"Dimitrie Cantemir - omul politic"

Incontestabil, domnitorul Moldovei a excelat într-o multitudine de arii de cercetare.

De la istorie la compoziţie muzicală, lingvistică, geografie, etnografie şi enumerarea ar putea continua.

În câmpul relaţiilor politice, Cantemir a urmat calea tatălui tău, Constantin, de a pune pe picioare o dinastie a Cantemireştilor , în interior şi de a încheia o alianţă cu o mare putere străină pentru a-i garanta ceva mai mult decât drepturi viagere asupra domniei.

În acest punct al stabilirii de relaţii privilegiate cu una dintre puterile timpului se întâlnesc mai multe opinii ale cercetătorilor istorici ce se împart între apărători ai construcţiei strategice a lui Dimitrie Cantemir şi opozanţi ai practicii politice desfăşurate de domnitorul moldovean.

Cei din urmă susţin că Tratatul - invitatul ediţiei are o opinie diferită, în sensul că nu se poate vorbi în termeni corecţi de tratat cu Rusia lui Petru I , ci de o diplomă ce oferea avantaje aliatului şi familiei domnitoare, nu însă şi principatului Moldova - a fost un act de trădare, fiindcă şi Ştefan cel Mare , pe patul de moarte a cerut succesorului său, Bogdan al III-lea să suporte la nevoie dominaţia otomană şi nu pe cea a Rusiei.

Este indicat să privim în trecut prin judecarea tututror cauzelor şi condiţiilor istorice care au produs aceste cauze.

Cu alte cuvinte, judecarea prestaţiei unui domnitor sau altul e necesar a fi făcută privind din perspectiva timpului său, o distincţie ce sileşte publicul de azi la mai multă atenţie asupra detaliilor.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 23 iunie 2014:

Înfrângerea turcilor la porţile Vienei - 1683 de către coaliţia statelor creştine europene a insuflat domnitorilor care se găseau în relaţii de suzeranitate cu Poarta, speranţa că timpul mult aşteptat al eliberării de sub servituţiile Imperiului otoman sosise.

Astăzi putem amenda această percepţie a domnitorilor români ca fiind o eroare, însă în vremea lor, părea o soluţie salvatoare şi mult aşteptată.

La fel de adevărat este că obţinând o eliberare de sub dominaţia otomană, o ţară mică, cum a fost şi Moldova nu putea să ajungă decât tot în plasa, siajul unei mari puteri sau pe cale de devenire.

Oricare dintre soluţii sau căi avea preţul ei. S-apoi, alcătuirea politică a deciziei a fost mai tot timpul existenţa unor puncte de sprijin.

Domnitorul nu putea conduce singur ţara - au fost şi excepţii - însă nici boierii nu puteau să guverneze în locul său pentru multă vreme.

Trebuie amintit că nici în inima Europei, situaţia nu era mai bună sau diferită faţă de statele de la marginea continentului.

Franţa, Anglia, Ţările de Jos şi Imperiul Habsburgic se luptau pe câmp sau în cancelariile europene pentru întâietate, zonele mai îndepărtate ale continentului fiind lăsate pe alte mâini.

Polonia, dar şi Balcanii ajunseseră mize ale înfruntării ruso-otomane.

În acest context sau complicată urzeală, Moldova ca şi Ţara Românească, poate mai puţin Principatul Transilvania se găseau în mijlocul unui teatru de război în care promisiunile nu costau prea mulţi bani, iar alianţele se desfăceau şi închegau după dorinţa celor mai puternici.

Şi totuşi, Dimitrie Cantemir a militat mai mult pentru instituirea unui regim personal, dictatorial cum am spune în termenii de azi şi mai puţin în sprijinul ţării sale.

De altfel domnia sa a fost scurtă, iar bătălia de la Stănileşti - 1711 - pare văzută cu ochii lumii de astăzi, mai curând ca o aventură politică, decât ca un element decisiv al desprinderii de Imperiul Otoman.

Dacă privim la situaţia Moldovei de după eşecul de la Stănileşti regăsim o pripeală în trebuinţa alianţelor, dealtfel efemere, cât şi o stare dezastruoasă postbelică, o Moldovă pustiită de expediţiile de pedepsire şi jaf ale armatelor otomane şi tătate, o destabilizare pe termen mediu a unei ţări ce avusese parte de linişte şi de o viaţă tipică vremii sale.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:

http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro