Ascultă Radio România Actualitaţi Live

A doua vârstă a domniilor pământene:1822-1828

Invitat : prof. dr. Alin Ciupală - Universitatea din Bucureşti.

A doua vârstă a domniilor pământene:1822-1828
Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost punctul terminus al stăpânirii fanariote. Foto: Arhivă Agerpres.

Articol de George Popescu, 01 Iulie 2014, 20:35

Imperiul Otoman a pus capăt domniilor fanariote în urma unui şir lung de consecinţe politice şi economice ale administraţiei străine în Ţările Române.

Considerată o formulă salvatoare de către Sublima Poartă, domnia fanariotă cel puţin în ultimul sfert de veac al duratei sale a produs şi mai multă corupţie, instabilitate politică şi regres economic în dauna Imperiului Otoman.

Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost punctul terminus al stăpânirii fanariote. Filiaţia domnilor greci cu Rusia ţaristă şi dezvoltarea unei reţele subversive anti-otomane pe cuprinsul Peninsulei Balcanice a contribuit în parte la decizia sultanului de a reintroduce domniile pământene.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 30 iunie 2014:


Nu în ultimul rând, solicitarea insistentă a boierimii române de a reveni la situaţia sa de dinainte de instalarea domnitorilor fanarioţi. Memoriile către viziri şi sultan au fost numeroase şi au arătat starea disperată a societăţii româneşti din cele două Principate.

Memoriile în 24 de puncte înaintate de delagaţiile munteană şi moldoveană conţineau ca revendicări : domnii pământene, corp de pază indigen ceea ce însemna cu o forţă de auto-apărare, izgonirea arnăuţilor, interdicţia de a cumpăra bunuri imobile de către sudiţi sau supuşi străini ce trăiesc în cele două principate, dreptul autohtonilor de a ocupa slujbe şi a avea privilegii

În iulie 1822 au fost instalaţi noi domnitori pământeni(autohtoni):
În Ţara Românească, Grigore Ghica al IV-lea şi în Ioniţă Sturdza în Moldova. Primul avea ca obârşie marea boierime românească, cel din urmă provenea din Boierimea mijlocie. Şi unul şi celălalt au avut opoziţie din partea familiilor de boieri. Cu alte cuvinte accesul la putere nu a fost uşor, ci dimpotrivă pe parcursul domniilor lor s-au confruntat cu reclamaţii, memorii şi răstălmăciri atât la Petersburg, cât şi la Constantinopol în speranţa că domnitorii vor împărţi puterea şi conducerea administrativă cu opoziţioniştii acestora.

Domnitorii pământeni au avut ca prioritate pe agenda lor, normalizarea cursului vieţii sociale şi politice, ştergerea urmelor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Abuzurile administraţiilor fanariote au fost un alt punct de îndeplinit, îndreptarea nedreptăţilor fiind un obiectiv greu de atins.

Reforme instituţionale cu adevărat nu au putut avea loc din cauza mandatului scurt şi a dezvoltării nefavorabile a situaţiei internaţionale din anii 1828-1829. Totuşi, în administrarea statului şi în justiţie s-au putut face câteva schimbări. Au fost epuraţi toţi deţinătorii greci de funcţii publice, a fost micşorat numărul acestor funcţii, domnitorul avea dreptul de a emite sentinţe în pricini importante, un mai larg acces la actul de judecată. În domeniul fiscal aplicarea unui impozit pe venit, în care erau cuprinşi şi marii boieri a dat naştere la cele mai intense fricţiuni între domnitor şi cei din urmă.

În Moldova, tentativa de reformare a statului a mers şi mai departe. Domnitorul Ioniţă Sturdza a beneficiat de ştiinţa lui Ionică Tăutu artizanul unui proiect de constituţie - numită Constituţia cărvunarilor - în care se reforma practic sistemul electoral dar apăreau şi drepturi şi libertăţi de extracţie iluministă franceză.

Gruparea lui Iordache Rosetti Roznovanu în Moldova şi Constantin Bălăceanu în Ţara Românească au fost oponenţii cei mai deschişi şi mai stoici ai domnitorilor pământeni. Oligarhia boierească părea a fi după aceştia singura soluţie de conducere şi administrare a ţării.

Chiar dacă reformele sau schimbarea nu s-a produs cu iuţeala dorită, meritul reinstaurării domniilor pământene constă în primele manifestări ale clasei politice de a propune un proiect de dezvoltare a statelor româneşti, de emancipare naţională şi de afirmare a a acestora cel puţin în plan regional. Regulamentele organice estompează într-o măsură aceste deziderate, abia anul 1848 a adus coagularea voinţei şi intenţiilor ce dădeau naştere unei ţări unificate.

Contribuţii editoriale : d-na dr. Filofteia Pally, etnolog şi sociolog, director al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, despre rolul jucat de membrii familiei Golescu în dezvoltarea socială şi culturală a
populaţiei din Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVIII - începutul secolului al XIX-lea.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro

"Integrarea Basarabiei în proiectul politic România  Mare"
Istorica 24 Martie 2025, 21:49

"Integrarea Basarabiei în proiectul politic România Mare"

Invitat: dl. prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu – Institutul de istorie al Academiei Republicii Moldova

"Integrarea Basarabiei în proiectul politic România Mare"
„Politică şi afaceri româneşti în Africa (1960-1980)”
Istorica 17 Martie 2025, 22:14

„Politică şi afaceri româneşti în Africa (1960-1980)”

Invitat: dl. prof. dr. Constantin Hlihor – Universitatea din Bucureşti

„Politică şi afaceri româneşti în Africa (1960-1980)”
„Din amintirile unui aghiotant. Alexandru Stancovschi” *
Istorica 10 Martie 2025, 21:59

„Din amintirile unui aghiotant. Alexandru Stancovschi” *

Invitat: dl. Mircea Dorel Suciu, istoric şi publicist

„Din amintirile unui aghiotant. Alexandru Stancovschi” *
"Femeia română în perioada antebelică"
Istorica 03 Martie 2025, 21:52

"Femeia română în perioada antebelică"

Invitat: dl. prof. dr. Alin Ionuţ Ciupală – Universitatea din Bucureşti

"Femeia română în perioada antebelică"
"Oltenia sub ocupaţia austriacă (1718-1739)"
Istorica 24 Februarie 2025, 22:47

"Oltenia sub ocupaţia austriacă (1718-1739)"

Invitat: dl. prof. dr. Toader Nicoară – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

"Oltenia sub ocupaţia austriacă (1718-1739)"
„Obiect de studiu: Istorie”
Istorica 17 Februarie 2025, 22:27

„Obiect de studiu: Istorie”

Invitat: dl prof. dr. Dorin Stănescu, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, cadru didactic al Şcolii...

„Obiect de studiu: Istorie”
„Un veac de la înfiinţarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române”
Istorica 10 Februarie 2025, 22:54

„Un veac de la înfiinţarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române”

Invitat: dl. prof. dr. George Enache – Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

„Un veac de la înfiinţarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române”
„Un membru al Camarilei. Ernest Urdăreanu”
Istorica 03 Februarie 2025, 22:42

„Un membru al Camarilei. Ernest Urdăreanu”

Invitat: dl. dr. Tudor Vişan-Miu, cercetător istoric

„Un membru al Camarilei. Ernest Urdăreanu”