Un pas pentru recunoaștere

De două sute de ani, românii de la sud de Dunăre luptă pentru păstrarea identităţii, care se transpune în posibilitatea de a avea învăţământ în limba română şi slujbă în biserici în grai românesc. Ei vor să li se recunoască aceste drepturi pentru care au militat mereu cu ardoare.

În urma unui proiect pilot derulat în trei judeţe, căruia îi urmează şi o anchetă se va stabili dacă românii vor să-şi vorbească limba şi acest lucru ar putea fi introdus oficial în şcoli din luna septembrie a acestui an.

„154 de sate sută la sută româneşti, 48 de localităţi mixte, între 300 – 350.000 de români, nu au şcoală românească, nu au o oră în limba română, bisericile sunt prigonite, la atâţia oameni avem două biserici, trei paraclise, câteva troiţe şi şase preoţi. Biserica ortodoxă sârbă se opune, nu ne recunoaşte, statul sârb nu ne recunoaşte”. L-am citat pe părintele Bojan Alexandrovici, unul din puţinii preoţi români de dincolo de graniţă, slujitor în Biserica de la Malainiţa. El poartă crucea învierii bisericii în grai românesc. Acelaşi grai care din toamnă ar putea să-şi facă loc, pentru prima dată oficial şi în sălile de clasă din Serbia. Până acum românii l-au păstrat greu, transmis doar din generaţie în generaţie.

Astăzi, forţat şi de oficialii europeni, statul sârb a decis să admită că românii trebuie să-şi înveţe limba. Aşa s-a născut proiectul pilot prin care în trei oraşe din ţara vecină, Bor, Zaicer şi Negotin, s-au organizat cursuri în limba română. Numai că puse după ore şi uneori la mare distanţă de locuinţele copiilor, cursurile n-au avut prea mare succes. Deşi mulţi părinţi români au cerut acces la învăţământ în limba maternă pentru copiii lor, chiar şi în locuri în care cursurile nu au fost organizate. La Kladovo, spre exemplu, deşi au fost strânse semnături, aceste cursuri nu au fost organizate.

Introducerea limbii române în şcoli i-ar ajuta pe copiii românilor nu doar să-şi păstreze identitatea. Părinţii pun un accent mare şi pe dezvoltarea personală a copiilor lor. 180 dintre aceştia studiază acum în România susţinuţi de statul român. Adică au studii gratuite, cămin gratuit şi masă gratuită.

În afară de pasul făcut de autorităţile sârbe, cu fonduri europene, prin departamentul românilor de pretutindeni, reprezentanţii românilor din Serbia vor organiza şi ei cursuri de limba română, în care sunt implicaţi circa 50 de copii, într-o tabără de vară, în oraşul Kladovo şi în satul Podvârşka.