ANALIZĂ Școala actuală “nu creează cultura învățării”

Noul an școlar începe pe fondul unor schimbări, printre care un alt calendar al examenelor naționale, posibilitatea ca școlile să interzică elevilor accesul cu telefoanele mobile și crearea unor săli în care să fie duși copiii care deranjează orele de curs.

În plus, nota la purtare va fi acordată la finalul fiecărui modul, iar la terminarea anului, media la purtare va fi scăzută cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate.

Este un an de tranziție, iar schimbările se vor vedea, cel mai probabil, din toamna următoare.

“Vedem schimbări unele mai de formă, altele mai de fond. Se vor vedea în anul care a început și probabil în toamna următoare, iar profesorii se pregătesc pentru asta, sistemul se pregătește, dotările sunt foarte diferite. Într-adevăr, s-au investit foarte mulți bani în dotări, în laboratoare, în tehnică digitală, software, aplicații, și se investește în continuare în formarea continuă a cadrelor didactice. Profesorii învață metode noi. Trebuie să învățăm să folosim ceva ce este relevant pentru copiii din ziua de azi. Deci, din punctul asta de vedere, al formei, cred că avem un sistem de învățământ care este la zi. Avem, însă, niște probleme de fond”, spune Radu Szekely, expert în educație, fost secretar de stat în Ministerul Educației, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

“Camerele de detenție”, un principiu promovat greșit

Principiul așa-ziselor “camere de detenție” este unul care a provocat discuții aprinse în spațiul public.

Ele nu ar trebui înțelese ca o formă de pedeapsă, ci ca o metodă de calmare, de liniștire a copilului care deranjează orele, din diferite motive.

“Camere de detenție sună cumplit în limba română. În engleză, conceptul este ‘cooling off room’ și este un principiu de calmare, de liniștire a copilului, de spațiu creat special pentru copilul care e agitat din diferite motive și deranjează ora, pentru a reveni la punctul de echilibru, care poate să aibă diferite cauze emoționale, de sănătate, reale. De aceea, în primul rând, hai să ne îngrijim de traducerea în limba română pentru că, din pricina traducerii, a fost promovat greșit conceptul. Nu izolăm copilul, nu-l pedepsim pe copil, nu îl sechestrăm, a ține un copil în detenție sună teribil. Conceptul acesta este de găsire a unui cadru propice în care să i se ofere asistență, să i se ofere ajutor, după care își revine și se reîntoarce la clasă”, punctează Andreea Paul, expert în educație, președinta INACO.

“Nu cred că sistemul este încă pregătit. Nu văd unde se va folosi în mod corect această metodă, deocamdată”, adaugă Szekely.

O posibilă soluție ar fi, în opinia lui Radu Szekely, sprijinirea copilului din punct de vedere emotional, prin existența unor camere senzoriale în școli, iar copilul care are probleme poate primi asistență de la consilieri specializați.

În ceea ce privește interzicerea telefoanelor mobile la orele de curs, se poate face o excepție, atunci când profesorul are nevoie de telefonul mobil ca instrument de învățare.

Copiii ies din gimnaziu obosiți. Școala nu creează cultura învățării

Una dintre problemele de fond ale învățământului românesc o reprezintă faptul că nu se bazează pe competențele elevului.

Sunt multe materii prost structurate și se lucrează ciclic pe aceleași discipline, lucru care îi plictisește și îi obosește pe elevi.

“Trebuie să specializăm procesul de învățare. Și cred că acolo avem noi o problemă. Le dăm mult prea mult elevilor, prea devreme. Adică, copiii ies din gimnaziu obosiți de învățare pentru că încercăm să le dăm extrem de multe lucruri care sunt deja specializate pe anumite arii ale cunoașterii și ajung la liceu obosiți. Este o presiune foarte mare și învățarea nu se produce, nu este vizibilă. Nu, elevii nu văd că învață ceva. Li se pare că rezultatul învățării este nota pe care o iau la examen, după care învățarea își pierde sensul”, spune Szekely.

O altă problemă de fond a învățământului românesc se referă la faptul că școala nu creează cultura învățării, ci mai degrabă o cultură a trecerii clasei.

“Noi putem avea și avem copii excelenți pe anumite discipline și pe anumite arii curiculare. Este excelent la matematică, este excelent la fizică, la robotică. Dar cât de des ne uităm dacă sunt copiii buni la a învăța? Ies din liceu sau din școala generală știind să învețe? Școala, deocamdată, nu le creează această cultură a a învățării. Le creăm cultura trecerii clasei, cultura vânătorii unei note bune pentru a avea o diplomă. Ce ne interesează pe noi, cât a luat X la bacalaureat sau cu ce notă și-a luat licența este foarte puțin relevant. Știu oameni care au luat cu 10 și habar nu au disciplina pentru care au luat 10. Nu pot să aplice nimic din ceea ce au învățat, dar din păcate așa cultivăm noi educația, ca pe o chestie care-ți dă o notă și cu nota aia te lauzi toată viața, chiar dacă nu prea îți folosește la nimic”, punctează Szekely.

"Dear to learn", cel mai mare eveniment de educație din Europa, la București

În încercarea de a atrage atenția asupra mutării accentului de la predare către învățare în sistemul educațional românesc, Radu Szekely, organizează, la București, cel mai mare eveniment de educație din Europa, “Dare to learn” („Îndrăznește să înveți”).

“O mare parte a procesului educațional la școală se concentrează pe predare, pe dirijarea învățării prin predare. Și copilul învață doar atât cât i se spune să învețe. Vrem să ne mutăm spre învățare, să demonstrăm de fapt că rolul școlii este să genereze învățare”, subliniază Radu Szekely, Președinte al Fundației Dare to Learn și organizator al evenimentului, alături de alte organizații din educație.

Acesta va avea loc în 25 și 26 octombrie a.c. și va aduce pe scena de la București peste 20 lideri internaționali – printre cele mai mari nume în educația mondială, experți care vor susține masterclass-uri și dezbateri bazate pe modele și metode educaționale aplicate cu succes în instituțiile de învățământ și în organizații din întreaga lume.

Evenimentul se adresează profesorilor și directorilor unităților de învățământ, iar înscrierile sunt încă deschise.

Consiliere de carieră în școlile din sectorul 3

Un proiect care vine în sprijinul copiilor pentru a se conecta cu lumea reală și de a alege un drum potrivit în viață conform competențelor, a început în școlile din sectorul 3 al Capitalei, la inițiativa INACO.

Astfel, peste 50 de consilieri școlari și vocaționali de la Centrul Muncipiului București de Resurse și Asistență Educațională din București au beneficiat de patru workshopuri cu privire la „Inovațiile în ghidarea carierei”, susținute de experți internaționali de top.

“În realitate, ceea ce se predă la clasă are o oglindire fidelă în viața reală, dar de multe ori profesorii uită să explice aceste conexiuni. E un altfel de a preda. Și aici apare nevoia de transformare și de adaptare, pentru a activa pasiunea copilului la materia respectivă sau în domeniul respectiv de activitate. De fapt, magnetismul unui cadru didactic exact aici constă, în cum faci să-l aduci pe copil cu zâmbetul pe buze la ora ta și să îi facă plăcere să învețe la materia respectivă”, a spus Andreea Paul, fondatoarea și președinta INACO.

Ea a anunțat și lansarea unui podcast despre modul în care adulții sunt invitați la masa elevului, pentru a-l ajuta să-și facă un plan de carieră.

Podcastul poate fi consultat aici.

El face parte din proiectul "Instrumente digitale pentru ghidarea în carieră", în care se regăsește si ROBOCHAT-ul Maria, primul aistent virtual destinat consilierii vocationale.

RoboChat-ul Maria care interacționează cu elevii 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în cadrul proiectului „ROBOCHAT MARIA: Ghidul Meseriilor Viitorului la ediția a VI-a complet interactiv și adaptat metodelor de comunicare ale noilor generații în Sectorul 3”, proiect finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.

Pentru a genera cultura învățării, sistemul de educație din România are nevoie de învățământ personalizat, mutarea accentului pe competențele copilului, de pregătirea elevului pentru o carieră și conectarea cu viața reală, de investiții în noile tehnologii, cât și de eliminarea discrepanțelor dintre mediul urban și rural.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 9/10 septembrie 2024