Sociologii europeni trag un semnal de alarmă

Sociologii europeni trag un semnal de alarmă. Creşterea, în ultimii ani, a numărului contractelor de muncă temporare la nivelul întregii Uniuni Europene are efecte negative asupra oamenilor şi stabilităţii pieţei muncii.

Studiul acoperă perioada 2008 - 2014, când Europa a trecut printr-o criză financiară puternică şi două recesiuni.

În acest interval, statisticile arată o creştere a numărului angajaţilor temporari în majoritatea statelor membre, iar autorul studiului a dorit să vadă dacă aceste contracte pe termen determinat au condus către slujbe permanente, stabile, care să întărească piaţa muncii, sau către situaţii şi mai precare sau chiar şomaj.

AUDIO: Agenda europeana. Euranet Plus.

Pentru că, potrivit statisticilor, contractele temporare - chiar dacă ajută oamenii să intre mai uşor pe piaţa muncii - oferă angajaţilor un grad de satisfacţie mai mic decât poziţiile definitive. Aceşti angajaţi au acces redus la programe de training şi perfecţionare profesională, mai puţine concedii medicale plătite, asigurară de şomaj şi de pensii şi chiar salarii mai mici.

Concluziile sunt îngrijorătoare.

În majoritatea statelor membre, rata de tranziţie de la contracte temporare la cele permanente a scăzut. A crescut însă numărul cazurilor în care un angajat temporar ajunge mai degrabă şomer în loc să acceadă la o slujbă stabilă şi cu contract permanent.

Situaţia este diferită de la un stat membru la altul. În 2014, Polonia a avut cei mai mulţi angajaţi temporari - 28,4% din totalul persoanelor prezente oficial pe piaţa muncii - urmată de Spania, cu 24%.

Spania a avut de asemeneaşi una dintre cele mai mici rate de tranziţie către slujbe mai stabile - 12% şi totodată una dintre cele mai înalte rate de tranziţie către şomaj - 20,7%.

Situaţia angajaţilor temporari a fost dificilă şi Croaţia, Portugalia, Italia, Danemarca şi Bulgaria. Nici în Franţa, Grecia şi Finlanda nu a fost mult mai bine - în medie, unul din 10 angajaţi temporar a devenit şomer.

În Malta, Olanda, Polonia şi Cipru spectrul şomajului pentru angajaţii temporari a fost mai mic, dar aceşti oameni pare că au rămas blocaţi aici cu şanse mici de a obţine o slubbă permanentă.

Ajungem la Austria, Estonia, Marea Britanie şi România, care au combinat rate înalte de obţinere a unei slujbe permanente cu şanse mici către şomaj.

Datele sugerează o deteriorare, în ultimii ani, a şanselor muncitorilor angajaţi temporar de a accede la locuri de muncă permanente, de calitate şi stabile. Iar acest lucru ar trebui să îngrijoreze, nu numai din perspectiva consecinţelor sociale, ci şi din cea a unor posibile descurajări a investiţiilor în capitalul uman şi de aici în creşterea productivităţii.