Jurnal Militar din 19.11.2016

Realizator: Bună dimineaţa şi bine v-am regăsit, ediţia din 19 noiembrie 2016. Sunt Cristian Dumitraşcu, vă prezint, ca în fiecare sâmbătă, o producţie marca "Ora armatei". Evident, vor fi subiecte de actualitate militară, cu reportaje, corespondenţe din poligoan, cu veşti din Afganistan dar şi cu un reportaj de la Bacău, probabil în premieră, din atelierele de la Aerostar, acolo unde se repară MIG-urile 21 Lancer, se echipează cu armament şi pachete defensive vestitele Hercules C 130, dar unde, veţi afla, se repară chiar şi navele Marinei Militare Fluviale. Deocamdată, muzică, aşa cum este bine la început de emisiune. Bună dimineaţa încă o dată, în trei minute revenim.
Nu suntem noi chiar cei mai noi copii din oraş dar ne-a făcut plăcere să îi ascultăm la începutul emisiunii pe legendarii muzicieni de la "Eagles". Vă spuneam că avem subiectele de actualitate militară la început şi aş vrea să începem cu cei din Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos. Împreună cu militari din Bugaria, Croaţia şi Georgia au participat săptămâna aceasta în poligonul de instrucţie Vărsătura de lângă Brăila şi în poligonul de instrucţie Smârdan, exerciţiul multinaţional "IEL-MILU ROU 16". Ofiţerul de relaţii publice al Brigăzii 10 Geniu, locotenent-colonel George Popa a transmis prin telefon.

AUDIO:

George Popa: Exerciţiu cu o componentă de instrucţie pe comandament şi una de instrucţie a forţelor, planificat de Statul Major al Forţelor Terestre, după un scenariu fictiv. Exerciţiul are ca scop perfecţionarea capacităţii structurii "IEL-MILU", aceasta însemnând "unitate multifuncţională logistică integrată, cu specific de geniu pentru infrastructură logistică", în vederea planificării şi conducerii acţiunilor structurilor de geniu, în sprijinul structurilor logistice, pe timpul operaţiilor în medii ostile. Exerciţiul este organizat anual, prin rotaţie, în baza memorandumului de înţelegere între ministerele apărării din Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Georgia şi România privind înfiinţarea şi sprijinul acestei structuri. Rolul structurii multinaţionale logistice integrate cu specific de geniu pentru infrastructură logistică este acela de a participa la misuini sub mandat NATO în diverse zone de conflict. Vineri, 18 noiembrie, începând cu ora 10:00, în Piaţa Independenţei din municipiul Brăila, a avut loc ceremonia de închidere a exerciţiului multinaţional "IEL-MILU ROMANIA 2016".

Realizator: Din Piaţa Independenţei, tot aproape acolo, la Smârdan rămânem. Aproximativ 1100 militari din Forţele Terestre Române aparţinând Brigăzii 15 Mecanizate Podul Înalt şi 200 de militari din Armata SUA au participat şi participă în continuare la exerciţiul multinaţional "Zimbrul 16", care se desfăşoară între 14 şi 23 noiembrie, după cum vă spuneam, în Centrul secundar de instruire pentru luptă din Smârdan. Adrian Gâtman, de la redacţia militară de radio din Iaşi ne-a transmis din poligon un reportaj. Vă rog să fiţi foarte atenţi pentru că este unu dintre rarele reportaje de instrucţie în acest fel în care a fost făcut de Adrian Gâtman.

Reporter: Săptămâna aceasta a debutat cu un exerciţiu de antrenament în teren, un exerciţiu care s-a desfăşurat pe o perioadă de trei zile. Au fost trei zile de exerciţiu neîntrerupt, zi şi noapte, un adevărat test de anduranţă pentru toţi participanţii. Am văzut în aceste zile de când sunt în poligon modul în care au planificat şi condus acţiunile militare Comandamentul Brigăzii 15 Mecanizate, dar şi manevrele batalioanelor 151 şi 634 Infanterie, 631 Tancuri şi 635 Apărare Antiaeriană şi Batalionul 335 Artilerie. Am stat de vorbă cu colonelul Dragoş Iacob, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate, de la care am aflat mai multe amănunte despre exerciţiul de aici de la Sâmrdan.

Dragoş Iacob: Am ieşit în poligon cu toate structurile Brigăzii 15 Mecanizate Podul Înalt, însemnând infanterie, tancuri, artilerie, artilerie anti-tanc, subunităţi de logisticăşi încercăm, pe parcursul acestor săptămâni să vedem care este nivelul de pregătire, unde suntem din punct de vedere procedural, ce avem de făcut în continuare
pentru anul care urmează. De asemenea, a fost o ocazie foarte bună acest exerciţiu să vedem cum putem integra în schema noastră de manevră, în programul nostru de pregătire alte structuri aparţinând armatelor altor state şi vreau să vă spun că sunt extrem de bucuros să constat că putem, din punct de vedere procedural, să desfăşurăm acţiuni tactice în comun cu partenerii americani. Nu în ultimul rând am avut ocazia să exersăm anumite sarcini tactice folosind sistemele moderne de simulare reală de tip "Mice" şi acest lucru a adăugat un plus de realism exerciţiului.

Reporter: Vreau să mai spun doar că şi săptămâna viitoare va fi una plină pentru militarii Brigăzii 15 Mecanizate. Aici, în Poligonul Smârdan, sunt planificate o serie de trageri reale de luptă cu artileria, cu tancurile şi, bineînţeles, cu infanteria. Tragerile vor fi partea de final a activităţilor Brigăzii 15 Mecanizate, după care mi,litarii ei se vor reîntoarce spre cazărmile lor.

Realiator: Spuneam că este rar acest reportaj pentru că rarc se întâmplă ca în România în poligoane să fie un ziarist militar care să stea o săptămână acolo şi să transmită. Adi Gâtman a fost corespondent şi în Afganistan. Acolo mergem acum. Locotenent Mirela Gheorghe, ofiţerul de relaţii publice al Batalionului 341 Infanterie Protecţia Forţei Rechinii Albi, a transmis din Kandahar.

Locotenent Mirela Gheorghe: În această săptămână militarii dobrogeni au continuat să execute patrule în zona de responsabilitate. Aceste patrule au ca scop interzicerea
libertăţii de mişcare a forţelor insurgente, culegerea de informaţii despre situaţia din zonă şi atragerea populaţiei locale de partea forţelor coaliţiei. Pentru infanteriştii Forţelor Terestre Române, dislocaţi în teatrul de operaţii Afganistan, urmează o perioadă de foc. Sunt la jumătatea misiunii şi toţi au un gând comun: să îşi facă datoria şi să se întoarcă acasă sănătoşi. Din Kandahar, Afganistan, a transmis locotenent Mirela Gheorghe, ofiţerul de informare şi relaţii publice al Batalionului 341 Infanterie Protecţia Forţei Rechinii Albi.
Realizator: Vă invit să ascultaţi încă un interviu pe care l-am realizat în urmă cu aproape o lună în Kandahar cu o doamnă ofiţer comandant de pluton, sublocotenent, o femie aparent firavă, dar hotărâtă şi cu o lumină specială în priviri, care mi-a spus cu naturaleţe că este doar prima misiune, dar cu siguranţă nu va fi ultima.

Locotenent Diana Marcu: Locotenent Diana Marcu, comandant Pluton 3, Compania 4. Au trecut 2 luni pe care, sincer, nu am reuşit să le simt, activităţile în care suntem angrenaţi zilnic fac ca timpul să treacă foarte repede. Ne îndeplinim misiunea zilnic şi totul este foarte bine.

Reporter: Câţi oameni în subordine?

Diana Marcu: 26 de oameni. Plutonul 3 asigură securizarea Bazei CAF. Este o misiune complexă, de noi depinde toată securitatea Bazei CAF. La noi intră maşinile, atât şi persoanele. Este o provocare Afganistanul. Da, este prima misiune şi sper să nu rămân la prima misiune, sper că voi mai avea misiuni în continuare. Deocamdată, mă voi întoarce acasă cu noi cunoştinţe şi cu o nouă perspectivă în carieră.

Reporter: Sunt misiuni în comun cu celealte forţe, cu celelalte naţiuni, cum vă înţelegeţi?

Diana Marcu: Cu americanii ne înţelegem foarte bine, reprezintă un real sprijin pentru noi şi reuşim să colaborăm.

Realizator: Următorul subiect vorbeşte despre un secol de studiou cinematografic al armatei, înfiinţat în prim şi în plin război mondial în 1916, la 15 noiembrie.
Colegii noştri de la Studioul Cinematografic al Armatei a organizat cu această ocazie la Cercul Militar Naţinal o întâlnire cu toţi cei care au dorit să fie aproape de ei în acest important moment. Să îl ascultăm pe directorul studioului, locotenent-colonelul Cornel Mituţ.

Cornel Mituţ: Acest moment de 100 de ani este aşteptat de cel puţin 40 de ani, pentru că sunt oameni care de acum 40 de ani, 30 de ani ş.a.m.d., aşteaptă centenarul. Aşteaptă ca o împlinire şi mi-a plăcut comparaţia cuiva "am început 7 în 1916, astăzi închidem cercul după 100 de ani tot 7". Fie o cifră magică şi prosperă pentru cei care vor veni după noi să ducă mai departe această tradiţie a Studioului Cinematografic. Centenarul va continua cel puţin în anul care urmează, până împlinim 101 ani Ne gândim la un album foto pe care să îl lansăm în prima jumătate a lunii ianuarie anul viitor, o carte pe care o edităm în colaborare cu Academia Română şi Institutul de istorie a artei, rezultat în urma comunicărilor avute la Conferinta Internaţională dedicată centenarului de la Academia Română, o expoziţie de fotografii itinerantă, de data aceasta prin ţară, însoţită evident de proiecţii de filme. Toate ne dorim să fie parte din acest centenar.

Realizator: Să îl ascultăm şi pe unul dintre foştii directori ai Trustului de Presă al Amatei, în subordinea căruia se află Studioul Cinematografic al Armatei, generalul de Brigadă Răduţ Bâlbâie.

Răduţ Bâlbâie: Să urez colegilor din Studioul Cinematografic al Armatei să ducă mai departe tradiţiile minunate ale instituţiei, să-şi păstreze sufletul tânăr şi să realizeze producţii cinematografice de care România şi NATO au nevoie în măsură foarte mare, deoarece cred că viitorul rămâne al culturii şi al informării în egală măsură şi, din punctul ăsta de vedere, opera Sudioului Cinematografic al Armatei are relevanţă atât pentru cultura română şi pentru cultura europeană, cât şi pentru actul de informare publică. La Mulţi Ani!

Realizator: Studioul Cinematografic al Armatei poate fi identificat pe internet pe pagina de facebook, dar şi pe site-ul www.presamil.ro. Mergem mai departe, în câteva minute vom intra în direct cu invitatul emisiunii, cu care vom discuta despre acel disputat procent de 2% din PIB pentru apărare, pentru că publicul să înţeleagă mai bine de ce armata are nevoie de aceşti bani, pentru a putea să-şi îndeplinească misiunea de bază aceea de a asigura apărarea oamenilor şi bunurilor din ţara noastră.
Până atunci vă invit să ascultati un reportaj realizat săptămâna trecută la Bacău într-un, să zicem, atelier de reparaţii, în premieră am văzut şi noi cum se face treaba asta, reparaţii a unor sisteme de lansatoare de rachetă de pe navele fluviale de la Brăila.

Silviu Arhire: Proiectile reactive APRA 40.

Reporter: Complet, îi spune?

Silviu Arhire: Un complet. De ce? Pentru că este varianta navalizată. Pe fiecare trailer este câte un complet care se compune din lansatorul propriu zis şi sistemul de încărcare cu rachete. Pe un camion este partea de babord, pe celălalt partea de tribord. Echipamentele fac parte din sistemul de lansator a vedetei blindate 176, care este în reparaţii, a fost reparaţii la noi. Ieri a fost recepţia din partea clientului, ne-a dat voie să încărcăm şi să afluim echipamentele spre Brăila. Vedeta blindată face parte din flotila de nave purtătoare de artilerie de la Brăila, monitoare şi vedete blindate. Ce mai urmează după aceea: de dat jos din camioane şi de instalat înapoi în navă, operaţiune care se face în zilee următoare de către echipa noastră care va fi trimisă acolo.

Reporter: Deci se şi montează pe navă.

Silviu Arhire: Se montează pe navă şi după aceea nava îşi vede de treabă. Este a treia navă din cele opt care au astfel de instalaţii, la care facem lucrările astea de reparaţii capitale. Nu am avut probleme, au fost şi trageri, care au avut rezultate foarte bune.

Reporter: Cât durează până montează tot pe navă?

Silviu Arhire: 3-4 zile. Mai durează lucrul la bordul navei, două dintre nave aveau sistemul de escamotare defect, a trebuit să schimbăm tot ce înseamnă reductoare şi cremaliere, acest echipament este ascuns undeva sub puntea navei. În momentul în care se doreşte a se folosi pentru tragere acesta se escamotează, se ridică, execută misiunea pe care o au şi după aceea revin înapoi sub puntea navei. Acest sistem de scamotare este foarte complex, necesită foarte multe echipamente reductoare, cardane o transmisie întreagă şi a trebuit să schimbăm absolut tot pentru a le aduce în stare de funcţionare. Lansatorul are 40 de tuburi, calibru 22, trage cu muniţie tip Grad, bătaia este de 20 de km. Un echipament extrem de puternic, pentru că în zona în care cad 40 de proiectile trase în salvă la câteva secunde distanţă una de cealalată nu aş dori să fiu în zonă sub nici o formă. Navele, într-adevăr, sunt construite prin anii '80, s-a făcut o modernizare la începutul anilor 2000, însă au nevoie de lucrări de mentenanţă şi noi o facem cu toată plăcerea pentru partenerii noştri din Marina Militară. Toată lucrarea a durat 7 luni. Deci este o lucrare foarte complexă.

Silviu Arhire: În mod normal, o lucrare de genul ăsta ar trebui să dureze patru luni, dacă n-ar fi partea de reparat cu escamotarea. Am şi făcut la precedentele nave. Aici a durat mai mult, pentru că lucrările sunt de mare amploare.

Realizator: L-am ascultat pe inginerul Silviu Arhire, din cadrul Aerostar, cel care a condus această operaţiune de reparare a navelor. Vom mai reveni în emisiunile noastre cu reportaje de la aceste procese extraordinar de interesante şi de importante pentru mentenanţa şi reparaţia tehnicii militare, atâta cât este acolo. Vă spuneam la început că vom vorbi cu invitatul emisiunii, care astăzi este colonelul în rezervă Marin Neacşu, autorul unor articole foarte interesante şi foarte apreciate de public pe site-ul care se numeşte "Cuiul cătării". Domnia sa are, de cele mai multe ori, nişte intervenţii foarte bine susţinute şi aş dori să îi spun bună dimineaţa, dacă ne auziţi, domnule colonel.

Marin Neacşu: Bună dimineaţa, bine v-am găsit.

Realizator: Bine aţi venit la "Jurnal militar". Sunt vremuri grele pentru România, în general. Se discută foarte mult în spaţiul public, de aceea v-am sunat, despre acei 2% pentru apărare, dacă să fie daţi, dacă să nu fie daţi. La ce ne trebuie nouă 2% pentru apărare? Şi ştiu că dvs aţi vorbit şi despre acest subiect şi aş vrea să ne împărtăţiţi părerea dvs.
Marin Neacşu: Din păcate, timpul pe care-l avem nu cred că este suficient pentru a discuta această problemă care, una la mână, ori nu trebuie discutată deloc pentru că efectiv cine pune întrebarea 'de ce avem nevoie de bani la apărare' ori e inconştient, ori e trădător. A doua la mână, ori trebuie discutată cu adevărat, cu seriozitate, cu specialişti, pentru că, vedeţi, mi se pare că punem căruţa înaintea cailor. Noi înainte trebuie să discutăm ce nevoi are Armata şi apoi să discutăm cât alocăm în funcţie de nevoile pe care le avem. Or, cine nu ştie sau cine n-a citit "Cartea albă a apărării" în ultimii doi ani de zile sau trei ani de zile îşi pune o întrebare prostească, de ce avem nevoie de 2%. Părerea mea este că ar trebui să ne întrebăm de ce doar 2% pentru apărare.

Realizator: Da.

Marin Neacşu: Un alt punct de vedere... sau mă întrebaţi dvs dacă aveţi ceva de întrebat.

Realizator: Păi, am difuzat nu întâmplător acest reportaj de la Bacău, pentru că sunt lucruri de care Armata are nevoie, măcar să întreţină ceea ce are, nu mai vorbim de ce ar trebui achizţionat. Apărarea este un domeniu foarte scump.

Marin Neacşu: Îmi face impresia că cei 2% n-o să ajungă nici pentru întreţinere, real vorbind. Şi am mai văzut pe mediile de socializare, pe internet, nişte puncte de vedere ale unor persoane cu funcţii mari, foste sau prezente în conducerea ţării care se întreabă, unii, de ce doar 2% pentru că ne ameninţă ruşii? Alţii de ce 2% pentru că nu ne ameninţă ruşii pentru că, vezi Doamne, a câştigat Trump, care este prieten cu Putin. Nu vreau să fac politică, dar ăsta este punctul de vedere exprimat de către oameni care conduc ţara. Nu poţi să fi atât de inconştient încât să stabileşti politica de apărare a ţării în funcţie de o persoană sau două. Apărarea nu se discută în funcţie de cine conduce o ţară. La un moment dat, apărarea se discută la nivel strategic, nu tactic.

Realizator: Spuneaţi ieri la telefon când am vorbit că nu este neapărat treaba populaţiei să decidă sau nu dacă aceşti 2% ar trebui acordaţi. Cum argumentaţi lucrul ăsta?

Marin Neacşu: Populaţia, în primul rând, nu are niciun fel de putere, din păcate, deşi ar trebui să aibă. Pentru că populaţia este cea care aşteaptă, priveşte, speră şi se închină în ultimă instanţă, pentru că asta ne-a mai rămas să facem, să ne închinăm când vedem în ce situaţie am ajuns, în condiţiile în care Armata a ajuns la 30% stare de operativitate. Pentru o asemenea stare a Armatei, în alte ţări civilizate cei care le conduc sau care conduc Armata sunt efectiv trimişi în puşcărie.

Realizator: Da.

Marin Neacşu: Ce să facă populaţia în această situaţie decât să se întrebe, de ce - cei care gândesc cu adevărat - de ce se întâmplă aşa ceva, de ce ne punem întrebarea 'de ce numai 2%'. Nu ne ajung nici 20% ca să facem ceea ce trebuie să facem.

Realizator: Sunt întrebări care deocamdată nu ştiu dacă au vreun răspuns. Această situaţie despre care dvs spuneţi că este dezastruoasă nu este de azi, de ieri. Nu este probabil vina unui guvern, este vorba despre o situaţie care se perpetuează. Vom mai discuta despre aceste lucruri la "Jurnal militar". Am vrut neapărat să intrăm cu un ofiţer în rezervă, cu un formator de opinie care are foarte mulţi cititori pe internet. Domnule colonel Marin Neacşu, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţie şi vă mai aşteptăm la "Jurnal militar".

Marin Neacşu: Vă doresc o zi bună în continuare.

Realizator: O zi bună. Atât pentru astăzi.