Oameni care mişcă România. Invitat: prof.dr. Gabriela Radulian

Realizator: Ruxandra Săraru: Bună seara, doamnelor și domnilor! Vă invit la o ediţie specială a emisiunii. Invitata mea din această seară este un om special, este un apostol pe tărâmul medicinei, așa cum ar trebui să fie toți care practică medicina. Este doamna profesor doctor Gabriela Radulian, șefa Secției de Diabet II din cadrul Institutului Național de Diabet "Nicolae Paulescu" și șeful disciplinei Diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul UMF "Carol Davila". Bună seara și bine ați revenit la Radio România Actualități, chiar și în aceste timpuri atât de tulburate!

Gabriela Radulian: Bună seara, dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră! Este o deosebită onoare pentru mine să fim împreună și în această seară.

Realizator: Spuneţi-ne, doamna profesor, de ce întotdeauna când se vorbește despre acest COVID-19 se spune că cei care au astm sau diabet sunt predispuși la complicații? De ce cei cu diabet?

Gabriela Radulian: Da. Diabetul zaharat este o boală cronică cu evoluție progresivă, în care elementul dominant este hiperglicemia cronică. Or, acest control glicemic deficitar care se asociază uneori pacientului cu diabet generează un răspuns imunitar mai scăzut, fapt ce asociază la rândul său un risc de evoluție severă în cadrul infectării cu COVID-19, generând simultan, chiar un potențial de suprainfecție bacteriană. Dar ceea ce este foarte important de subliniat este faptul că prezența altor comorbidități la persoanele cu diabet zaharat, și vorbim aici fie de hipertensiune arterială, fie de boli cardiovasculare sau afecțiuni pulmonare, toate aceste comorbidități sunt predictori ai mortalității crescute la persoanele infectate cu COVID-19, de altfel cum a fost constatat și anterior în cadrul infecției cu SARS. Totodată, obezitatea, frecvent întâlnită la cei cu diabet zaharat de tip II, constituie un factor de risc suplimentar, în contextul în care pe fondul obezității apar modificări imunitare, caracterizate prin secreții anormale de TNF-alfa sau Interferon pe de-o parte, iar, pe de altă parte, așa cum știm, obezitatea de tip abdominal poate genera și o serie de probleme respiratorii de tip mecanic, cu scăderea ventilației și, implicit, scăderea saturației în oxigen. Totodată, prezența complicațiilor cronice ale diabetului, și vorbim aici în principal de boală cronică renală, dar și de afecțiunile cardiovasculare, pot genera forme severe ale infecţiei cu COVID, ştiut fiind faptul că foarte multe persoane cu probleme cardiace pot dezvolta chiar o insuficiență cardiacă acută în aceste condiții. De aceea, recomandările pentru cei cu diabet zaharat înseamnă monitorizarea glicemică mai frecventă, pentru asigurarea unui control metabolic cât mai bun, deci să aibă glicemii bune, aceste glicemic bune fiind generate în primul rând de respectare a recomandărilor legate de dietă, deci fără un consum de alimente care pot genera valori glicemice mari și, de asemenea, să nu renunțe la tratament. Administrarea tratamentului este obligatorie și bineînțeles să meargă la medic pentru rețete conform programării./pvelisar
Nu în ultimul rând, regulile generale și ele trebuie respectate, evitarea contactului cu persoane suspecte de insuficiență respiratorie, limitarea deplasărilor, spălatul pe mâini și, evident, să stea acasă.

Realizator: Spuneţi-mi, doamnă profesor, cei cu diagnostic clinic de diabet am aflat cum se pot feri, dar cei cu predispoziție de prediabet cum pot afla că au acest lucru?

Gabriela Radulian: În primul rând, semnele clinice pot fi sugestive pentru modificări ale valorilor glicemice - şi aici ne referim la poliurie, deci urinat mai des, la polidipsie, deci sete intensă, de asemenea o scădere în greutate, tulburări de vedere, fatigabilitate, amețeli. Dar și infecții care recidivează - fie că sunt infecții genitale, cutanate sau urinare - pot determina persoana respectivă să-și determine și o glicemie. Dacă valoarea glicemiei, dimineața, pe nemâncate, după un post alimentar de cel puțin opt ore, are o valoare peste 126 mg per decilitru, asociind și prezenţa acestor elemente clinice, este diagnostic de diabet zaharat. Dar o valoare a glicemiei între 100 și 125 mg per decilitru caracterizează de fapt un prediabet. În aceste condiții, ar trebui, dacă semnele clinice asociate sunt clare, bineînțeles, să recurgem și la alte determinări suplimentare, cum ar fi determinarea hemoglobinei A1C.
Nu în ultimul rând, mai trebuie subliniat că o valoare a glicemiei mai mare de 200 mg per decilitru în orice moment al zilei, asociind și prezența semnelor clinice, de tipul poliurie, polidipsie, scădere în greutate, este de asemenea un diagnostic de diabet zaharat.

Realizator: În momentul de față se vorbește foarte mult de restricționarea deplasărilor la medic și a deplasărilor în general. La Institutul Paulescu știu că sunt foarte mulți pacienți arondați. Se lucrează pentru rețetele online?

Gabriela Radulian: Vorbim despre secțiile ambulatorii ale Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, care funcționează, atât sediul din strada Ion Luca Caragiale cât și sediul din strada Ion Manolescu. Colegii mei din ambulator evident că monitorizează pacienții în mod obișnuit. Se eliberează rețetele celor care sunt prezenți, dar totodată, conform reglementărilor actuale, pentru a limita deplasările și contactul, cum spuneam, cu persoane suspecte de infecții respiratorii, se pot elibera rețete online, ceea ce este foarte important de știut, tocmai pentru a evita zonele acestea extrem de aglomerate.

Realizator: Se vorbește foarte mult că lipsește Sioforul. Ce să facă pacienţii, în condițiile actuale? Se poate înlocui cu ceva? E o criză pe piață de Siofor.

Gabriela Radulian: Da, am aflat și noi de la pacienții noștri că există o problemă în ceea ce înseamnă Sioforul. Dar, simultan, vorbim și despre alte preparate care conțin aceeași substanță activă, respectiv Metformin, care au și alte denumiri comerciale și care pot fi extrem de utile în abordarea tratamentului persoanei cu diabet zaharat de tip II, pentru că este vorba despre aceeași substanță activă. Din păcate, nu se poate vorbi despre existența unui înlocuitor al Metforminului din aceeași clasă terapeutică, și atunci, dacă nu există posibilitatea prezenței Metforminului în tratamentul persoanelor cu diabet zaharat, este nevoie ca pacienții să întrebe medicul care este soluția terapeutică cea mai bună pentru ei - pentru că, știm, tratamentul este individualizat -, subliniind faptul că abordarea terapeutică înseamnă utilizarea unei alte clase indicate în tratamentul diabetului zaharat de tip II. Deci, rugămintea mea este să întrebe medicul curant cu ce poate înlocui Metforminul pe care îl avea în tratament.

Realizator: Astăzi ne aflăm în 7 aprilie, Ziua mondială a sănătății. Ce sfaturi aveți pentru colegii dumneavoastră medici diabetologi și medicii de nutriție? Ce mesaj aveţi?

Gabriela Radulian: Ziua mondială a sănătății este un eveniment promovat de Organizația Mondială a Sănătății având drept obiectiv primar promovarea stilului de viață sănătos. În ultimii ani, Ziua mondială a sănătății a scos în evidență aspecte importante, cum ar fi sănătatea mintală, schimbările climatice și efectele pe sănătate. OMS recomandă totodată rolul pe care, în definirea acestei Zile mondiale a sănătății, îl au profesioniști în domeniul sănătății, care împreună cu decidenții pot identifica nevoile oamenilor în ceea ce privește îngrijirea, mai ales la nivelul asistenței medicale primare. Din 1950, pentru întreaga lume, Ziua mondială a sănătății se concentrează asupra unei probleme de sănătate publică. Pe 7 aprilie 2020, focusul este reprezentat de susținerea asistentelor medicale și a moașelor și a rolului lor important în menținerea unei lumi sănătoase. Ele sunt acum, împreună cu ceilalți profesioniști, în prima linie de lupta împotriva COVID-virus și asigură calitatea actului medical, respectând tratamentul și alinând suferința pacienților, dar și a familiilor lor. Organizația Mondială a Sănătății tocmai evidențiază în cadrul acestei zile implicarea asistentelor medicale și a moașelor în menținerea sănătății populației, a îngrijirii mamei și copilului, dar mai ales, acum, în lupta cu boli infecțioase, oriunde este nevoie, expunându-și chiar propria sănătate la riscul generat de COVID-19, în folosul comunității și în scopul menținerii sănătății și a celor neexpuși.

Realizator: Doamnă profesor, ne îndreptăm vertiginos către Paştele catolic şi apoi către Paştele ortodox. Ce sfaturi aveţi pentru cei care sunt predispuşi către prediabet, pentru cei cu diabet şi în general către populaţie, mai ales acum, în condiţiile în care ne confruntăm cu un sedentarism foarte mare?

Gabriela Radulian: Să ne bucurăm de Paşti împreună cu oamenii dragi nouă, să avem sărbători cu linişte şi să fim sănătoşi. Dar pentru a respecta acest deziderat, cel mai important lucru este să existe moderaţie. Moderaţie în ceea ce priveşte consumul alimentelor tradiţionale, dar şi greu digerabile, mai ales în condiţiile în care sunt combinate. Prezenţa simultană atât a ouălor, a drobului, a mielului înseamnă de fapt un efort suplimentar din punct de vedere digestiv. Or, un consum excesiv al acestor alimente, mai ales după perioada de post, generează premisele apariţiei indigestiilor, a crampelor abdominale, a modificărilor de tranzit, a meteorismului, deci a balonării, lucruri care pot caracteriza o serie de afecţiuni digestive, începând cu o colică biliară, o colecistită, iar în condiţiile în care la această masă de Paşti se mai adaugă şi consumul excesiv de alcool, vorbim despre riscul de apariţie a pancreatitei. De aceea, recomandarea este a nu se consuma mai mult de unu-două ouă, asociind tradiţional şi o bucată mică de drob, friptură, dar nu simultan şi salată de beuf sau sarmale sau cozonacul sau pasca specifice acestei sărbători. Cu alte cuvinte, trebuie să ţinem cont şi de scăderea aportului de grăsimi, de sare, interzicerea dulciurilor, evident, la persoanele cu diabet zaharat şi recomandările sunt pentru asocierea la friptura de miel şi a salatelor, a legumelor, a fructelor, pentru că prin acest aport de legume şi fructe putem să reducem foarte mult riscul apariţiei problemelor digestive.
Nu în ultimul rând, atât cât este posibil în condiţiile actuale, şi puţină mişcare şi, bineînţeles, în afară de moderaţie în consumul alimentar şi mişcare, în limita posibilităţilor, să nu uităm cât de importantă este şi hidratarea în această perioadă, consumul de apă, dar şi de supe, de ciorbe, în niciun caz aportul de băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr şi mai ales nu alcool.

Realizator: Doamnă profesor, înainte de a ne lua rămas bun, un mesaj către colegii dumneavoastră în această zi dedicată sănătăţii mondiale.

Gabriela Radulian: Trecem prin momente greu de imaginat, la care nu ne-am gândit vreodată. Şi noi, diabetologii, trebuie să ne gândim în primul rând la pacienţii noştri, pe care trebuie să-i susţinem cu recomandări legate de controlul glicemic, de dietă şi, bineînţeles, de administrarea tratamentului şi a respectării programării la reţetă. Noi, diabetologii, acum trebuie să fim uniţi, să facem front comun şi să acţionăm pentru o cât mai bună îngrijire a persoanelor cu diabet zaharat. Să avem încredere în noi şi împreună putem trece peste aceste momente dificile atât pentru diabetici, dar şi pentru noi şi familiile noastre.
Dragi colegi, să avem grijă de persoanele cu diabet, să ne implicăm şi mai mult acum în monitorizarea lor, şi vouă vă doresc să aveţi sărbători pascale cu linişte şi sănătate!

Realizator: Doamnă profesor, vă mulţumesc pentru participarea la această emisiune! Ştiu că v-aţi rupt din timpul dumneavoastră pentru acest scurt interviu. Vă urez succes în lupta dumneavoastră cu acest inamic care este diabetul şi vă aştept oricand la RRA!

Gabriela Radulian: Vă mulţumesc mult şi o seară bună ascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: Aici se închie ediţia din această seară a emisiunii "Oameni care mişcă România". A fost un om care se încăpăţânează să creadă că România trebuie şi poate să meargă mai departe - doamna profesor-doctor Gabriela Radulian.

Audio: Oameni care mișcă România, ediția din 7 aprilie 2020