Conceptul de cetăţenie europeană

La Dublin, în Irlanda, are loc vineri o conferinţă ce marchează Săptămâna Europei (5 şi 12 mai).

Acţiunea se înscrie în proiectul mai amplu cunoscut sub numele de “ Anul european al Cetăţenilor 2013”.

Conferinţa de vineri este dedicată tinerilor între 18 şi 30 de ani.

Este practic categoria de vârstă cea mai afectată de şomaj şi pentru care Comisia Europeană a lansat deja un proiect prin EURES, reţeaua serviciilor de ocupare a forţei de muncă din statele membre. Ideea e de a ajuta tinerii sa-şi sa îşi caute un loc de muncă în alte state membre decat cel de origine.

Audio: Conferinţă ce marchează Săptămâna Europei.

Aceşti tineri vor avea ocazia să pună întrebări politicienilor despre problemele cu care se confruntă ca cetăţeni europeni.

Proiecţia opiniilor va fi pe viitor şi va reflecta modul în care tinerii îşi văd viaţa în Uniunea Europeană la orizontul 2020.

Tematica este strâns legată de conceptul de cetăţenie europeană, lansat în urmă cu 20 de ani şi de ansamblul de consultări prin proiectul Anul European al Cetăţenilor 2013.

La lansarea acestui proiect, în ianuarie 2013, vicepreşedintele Viviane Reding, comisarul pentru justiţie, spunea: „Cetăţenia europeană este mai mult decât un concept. Este o realitate tangibilă, care se traduce în beneficii concrete pentru cetăţeni".

Cetăţenia europeană nu înlocuieşte cetăţenia naţională, "ci o completează"

Comisia Europeană doreşte să-i ajute pe oameni să înţeleagă cum pot beneficia în mod direct de propriile drepturi şi vrea să cunoască punctul lor de vedere privind viitorul Europei.

Cetăţenii europeni trebuie să fie în măsură să îşi exprime preocupările şi să pregătească terenul pentru alegerile europene viitoare.

Datorită cetăţeniei europene – care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o completează – toţi resortisanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de un set de drepturi suplimentare.

Printre acestea se numără dreptul de a vota şi de a candida la alegerile locale şi europene în ţara din Uniune în care locuiesc, dreptul la protecţie consulară în străinătate în aceleaşi condiţii ca şi cele aplicate resortisanţilor statului membru în cauză, precum şi dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European.

La acestea se adaugă dreptul de a înainta o plângere Ombudsmanului European sau de a lua parte la o iniţiativă cetăţenească europeană.

Poate mai puţin cunoscute este rolul unor instrumente instituţionale de soluţionare a problemelor, cum ar fi SOLVIT, pentru a le permite cetăţenilor Uniunii să-şi exercite din plin drepturile şi să fie mai eficienţi în apărarea lor.

Schemă: Cum funcţionează SOLVIT. Sursa: MAE.ro.

SOLVIT este o reţea în cadrul căreia statele membre ale Uniunii Europene conlucrează pentru a soluţiona, fără utilizarea procedurilor legale, problemele survenite din cauza aplicării necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile publice.

În România, centrul SOLVIT funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Europene.