Supravegherea bancară europeană "prinde contur"

Supravegherea bancară europeană prinde contur, anunţă Curtea Europeană de Conturi.

Paşii făcuţi pentru a evita falimentul unor bănci de pe continent au fost analizaţi într-un raport dat publicităţii în această săptămână.

Criza financiară din ultimii ani a trimis o undă de şoc în întregul sector bancar din Uniunea Europeană, este constatarea de la care pleacă raportul instituţiei care se ocupă cu auditul la nivel comunitar.

Documentul Curţii Europene de Conturi trece în revistă acţiunile întreprinse între 2011 şi începutul lui 2013, şi constatată că reforma legislaţiei comunitare din sectorul bancar şi crearea autorităţii bancare europene au reprezentat un prim pas important de contracarare a unor noi crize financiare.

Audio: Supravegherea bancară europeană "prinde contur".

Este apreciat rolul pe care l-a avut Autoritatea bancar europeană în recapitalizarea mai multor instituţii financiare de pe continent, după realizarea primelor teste de rezistenţă în 2011, un succes obţinut, deşi Autoritatea a avut un mandat legal restrâns şi resurse de personal limitate.

Curtea Europeană de Conturi a cosntatat că au existat unele deficienţe în ceea ce priveşte monitorizarea activităţilor transfrontaliere în condiţiile în care supravegherea cotidiană a băncilor a fost exercitată de autorităţile naţionale de supraveghere, iar Autoritatea bancară europeană nu a avut un acces la instituţiile financiare.

În acest moment, supravegherea băncilor de pe continent are şanse să devină mai eficientă, odată cu punerea la punct a primelor elemente ale uniunii bancare.

Mecanismul unic de supraveghere devine funcţional la toamnă

În această toamnă, aminteşte Curtea Europeană de Conturi, devine funcţional mecanismul unic de supraveghere, iar Banca Centrală Europeană va avea autoritatea de a ţine sub observaţie sectorul bancar din toate statele membre din zona euro şi din celelalte ţări membre al Uniunii care doresc să participe la aest proces.

Mecanismul unic de supraveghere va presupune cooperarea dintre BCE şi autorităţile naţionale de supraveghere.

Responsabilitatea pentru funcţionarea de ansamblu a mecanismului va reveni Băncii Centrale Europene.

Curtea insistă în raportul său că succesul supravegherii bancare la nivel european depinde de împărţirea clară a responsabilităţilor între Autoritatea Bancară Europeană, Banca Centrală Europeană şi autorităţile naţionale.

Pentru a evita riscul suprapunerii sarcinilor, Curtea Europeană de Conturi recomandă ca rolurile acestor instituţii să fie clarificate prin lege sau prin memorandumuri de înţelegere.