Mocanii au adus Ardealul în Dobrogea
Mărturii din ţinutul cu vânt şi cu piatră, despre păstorii ardeleni veniți aici cu veacuri în urmă.
Articol de Geta Negrişanu, Tulcea, 23 Februarie 2011, 14:19
Aşezările Topologului seamănă mult cu aşezările de la munte: drumurile localităţilor se pierd printre dealuri.
Pitorescul guvernează mitologia populară, pitorescul însoţeşte înţelepciunea populară, relevă o sfătoşenie caracteristică românului de pe acest plai mioritic. Arhitectura locului este o îmbinare între arhaic şi modern, între legendă şi comfort.
Un rol determinant în dezvoltarea provinciei l-a avut procesul de transhumanţă desfăşurat după un vechi calendar. Transhumanţa păstorilor ardeleni înspre Ţările Române este atestată documentar din secolul XV, când într-un document din 1418, Mihai, fiul lui Mircea cel Mare confirmă privilegiul pe care părintele său l-a dat păstorilor de a-şi duce turmele în Ţara Românească.
Trecerea lor în Dobrogea este atestată atât de documente, cât şi de toponime - existau pe aceste locuri drepturi acordate din parte domnilor şi mai târziu, a sultanilor cum este documentul din 10 septembrie 1784 prin care Mustafa precizează că "preţul brânzei nu se va fixa iar păstorii vor fi liberi să vânză la preţ de învoială".
Mocanii au tras drumuri prin singurătatea Bărăganului şi prin colbul Dobrogei, au deschis vaduri, au săpat fântâni, au zidit târle, au întemeiat sate. Şi au dăltuit în piatra povestea lor şi a bătrânilor lor, pe care a consemnat-o Geta Negrișanu.
