătură cu comunicarea atât a preşedintelui, cât şi a Guvernului în legătură cu criza. Acum, însă, când sper că această criză a trecut sau maximul ei a trecut, îmi dau seama că, până la urmă, până şi această - ce am considerat eu - slăbiciune înaintării, dării înapoi, poate că au făcut parte sau poate că, fără să vrea, a fost bună, şi o să vă spun de ce.

România a trecut prin crize şi o criză destul de grea, fără tulburările sociale chiar violente din alte ţări şi asta a fost un lucru extraordinar, mai ales pentru imaginea României. Asta înseamnă următorul lucru şi aici vreau să vin: dar de câte ori trec pe lângă pasajul acesta de la Grozăveşti, aşa, parcă mă simt ca la Los Angeles şi chiar mă simt bine. Asta înseamnă următorul lucru: cea mai bună formă de comunicare este fapta. Adică poţi să ai cei mai buni consilieri de presă, comunicatori.

Dacă oamenii văd că nu ai făcut nimic, comunicarea e proastă şi invers. Eu cred că asta ar trebui să înveţe politicienii, că până la urmă,oamenii judecă nu după televizor, ce văd la televizor, nu după ce spun politicienii, ci după viaţa din jurul lor, dacă se modifică sau nu şi, din acest punct de vedere, politicienii de astăzi vor fi judecaţi după încercarea de a face ceva mai ales în planul acesta al infrastructurii, al modernizării României.

Domnule Turcan.

Valeriu Turcan: Sunt întru totul de acord cu domnul Cristoiu, pe care doresc să-l salut şi vreau să spun că nici cea mai bună strategie de comunicare, implementată prin cei mai abili şi credibili comunciatori na-r putea să acopere absenţa fatelor. De aceeea, au cred că tot mai mulţi români, uităndu-se la televizor şi comparând situaţia din România cu derapajele evindente care există în alte ţări membre ale Uniunii Europene şi nu departe de noi, vor începe să aprecieze curajul şi faptul că măsuri dure de reformă, nemaiîntâlnite în România, nemaiîntâlnite - repet , nimeni n-a venit să spună până la preşedintele României, 'oameni buni, există riscul unui derapaj în România, trebuie să reducem salariile în sistemul public.'

Nimeni nu şi-a asumat un asmenea risc politic, dacă doriţi. Şi eu cred că pe măsură ce lucrurile evoluează, tot mai mulţi dintre concetăţenii noştri vor aprecia curajul şi faptul că o decizie dură a fost luată la momentul potrivit.

Da, dar poate ar fi bine, nu 'poate', sigur ar fi bine ca mesajul preşedintelui să fie dus mai departe şi de Guvern, pentru că oamenii să înţeleagă în momentul în care este necesar un anumit sacrificiu, cât va dura acel sacirficiu, de ce trebuie să-l facă. Aici cred că se poate face mult, mult, mult mai mult.

Valeriu Turcan: Corect. Şi mai este un lucru important: ca într-o perioadă de criză, cum cea pe care o traversăm, comunicarea, cred eu, să nu îndulcească, să nu efumenizeze riscurile, dacă doriţi, nu-i corect să-i spui cuiva 'o să plouă mâine, dar staţi linştiţi', când tu ştii că va ploua atât de mult încât inundaţiile sunt aproape certe. De aceea, cred că responsabilitatea ar trebui să ghideze şi comunicarea din zona guvernamentală şi comunicarea din zona guvernamentală şi comunicarea din zona opoziţiei.

Cum caracterizaţi acest an, pe care îl încheiem acum, domnule Ion Cristoiu, am fost un aun întreg alături, ce credeţi că a fost bun, ce i-am putea spune domnului Turcan că ar trebui schimbat din punctul dumneavoastră de vedere.

Ion Cristoiu: În primul rând, aş vrea să-i spun că am avut, România a avut norocul că am avut un preşedinte în al doilea mandat. Dacă era în primul mandat şi juca, aşa cum se întâmplă şi cu Sarkozy, de exemplu, erau alegerile, sigur că, poate că ar fi fost măsuri, dar poate nu atât de curajoase. De unde trag concluzia că ar fi bine să alegem preşedintele direct pentru al doilea mandat.

Sau, poate, un mandat mai mare, dar unul. Pentru că, în general, ca şi în America, primul mandat întotdeauna preşedintele, oricât de patriot ar fi, oricât de pragmatic ar fi tot se gândeşte şi la rezultatul, la şi alegerile care-l aşteaptă. Cred că dacă eu aş fi.... dacă am scăpat, şi eu cred că am scăpat de ce era mai rău, eu cred că este un an la sfârşitul căreia trebuie să ne facem cruce şi, vorba moldovenilor, să ne spuchim în sân, că am scăpat.

E un mare lucru. Eu n-aş compara numai cu Grecia. Gândiţi-vă că în centrul Londrei, studenţii au luat cu asalt sediile de partide şi este Londra presupus locuită de nişte cetăţeni flegmatici şi cu o civilizaţie democrată de aproape de...

Da, domnule Cristoiu, dar vedeţi aceste lucruri nu sunt conoscute de marea majoritate a românilor, nu ne este clar ce se întâmplă ce se întâmplă în Portugalia, nu ne este clar ce se întâmplă în Spania. Iată, probleme mari. Poate că toate aceste lucruri o dată percepute ne-ar ajuta nu să devenim euforici, Doamne fereşte, dar să ne plasăm mai bine.

Ion Cristoiu: N-aveţi de unde să ştim. Deci, eu cred că, încă o dată şi teoria mea, cred că şi noi, jurnaliştii, şi politicienii se uită prea mult la televizor. Şi atunci încep să îşi facă o imagine despre realitate, te uiţi la televizor, la televiziunile de ştiri, ai impresia că într-o săptămână s-au petrecut nişte lucruri extraordinare - politicianul X a zis şi politicianul Y l-a contrazis - şi vom constata că la sfârşitul unei săptămâni am avut o săptămână de vorbe, ca să nu spun de trăncăneală...

Dar în locul trăncănelii nu se pot spune lucruri utile?

Ion Cârstoiu: Asta este altceva. Eu am spus că eu cred, întotdeauna, în această teorie a opiniei pe care şi-o face omul din România reală, de dincolo de Chitila, cum s-ar zice.

Păi de unde îşi face opinia? De unde să o ia, săracul?

Ion Cârstoiu: Din jur. Din viaţa lui, domnu' Bassarabescu. Eu nu cred... oricât se uită.

Interesant,da.

Ion Cârstoiu: Dacă ceea ce se spune, scrie în presă şi ce se dă la televizor contrazice opinia, eu nu cred, eu ca jurnalist...

Deci credeţi în bunul simţ al românului. În acel fler tradiţional.

Ion Cârstoiu: Nu. Cred în imposibilitatea jurnalistului de a contrazice opiniile, pe care oamenii şi le fac, din viaţa de zi cu zi.

Interesant, da. on Cârstoiu Deci, există... A circulat foarte multă vreme... A circulat şi legenda aceasta că eu, când eram la Evenimentul Zilei nu ştiu pe ce preşedinte l-am dat jos şi pe un altul l-am urcat. Nu e adevărat, domnu' Bassarabescu. Noi n-am făcut altceva, decât am exprimat starea de spirit a românilor. Dacă românii ar fi fost mulţumiţî de preşedintele pe care noi îl criticam, fiţi aproape sigur că el învingea de vreo 10 ori.

Aceeaşi tradiţie, acelaşi bun simţ tradiţional. Se pare că tot la el face apel şi Ion Cârstoiu şi, totodată, înţeleg că în 2011 aveţi, aşa, speranţa că începem să depăşim criza.

Ion Cârstoiu: Eu?

Da. Aşa aţi spus, cel puţin, sau am înţeles eu greşit?

Ion Cârstoiu: Nu, şi când/.../iertaţi-mă, eu..Nici nu vă imaginaţi ce se putea petrece în România. Deci, putea să cadă băncile, puteau să fie tulburări groaznice, puteau să fie cozi la oficiile de plasare, ca în 1929. Eu sunt unul din jurnaliştii care cites foarte mult ce se întâmplă în jur şi văd, mai ales că, dacă observaţi şi în cazul Spaniei, şi în cazul Portugaliei, e o pipăire a şmecheirlor de pe plan european şi, deseori, imaginea de dezastru duce la, chiar la apariţia dezastrului.

Când e vorba de presa internaţională. Ori, din punctul acesta de vedere, România, anul acesta, măcar ca imagine, a fost şi datorită poporului român, care cred că a înţeles, nu a lăsat impresia unei ţări, totuşi, unde se bat oamenii cu forţele de ordine, ajungând să ia cu asalt hotelurile pentru că ele sunt expresii ale capitalismului.

Da. Ion Cristoiu pentru matinalul de weekend. Mulţumim tare mult. La mulţi ani şi numai bine până pe 8.

Ion Cârstoiu: Mulţumesc. Ne auzim pe 8.

Pe 8 ianuarie. Cu drag.

Ion Cârstoiu: Mulţumesc, mulţumesc.

Iată un om care am putea spune că se suprapune pe ideea de presă liberă, după `90. Puncte de vedere interesante

Valeriu Turcan: Foarte interesante şi eu cred că, în primul şi-n primul rând, ar trebui să mulţumim cetăţenilor români pentru că au înţeles faptul că România ia o serie de măsuri, nu din dragul de a le lua, ci din nevoia de a le lua. Şi pentru a preîntâmpina, pentru a preveni o deteriorare a situaţiei, de tipul celor din Grecia, din Irlanda, ş.a.m.d.

Alternăm problemele grave cu un strop de relaxare, pentru că e normal să fie aşa, o să încercăm să aflăm şi ce concerte se întâmplă în aceste zile.Ajungeţi să mai mergeţi la un concert, din când în când, domnule Turcan?

Valeriu Turcan: Sincer, sincer nu,nu. Soţia mea ajunge, uneori,..

Dar, dacă ar fi să mergeţi, spre ce zonă muzicală aţi prefera?

Valeriu Tabără: Foarte vastă. Mie îmi place şi muzica folclorică din zona Sibiului, până în Teleorman, dacă doriţi. Ultimul concert la care am fost a fost AC/DC.

Haideţi să vedem. Probabil o să ajungeţi, dar să aflăm când are concert Oana Sârbu...

Audio: