Școala on-line, între provocări și schimbarea mentalităților
Educația on-line, de la marile oportunități la realitatea României, a fost tema „Serviciului de noapte” cu Maria Țoghină.
Articol de Luminiţa Voinea, 28 Aprilie 2020, 18:24
Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează mai multe sectoare din societate, unele dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice.
Este și cazul educației, pusă în fața unei noi provocări: cea digitală.
Din 11 martie, de când s-a decis închiderea școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă să se adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul on-line până la sfârșitul anului școlar.
Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile on-line.
Problema este că oficialii din educație au pus în aplicare acest sistem fără o minimă pregătire prealabilă și fără a asigura tuturor elevilor condiții egale de pregătire.
Potrivit președintei Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pup, peste 300.000 de elevi nu au acces la internet, ceea ce face ca decizia Ministerului Educației privind învățământul on-line să adâncească diferențele dintre elevii din mediul urban și rural.
“Acești elevi sunt prejudiciați, deoarece nu au resursele necesare pentru a se pregăti și pentru a putea urma învățământul on-line. Măsurile luate de Ministerul Educației nu prezintă o perspectivă echitabilă și adâncesc diferențele dintre elevii din mediul urban și rural, sau chiar din aceeași unitate de învățământ , pe criteriul socio-economic”, a spus Antonia Pup, președinta Consiliului Național al Elevilor, la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.
Decizia privind învățământul on-line era una previzibilă, având în vedere presiunea asupra Ministerului Educației și trebuie privită ca o soluție de avarie, este de părere Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Și asta pentru că Ministerul nu are niciun plan coerent și nici infrastructura minimă pentru a pune în practică o strategie.
“Statul român nu a fost pregătit pentru activitate didactică la distanță. Având în vedere că s-a căutat o soluție de compromis pentru a nu îngheța anul scolar, s-a gasit această soluție: predarea on-line. Știm că nu are un nivel de standardizare, nu toți copiii au acces si atunci nu s-a putut crea obligativitatea participării la cursuri on-line. Este o soluție de avarie, vorbim de 10 zile în care se vor încheia mediile și a fost și presiunea părinților mare“, spune Ionuț Cristache.
El reproșează Ministerului Educației că, după două luni de criză, nu a făcut o statistică din care să reiasă numărul elevilor care nu au acces la platformele on-line.
Acolo unde se vrea, se poate
Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și decizii impuse peste noapte, există unități de învățământ care s-au adaptat cu succes noilor metode de învățământ on-line, pentru că se pregăteau deja pentru școala viitorului.
Este cazul Colegiului Național Gheorghe Lazăr din București.
„La noi nu s-a oprit deloc predarea. De pe 12 martie am predat în continuare on-line pentru că eram într-un proces de implementare a metodei în școală și am grabit modul de implementare. Acolo unde s-a putut face pregătire, fiecare profesor a fost responsabil și a luat în serios această muncă”, povestește Ionela Neagoe, directoarea Colegiului.
Cel mai mare câștig a fost că profesorii s-au unit, iar copiii au venit la această întâlnire on-line și au împărtășit profesorilor cunoștințele din domeniul IT, și astfel s-a creat o apropiere și o empatie între profesor și elev.
„Eu am luat modelul de la o școală particulară unde am văzut, înainte de pandemie, că modul în care se îmbinau metodele tradiționale cu predatul on-line aducea plus valoare. Cel mai mare câstig a fost că noi, ca profesori, am fost foarte uniți, nu ne-am mai simțit judecați. Spre uimirea noastră, copiii ne-au învățat și ei niște lucruri cu folosirea tehnologiei, a fost un proces de învățare reciproc. Copiii au fost iubitori si noi ne-am bucurat de prezența lor, iar părintii au fost mulțumiti. Le-am dat un chestionar și părinții ne-au dat nota 9,21„, mărturisește Ionela Neagoe.
SuperTeach, profesorii viitorului
Felix Tătaru, co-fondator SuperTeach a dezvoltat o comunitate de profesori care și-au propus să schimbe mentalitățile în educație și să revoluționeze sistemul.
„În loc să căutăm scuze și să ne lamentăm, căutăm soluții. Astfel, SuperTeach creează comunități locale de profesori cu mentalitate deschisă, motivați și pasionați de ceea ce fac, și devin factor de schimbare pentru colegii lor și pentru comunitatea în care trăiesc. Acolo unde se vrea se poate. În comunitatea SuperTeach vorbim de zeci de mii de profesori, am făcut o cercetare pe peste 1000 de profesori și 78% dintre ei nu au întrerupt cursurile, au continuat să predea on-line. Nu toți copiii au venit din diferite motive. Căutăm tot timpul scuze, dar sunt profesori care muncesc de două-trei ori mai mult decât înainte. În medie, cam 50% dintre copii reușesc să vină la orele on-line în ciuda eforturilor profesorilor. Probabil că din cei 50%, cei mai mulți au acces la tehnologie. Decizia este dată pentru o majoritate largă, care are acces la tehnologie”, spune Felix Tătaru.
Revoluția schimbării de mentalitate a profesorilor
Școala are nevoie de schimbare și de adaptare la meseriile viitorului, iar schimbarea trebuie să înceapă acum, cu schimbarea mentalității profesorilor.
„Știm că jumătate dintre meseriile de peste 5 ani, încă nu s-au inventat acum și noi încă avem metode de predare de acum 40 de ani, în care transferăm informație. Potrivit studiului PISA, 40% dintre elevii din România nu știu ce să facă cu informațiile învățate – adică analfabetism funcțional. Cum reușim să ne adaptăm este o revoluție a mentalității profesorilor. Asta încercăm să facem si noi la SuperTeach de câțiva ani. Sunt profesori care își dau seama că transformarea începe cu ei. Prin comunicarea SuperTeach vedem o masă critică de profesori cu vocație, care vor să facă saltul”, punctează Felix Tătaru, co-fondator Super Teach.
Mentalitatea Deschisă în Educație
Conceptul de mentalitate deschisă adus în România de SuperTeach de la Institutului Arbinger din Statele Unite ale Amercii este deja testat și aduce în prim plan dezvoltarea competențelor copilului aflat în creștere.
Profesorii sunt invitați să descopere metodele și instrumentele concrete prin care își pot schimba în mod pozitiv stilul de predare și modul de a relaționa cu copiii.
„Menirea profesorului este aceea de a descoperi și dezvolta măreția din fiecare copil. Nimic mai mult. Nu e despre materie, despre obsesiile din capul nostru, este despre a-l vedea pe celălalt, care este un copil în creștere. Trebuie să vezi că acești copii au daruri diferite și să potențezi aceste daruri. Cred că on-line-ul este un mijloc, nu un scop în sine”, mai spune Tătaru.
Andrada Sorca este lider al comunității de profesori SuperTeach și învățătoare la Liceul Teoretic Nikolaus Lenau din Timișoara.
S-a adaptat la învățământul on-line, încercând să fie creativă și mai ales flexibilă cu programul și cu nevoile copiilor.
„Am creat intervale flexibile de timp pentru toți copiii, am realizat înregistrari ale unor activitati, le-am dat foarte multe provocări practice și am învatat și eu, ca profesor, foarte multe lucruri noi. Am încercat să iau feedback și de la parinți și de la copii și să construiesc relația între cadru didactic și elev, care are un impact clar asupra învățării. În cazul meu, cele mai eficiente au fost activitățile în care am filmat și nu cele în care i-am ținut pe copii doar în fața calculatorului, pentru că sunt copii mici, de clasa I-a. Predarea on-line înseamna interacțiune, mișcare, schimb de activități, joacă. Cred că provocarea este să regândim învățarea și sa ne punem întrebarea ce este învatrea și cum se poate întâmpla atât în clasă, cât și în mediul de acasă”.
Ce învățăm din criză
Experimentele pe care le traversează sistemul de educație românesc în timpul acestei crize ar trebui să ne ajute să construim un sistem hibrid: on-line și off line, spune Felix Tătaru.
„Văd multe lucruri bune care au ieșit din această situație, aceste crize ne forțează să ieșim din inerție , criza este catalizator de evoluție”.
În continuare, SuperTeach organizează webinare gratuite despre competențele viitorului, care aduc la aceeași masă a discuțiilor profesorii și părinții. Acestea pot fi urmărite pe pagina de Facebook SuperTeach, dar și pe pagina web.
„Cred că ne vom adapta pentru toamna 2020. Asta ne învață aceasta criză. Atâta timp cât nu ne pierdem umanitatea, vom ști ce să facem. Ministerul Educației ar trebui să facă cumva, ca în sistem să ajunga oameni care iubesc copiii”, crede Felix Tătaru co-fondator Super Teach.
Rămâne, desigur, discuția dacă avem resursele necesare pentru a implementa un astfel de sistem de predare on-line si de adaptare la meseriile viitorului.
„Nu avem dar putem avea, dacă facem un Plan strategic, să urmărim pe o perioadă de câțiva ani acest obiectiv, eu cred că se va putea. Eu cred că exemplele pozitive pot fi multiplicate. Cred că trebuie pornit de la pregătirea directorilor de scoală, trebuie să schimbăm modul în care pregătim profesorii, care ar trebui să facă mai multă ucenicie”, sunt câteva soluții avansate de Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr.
Și desigur, este nevoie de finanțare, de un management performant și de restructurare.
„Pentru a avea un plan trebuie o scanare a întregului sistem, de la prima la ultima scoală, trebuie restructurare și pe verticală și pe orizontală, începând de la Ministerul Educației până la ultima unitate de invățământ. Avem nevoie de finanțare , de un management sănătos, de o programă adaptată și să avem garanția că legea este respectată”, a conchis Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Emisiunea „Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, ediția din 27/28 aprilie 2020, în linkul de mai jos:
