Vrâncean pentru cartea de istorie

Munca de teren a reporterului este minunatã. În calitate de om simplu, dacã ai fixa cu minuţiozitate intâlniri cu oameni fantastici, tot nu ar ieși atât de bine ca atunci când mergi pe drumurile izolate și zâmbitori, în cale îţi ies oamenii minunaţi.

Drumul naţional care leagã orașul Focșani de Târgu Secuiesc urcã lin munţii spre Covasna și lasã de-a dreapta și de-a stânga sate în dezvoltare, sate sãrace sau sate care poartă ascunse bine adevãruri înscrise deja în cãrţile de istorie.

La Bârseşti – satul de „reședinţă” al casei Babei Vrâncioaia – nu casa cu rezonanțã spre Ștefan cel Mare te întâmpină, ci o colecție de instrumente populare, obiecte de uz casnic și însãși cãsuța vrânceanã adunate toate într-o ogradã cãreia i se spune cu fală „Muzeul Rãdãcina Vrancei”. Este de fapt, muzeul lui Costică Beşe, cel mai vorbãreț vrâncean pe care l-am întâlnit în acest an de când bat Țara Vrancei.

Țãranul cântã la instrumente roase de vreme, are muzeu și nu lipsește de le vreun eveniment organizat în județul său sau înspre Covasna și Braşov. E cunoscut şi recunoscut.

A cântat și și-a spus povestea și pentru ascultătorii Radio România Actualitãți.