Atacurile cibernetice, "mai grave decât traficul de droguri"

NATO şi Serviciul Român de Informaţii au semnat zilele trecute un protocol privind schimbul de informaţii dintre cele două instituţii în vederea combaterii atacurilor cibernetice şi acordarea de asistenţă în situaţii de criză.

Din partea României, documentul a fost semnat de adjunctul directorului SRI, generalul-maior Dumitru Cocoru care a acordat un interviu în exclusivitate redactorului Radio România Actualităţi Pavel Ionescu.

Ce implicaţie directă va avea, domnule general, asupra României şi asupra colaborării României cu NATO semnarea acestui document la Bruxelles?

Prin semnarea acestui document se stabileşte acest cadru formal de colaborare, iniţiat cu multă vreme în urmă, se extinde cooperarea în acest domeniu pe următoarele direcţii: vor avea loc schimburi de informaţii legate de evenimente de securitate importante care pot afecta atât interesele NATO cât şi interesele aliaţilor, este vorba despre analizarea împreună a unor evenimente de acest tip, este vorba de posibilitatea de a deplasa în teren echipe pentru a partricipa la investigarea unor astfel de evenimente.

Audio: Interviul realizat de Pavel Ionescu cu generalul-maior Dumitru Cocoru.

Aceste demersuri se înscriu în ceea ce am văzut şi în rezoluţia adoptată cu ocazia Adunării Parlamentare NATO de la Bucureşti în care a fost salutată decizia liderilor NATO de la summitul de la Lisabona ca ameninţările cibernetice, securitatea cibernetică, să fie considerate ca unele dintre elementele cheie, dintre elementele prioritate în cadrul Alianţei.

Cu această ocazie am văzut în cadrul acestei rezoluţii faptul că tratarea evenimentelor de securitate cibernetică se va trata de un mod centralizat iar liderii Alianţei au decis ca în politica aceasta de planificare a apărării cibernetice să includă şi acordarea de sprijin pentru statele aliate în vederea dezvoltării propriilor capabilităţi.

Aş vrea să ne referim la situaţia în care se găseşte România. În general se ştie că atacurile cibernetice nu au graniţă şi putem cu greu să ne referim la graniţa terestră a României ca la o graniţă cibernetică. Cum vedeţi situaţia de securitate a României?

Înainte de a răspunde la această întrebare aş vrea să fac o scurtă paranteză. Cu câţiva ani în urmă, 2007, Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii a creat un grup de lucru, aşa-numitul grup de lucru al experţilor cu înaltă calificare, aproximativ o sută de experţi din aproape toate ţările lumii au analizat această chestiune a securităţii cibernetice şi au întocmit aşa-numitul Raport Global privind Securitatea Cibernetică ce a fost propus să fie transformat într-o Convenţie a NAţiunilor Unite privind pacea şi securitatea în mediul cibernetic.

S-a constatat că efectele atacurilor cibernetice sunt mai grave decât traficul de droguri, la un loc, şi decât alte activităţi criminale. S-a constatat că peste un miliard şi jumătate de computere şi dispozitive mobile care sunt conectate la internet sunt supuse unor atacuri permanente de preluare a controlului asupra funcţionării acestora şi, mai mult de 11% dintre acestea sunt deja controlate de viruşi şi troieni informatici care se pot construi în reţele de tip Botnet şi care pot fi utilizate cu mare uşurinţă pentru desfăşurarea unor atacuri.

Mă refer la faptul că utilizând sau alocând sume mici de bani se pot închiria astfel de calculatoare deja compromise, se pot constitui în reţele şi pot fi utlizate pentru diverse forme de atac.

Au fost situaţii, în perioada recentă, de genul acesta, cu care Serviciul Român de Informaţii s-a lovit şi care s-au dovedit agresive faţă de interesele strategice ale României?

Aceste evenimente apar în permanenţă pentru că aceste calculatoare care au fost deja compromise sunt utilizate pentru a scana vulnerabilităţile celorlalte calculatoare şi dispozitive din internet fără a fi însă focalizate pe un anumit spaţiu.

Constatarea este că acestea desfăşoară un proces de baleiere automată a spaţiului de adrese IP alocate internetului în acest moment încercând să detecteze slăbiciuni, vulnerabilităţi ale maşinilor sau sistemelor de operare pentru a fi utilizate prin preluarea controlului respectivelor maşini.

Au fost şi agresiuni care au vizat în mod direct România?

Nu putem vorbi de agresiuni care au vizat direct România. Dar şi asupra spaţiului de adresare al României au fost astfel de forme de atac.

Serviciul Român de Informaţii a pornit deja de anul acesta un demers. A apărut o strategie multinanuală, până în 2015 care pune securitatea cibernetică pe primul loc ca una dintre provocările foarte importante căreia SRI să i se adrezseze.

Se repoziţionează cumva toate aceste sisteme, inclusiv sistemele de intelligence din România în eventualitatea dezvoltării acestor atacuri? Există o formă de agregare a resurselor în combaterea acestui tip de atacuri?

Există o formă de agregare a resurselor, da.

SRI a fost desemnat printr-o hotărâre a CSAT ca autoritate naţională în domeniul CYBERINT şi a fost creat şi se dezvoltă un centru CYBERINT în cadrul serviciului nostru care cooperează cu toate celelalte instituţii cu competenţe în domeniul apărării securităţii cibernetice.

Am dezvoltat acest centru prin dezvoltarea unor mecanisme pentru interpretarea, determinarea modului în care acţioneayă codurile maliţioase, modul în care acestea se propagă în reţele, modurile încearcă să culeagă date şi să le transfere în exteriorul reţelelor.

Se emit buletine de analiză care sunt schimbate, puse la dispoziţia celorlalte instituţii pentru a fi utilizate în gestionarea unor evenimente în propriile reţele.