Grecia, bilanţul celor şase luni de preşedinţie a UE
Grecia îşi face bilanţul celor şase luni în care s-a aflat la preşedinţia Uniunii Europene. De marţi, mandatul este preluat până la finalul anului de Italia.
Articol de Mihaela Mihai, 01 Iulie 2014, 09:43
Preşedinţia elenă a Uniunii Europene a stat încă de la început sub semnul crizei din Ucraina.
Evenimentele s-au succedat rapid. Au fost mai întâi protestele pro-europene, apoi demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici şi instalarea unei noi puteri interimare pro-occidentale.
Criza a luat amploare, iar relaţiile cu Rusia s-au atensionat după ce Moscova a anexat Peninsula Crimeea, iar în estul Ucrainei au izbucnit confruntări între forţele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi.
Audio: Grecia, bilanţul celor şase luni de preşedinţie a UE.
Uniunea Europeană a decis, în coordonare cu Statele Unilte, să sancţioneze Rusia acuzată că ar destabiliza ţara vecină.
Au fost îngheţate conturile mai multor responsabili de la Moscova şi impuse restricţii de călătorie. Grecia a trebuit în tot acest timp să facă faţă unor păreri împărţite în rândul statelor membre.
Pe de o parte, mai multe ţări i-au cerut sancţiuni economice mai aspre împotriva Moscovei, iar de cealaltă parte alte ţări s-au ferit să adopte măsuri dure faţă de cel mai mare furnizor de gaze naturale Uniunii Europene.
Criza din Ucraina nu dă semne că s-ar apropia de final, însă la sfârşitul săptămmânii trecute această ţară a semnat la Bruxelles Acordul de asociere la Uniunea Europeană, un moment amânat de vechea putere de la Kiev şi considerat istoric de mulţi politicieni.
Acorduri istorice pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia
La sfârşitul săptămânii trecute au semnat Acorduri de asociere şi de liber schimb şi alte două fost republici sovietice: Republica Moldova şi Georgia.
Pentru locuitorii Republicii Moldova, preşedinţia elenă a Uniunii Europene a însemnat şi ridicarea vizelor de călătorie în spaţiul comunitar.
Alegeri Parlamentul European
Conducerea elenă a Uniunii Europene a coincis şi cu organizarea alegerilor pentru un nou Parlament European.
Rezultatele scrutinului din luna mai au confirmat, aşa cum anticipau sondajele de opinie, avansul euroscepticilor şi populiştilor în numeroase ţări.
În Grecia, de exemplu, stânga radicală Syriza s-a clasat pe primul loc, în Franţa scrutinul a fost câştigat de formaţiunea de extermă-dreapta Frontul Naţional cu Marine Le Pen în frunte, iar în Marea Britanie victorioşi au fost populiştii din Ukip, partid condus de Nigel Farage.
Popularii şi socialiştii europeni rămân însă cu cei mai mulţi parlamentari în viitorul legislativ comunitar şi o nouă Comisie Europeană urmează să fie formată în timpul preşedinţiei italiene a Uniunii care începe mâine.
Viitoarea Comisie urmează să fie condusă de fostul premier luxemburghez Jean-Claude Junker.
