PĂMÂNTUL CARE SE SCUFUNDĂ

În anii 1970 se spunea că România are atât de multă sare încât poate să vândă întregii Europe în următoarea sută de ani, iar in 1934, specialiștii geologi stabileau că în județul Buzău există cel mai mare zăcământ din țară, adânc până la 4000 de metri, care singur ar putea oferi sare continentului cam jumătate de mileniu, aduce în atenție în 2011 președintele Consiliului Județean Buzău, Victor Mocanu.

Am pornit în sens invers, de sus în jos, pe filonul sării din zona Carpaților de Curbură. Nu toată sarea, popas doar la Târgu Ocna, județul Bacău și în zona Mâzăleșt-Lopătari din județul Buzău. Nici măcar iarna asta nu este la fel de albă, de pură precum sarea care ține în brațe orașul de pe râul Trotuș, Târgu Ocna. Locuitorii își trag seva din adâncuri, muncesc pentru sare, trăiesc din sare și speră ca sarea să le lungească și lor viața. La propriu, prin aerosolii din salina, și figurat, căci 240 dintre ei sunt fiii ocnașilor de acum 20-30 de ani.

Deasupra pământului, chiar un etaj peste sol, directorul tehnic al Salinei Tg. Ocna, punct de lucru al Societății Naționale a Sării, inginerul șef Ionel Ilie ține pe birou dovada că suntem într-o mare patrie a sării, o formațiune produsă prin picurare. În mina Trotuș se exploatează sarea gemă, iar la Gura Slănic prin sonde, soluție salină. La Tg. Ocna, sarea nu este deocamdată o povară. Specialiștii monitorizează periodic suprafețele exploatate.

Asigurarea că lucrurile sunt sub control vine și de la Carmen Țînțaru, inginer geolog și ghid în mina Trotuș. Doamna prezintă mai ales partea de turism de la Tg. Ocna. La 240 de metri sub pământ se află un alt oraș, scufundat, însă. Sunt terenuri pentru diferite sporturi, internet wireless, acoperire pentru o rețea de telefonie mobilă, o cascadă artificială, magazin de vânzare suveniruri lucrate de meșteri locali și un altul cu terasă la care se poate servi o cafea, spre exemplu.
E impresionant. Pereți din sare, o biserică zidită în sare, teren de tenis pe sare, sare, sare, sare.

În oraș, localnicii spun povești despre munca lor de spargere a masivului și se uită lung către salină, trebuie să aibă resurse căci viața lor e legată de a ei.

Cobor pe DN2E85 spre Buzău. Popas la Mânzălești-Lopătari. 4000 de metri adâncime, aproape incredibil de crezut, și 1860 de metri diametru. Confirmă doctorul arheolog Marius Constantinescu. Tot el spune că sarea aceasta își așteaptă stăpânul care să o muncească. Întârzie, afirmă Victor Mocanu, președinte al CJ Buzău. Și va mai sta deoparte pentru că de la nivelul unu al ministerelor Economiei și Dezvoltării Regionale, Mocanu a primit răspuns ca e monopol de stat și nu se poate. Altceva nu mai vrea sa comenteze. Spre exemplu dacă economia locală va fi încurajată. Oamenii locurilor vând apa sărată ciobanilor de la Sibiu pentru conservarea brânzei și legumicultorilor pentru murături.

Una peste alta, sarea aceasta, spun specialiștii, tot își va cere tributul. Natura își face singură echilibrul, concluzioneaza specialistul Ionel Ilie de la Tg. Ocna.

Ascultați documentarul realizat de Cristina Moise la Târgu Ocna. Pentru fotografiiși jurnalul de reporterintrați pe blogul proiectuluiReporter Special.