Beatrice Mahler: România are și strategie națională și program național de combatere a tuberculozei

Realizator - Daniela Petrican: Tuberculoza pulmonară face ravagii în Europa, inclusiv în România. Numărul deceselor cauzate de tuberculoză în Europa este în creștere, conform Organizației Mondiale a Sănătății, după două decenii în care incidența bolii scăzuse. Specialiștii dau vina pe COVID-19, dar vorbesc și de blocaje, lipsa resurselor medicale și chiar diagnosticarea întârziată. În plus, și cu apariția unei noi forme de tuberculoză, rezistentă la tratamentul clasic, boala a dus la decesul a peste 27.000 de europeni în anul 2021.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Iar România este printre cele mai afectate țări în acest context, 20% din cazurile de TBC diagnosticate în Uniunea Europeană fiind din țara noastră, caravane mobile de depistare a bolii fiind organizate însă în mai multe zone ale țării. Şi discutăm pe acest subiect cu doctor Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală. Bună dimineața!

Realizator - Daniela Petrican: Bună dimineața!

Beatrice Mahler: Bună dimineața!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Colegii noștri din teritoriu, corespondenții ne-au tot adus amănunte legate de această caravană. În acest moment există o strategie, nu știu, poate, un program național de combatere și de depistare a tuberculozei?

Beatrice Mahler: Sigur, România are și strategie națională, are și program național de combatere a tuberculozei. Din fericire, statul român s-a mobilizat și practic, scăderea numărului de cazuri de tuberculoză în ultimii 20 de ani s-a făcut ca urmare a acestor măsuri luate de la cel mai înalt nivel. Din păcate, așa cum ați menționat și dumneavoastră, momentul de trecere prin pandemie a dus la scăderea prezenței la medic a multor persoane simptomatice. Nu trebuie să neglijăm și faptul că foarte multe unități sanitare și-au schimbat profilul, mai ales cele cu profil respirator. Pneumologia a fost nevoită să ofere asistență pacientului cu boală COVID și atunci pacientul cu tuberculoză a avut un acces limitat, ceea ce se vede, din păcate în acest moment statistic și din păcate, o vedem și în cazurile care ajung în unitățile medicale, cazuri mult mai grave, cu multiple localizări, cu forme severe de evoluție.

Realizator - Daniela Petrican: Cum se desfășoară acest program național de combatere a tuberculozei? Care sunt metodele de depistare a bolii?

Beatrice Mahler: Sunt două metode principale de depistare: depistarea pasivă, atunci când pacientul simptomatic se duce la dispensarul TB. Dispensarul TB, aș vrea să înțeleagă populația, este de fapt un ambulator în care te duci fără bilet de trimitere, consultul este gratuit, radiografia și examenul de spută este gratuită și ea și atunci, practic, beneficiez de o evaluare. Plus că, în situaţia în care nu ai tuberculoză, beneficiezi de bilet de trimitere către alte investigații pentru a rezolva simptomatologia pentru care te-ai prezentat acolo. O altă modalitate de depistare este cea activă, în care, în acest moment, printr-o finanțare europeană, Institutul Marius Nasta a organizat și suntem deja în al cincilea an de screening, o depistare activă a tuberculozei. Am fost în toată țara, mai avem foarte puține județe. Urmează Mureșul, am deschis în această săptămână Călărașiul, suntem încă puțini în Cluj, continuăm Ilfov și București, pentru că aici sunt persoane fără adăpost, mai mulţi utilizatori de droguri. Şi pot spune că a fost un exercițiu benefic. O depistare activă care a dus la depistarea cazurilor la populația care, din motive obiective: distanța față de un cabinet medical, lipsa suportului social pentru a ajunge în fața medicului, lipsa asigurării sociale și a informării că tuberculoza nu are nevoie de asigurare pentru a fi diagnosticată și tratată au făcut ca acești oameni să nu ajungă și să nu fie depistați. Iar prezența noastră în comunitățile rurale a făcut ca numărul de cazuri depistate să fie crescut, lucru care poate părea ciudat când noi spunem că ne bucurăm că am depistat cauzele de tuberculoză, dar ele oricum existau acolo și dacă nu am fi mers, alte persoane s-ar fi îmbolnăvit de la persoanele care erau deja bolanve.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, pentru că TBC-ul se propagă foarte, foarte repede. Ne-ați evidențiat care ar fi categoriile cu persoanele cele mai vulnerabile, dar cât de periculoasă este noua formă a bolii, cea rezistentă la tratamentele clasice?

Beatrice Mahler: Este o formă extrem de periculoasă și care pune probleme nu doar de diagnostic, ci și de management. Pentru că, dacă pentru tuberculoza sensibilă, tratamentul durează șase luni, pentru tuberculoza rezistentă, în acest moment tratamentul durează 20 de luni, adică aproape doi ani. Sigur, sunt scheme noi de tratament și avem și în România un astfel de pilot pe care-l conducem împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, de reducere a duratei de tratament la un an. Însă medicația este nu doar foarte scumpă, este 3.000 euro pe lună medicația la tuberculoza multidrog rezistentă, ori la tuberculoza sensibilă, tot tratamentul costă 2.000 euro, ca să înțelegeți diferența de finanțare. Problema pe care o resimte pacientul ţine de dificultatea administrării acestei medicații, care are şi ea, la rândul ei, efecte adverse şi care poate aduce complicații multiple pe diverse alte organe. Dincolo de toate aceste probleme, dacă tuberculoza multidrog-rezistentă nu este tratată sau chiar și tratată, cu medicație nouă, doi din 10 pacienți decedează. Riscurile de deces la tuberculoza sensibilă sunt foarte mici și șansele de vindecare sunt foarte mari. De aceea este extrem de important ca orice persoană care este depistată cu tuberculoză să înțeleagă că practic, începe un tratament antibiotic, antibiotice care dacă nu sunt luate conform recomandării medicului, duc la apariția rezistenței, risc care în final aduce complicații pe termen mediu și lung asupra altor probleme de sănătate, pe care le asociază o astfel de evoluție.

Realizator - Daniela Petrican: Dar haideți să reamintim cum se manifestă boala și când trebuie să fim atenți, bineînțeles, chiar să mergem la medic pentru control?

Beatrice Mahle: Orice simptomatologie nespecifică trebuie să atrag atenția asupra posibilității de existență a unei boli precum tuberculoza. De exemplu, o tuse care persistă mai mult de trei săptămâni, poate să fie și tuberculoză, deci avem nevoie de consult pneumologic. Lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, transpirațiile nocturne, oboseală extremă sunt simptome care pot fi toate împreună prezente la o persoană sau pot fi doar câteva dintre ele, însă în momentul în care avem această simptomatologie, când simțim că parcă nu mai suntem cu aceeași energie, e bine să ajungem în cabinetul măcar a medicului de familie și de acolo, cu un sfat, să ne îndreptăm către un ambulator pentru evaluare.

Realizator - Câtâlin Cîrnu: Citeam un raport al celor de la Spitalul Județean din Arad care spune că un sfert din cei care au efectuat bronhoscopii pulmonare au fost depistați cu boli grave, cu cancer la plămâni. E o incidență mărită, nu știu, în ultima perioadă în România?

Beatrice Mahler: La cancerul pulmonar, din păcate, da. Suntem într-o creștere evidentă a numărului de cazuri și în Institutul "Marius Nasta". Și observăm asta dacă comparăm primele trei luni ale acestui an cu cele trei luni ale anului trecut. E o creștere de, aș spune, 30%, destul de mare.

Realizator - Câtâlin Cîrnu: Mare.

Beatrice Mahler: Și mai grav decât atât, poate, este stadiul tardiv în care depistăm cancerele, pentru că marea majoritate ajung în stadiul patru, moment în care, de la diagnostic până la primele măsuri pe care le-ai putea aplica din punct de vedere oncologic, tratament oncologic, mai ar trebui să treacă câteva luni pe care pacientul de foarte multe ori nu apucă să le mai trăiască.

Realizator - Câtâlin Cîrnu: Da, trebuie să fim atenți la toate aceste detalii.

Realizator - Daniela Petrican: Dar s-a vorbit la un moment dat de crearea unei baze de date electronice care să includă persoanele diagnosticate și tratate. Care mai este situația?

Beatrice Mahler: Dacă vorbim de tuberculoză sau de cancer, dacă vorbim de tuberculoză, România are un program național cu o evidență electronică. Sigur, există, deja, de mai bine de 15 ani această evidență. Ne dorim acum și suntem într-un proiect, cu suportul Ministerului Sănătății, într-un proiect de reorganizare a sistemului electronic sau redefinire a sistemului electronic, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și cu Organizația Mondială a Sănătății, Biroul Europa. Chiar în aceste zile se află o ședință de lucru în Institutul "Marius Nasta" pe această temă, în care ne dorim, practic, o evidenţă statistică mult mai amănunțită decât cea care este prezentă în acest moment. Dincolo de evidența pacientului, să avem o evidență a stocurilor, a consumului, a anchetei epidemiologice, a supravegherii contacților care au avut legături cu o persoană bolnavă de tuberculoză, pentru că, până la urmă, riscul cel mai mare de a dezvolta tuberculozele au aceste persoane care în familie sau la locul de muncă au avut contact cu o persoană bolnavă, iar prezența acestora la consult este extrem de necesară, nu neapărat la momentul contactului, ci și la o lună, la două luni de la momentul contractului.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, tocmai pentru că trebuie să și prevenim. Mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o și să sperăm că veștile vor fi mult mai bune decât cele până acum.

Beatrice Mahler: Mulțumesc și eu.

Realizator: Doamna doctor Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală, a fost invitatul de astăzi al "Apelului Matinal".