Securitatea Europei şi noul Drum al Mătăsii

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 aprilie, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu.

Realizator: Bun gasit. În urmă cu aproximativ doi ani China a lansat noul Drum al Mătăsii, un proiect uriaș, care ar trebui să conecteze China cu Europa în materie de comerț și geostrategie. Vom construi o platformă deschisă pentru cooperare, sprijin și susținere a unei economii mondiale deschise - a spus președintele Xi Jinping, în discursul său de lansare a proiectului, prin care guvernul chinez a anunțat că va investi zeci de miliarde de dolari, ca parte a unui ambițios plan, vizând reconstrucția porturilor, șoselelor și rețelelor feroviare. Experții au acuzat însă China că intensifică spionajul cibernetic prin noul său Drum al Mătăsii, inițiativa Belt and Road (BRI), iar Beijingul folosește acest proiect uriaș de infrastructură pentru a spiona companii și țări - scrie "Financial Times". Ţara asiatică ar viza Belarus, Maldive, Cambodgia, ministerele europene de externe și organizațiile neguvernamentale - potrivit unui raport al Companiei de securitate cibernetică americană, FireEye. Atacurile informatice sau tehnologiile de ultimă generație străbat noul Drum al Mătăsii până la porțile Europei, cu impact asupra securității bătrânului continent. În plan economic, statisticile indică importuri mari din China, estimate de Uniunea Europeană pe primul loc. Din perspectiva exporturilor europene China se situează pe locul doi după Statele Unite. Recentul summit Uniunea Europeană - China s-a încheiat cu angajamentul celor două părți de a consolida relațiile economice cu garantarea respectării normelor internaționale.

Invitatul acestei ediții este Liviu Mureșan, președinte executiv al Fundației EURISC. Tema emisiunii: "Securitatea Europei și Noul Drum al Mătăsii".

Bună seara, domnule Liviu Mureșan. Bun venit, la Radio România Actualități la emisiunea Euroatlantica.

Liviu Mureșan: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Domnule Liviu Mureșan, vă rog pentru început să explicați pentru ascultători ce înseamnă acest proiect uriaș, lansat acum doi ani de China, noul Drum al Mătăsii.

Liviu Mureșan: Acest proiect poate fi apreciat că un proiect care potențial să fie proiectul acestui secolul 21, ca extindere geografică, ca implicare financiară, impact asupra a zeci şi zeci de țări, așa încât trebuie urmărită cu atenție așa dezvoltarea proiectului și, mai ales, să apropierea proiectului tot mai mult de partea aceasta est-europeană, partea de sud europeană. Am văzut că a revenit în atenția nu numai a colegilor din China, dar și a colegilor din SUA care au descoperit că interesele de securitate care le aveau în Mediterană pot fi, la un moment afectate și așa mai departe. Lumea a început să se trezească, față de un proiect care a pornit, se lucrează permanent și se caută parteneri în țările prin care trec aceste mari proiecte. Este un lucru care..., este un examen nu numai pentru țările care participă la proiect, dar chiar și pentru partea chineză. Ridică o serie întreagă de probleme în cea ce priveşte coordonarea instituțiilor. Sunt multe instituții implicate, ministere la Beijing. De asemenea, este o lecție care o învață din mers asupra modului cum trebuie să abordeze proiectele cu celelale țări....

Realizator: Şi să interfereze cu alte civilizații.

Liviu Mureșan: Absolut, și nu este de ascuns faptul că, față de greșelile care au fost făcute la început, în ultima vreme au reușit să se pună la punct şi să dezvolte tot felul de forme de consultare, de discuții și inclusiv, între think-tank-uri./pvelisar

S-a dezvoltat această formă de 16+1, în care și România este parte și cu atât mai multe este una dintre țările care a găzduit reuniuni de succes în urmă cu câțiva ani și, mai ales, acuma, noutatea care a apărut, că este 16+1+1, deci, Grecia care dorește să se alăture. Este, după părerea mea, încă nu avem suficiente elemente, este altceva. Prezența Greciei, alături de celelalte 16 țări, care deja colaborează de niște ani, specificul Greciei, modul în care China este implicată în Grecia, îi conferă un statut aparte și să vedem cum se va construi această chimie între aceşti parteneri, pentru ca formula aceasta de decupare, care este 16+1, din total Belt and Road, această formulă modernă a Drumului Mătăsii, cum va funcționa. Ideea colegilor din China, din discuțiile pe care le-am avut la think tank-uri lor din Shanghai, din Beijing, era ca să dezvolte o străpungere, să spunem, de la Est spre Vest și în partea de Sud a Europei, respectiv Nordul Mediteranei și, în același timp, să dezvolte o formulă de legătură cu partea de nord a continentului. Să vedem cum vor funcționa aceste lucruri în perioada următoare.

Realizator: Aţi amintit de Grecia. China a investi foarte mult în portul Pireu și face investiții în mai multe porturi europene. Din perspectiva securității economice, cum să privim aceste capete de pod, mă refer la securitate economică, cum să privim aceste capete de pod pe care îl ocupă China în Europa?

Liviu Mureșan: În momentul în care desfășori activități comerciale de amploare a celor pe care desfăşoară China cu o serie întreagă de țări este firesc ca să se urmărească niște puncte de sprijin, niște lucruri prin care să pătrundă produsele chineze în continentul european pe diverse tronsoane. Şi am văzut că de la faza în care au fost discuții privitoare la Constanța, după aceea în Grecia am văzut că au ajuns la Pireu şi s-au așezat acolo, vor face niște conexiuni feroviare rutiere...

Realizator: /.../

Liviu Mureșan: Cu Balcanii. După aceea s-au mutat spre Adriatică. Vedem acuma rezultatul vizitei președintelui Xi Jinping în Italia. Sunt cunoscute relațiile bune ale Chinei și cu Spania, și Portugalia. Întâlnirea recentă cu președintelui Franței a deschis un nou capitol în relațiile dintre aceste țări. Deci toate lucrurile sunt într-un marș extrem de susținut și la care să vedem cum va face față Europa, apărându-și interesele față de acest colos, care a debarcat în Europa ca să vină să se așeze, să se consolideze și să transforme Europa într-un partener pe termen lung.

Realizator: Relațiile economice dintre China și Uniunea Europeană au ajuns la cel mai înalt nivel. Recentul summit Uniunea Europeană - China s-a încheiat cu angajamentul celor două părți de a consolida relațiile economice cu garantarea respectării normelor internaționale. De la Bruxelles transmite, pentru "Euroatlantica", Amalia Bojescu.

Reporter: China este partenerul comercial de top al Uniunii Europene, 20% din importurile statelor membre provenind anul trecut din această țară. Cu toate acestea, în ceea ce privește exporturile Uniunii Europene la nivel global, China este a doua destinație preferată, cu 11% după Statele Unite, pentru produsele europene. Summitul Uniunea Europeană - China s-a încheiat cu angajamentul comun al celor două părți de a consolida dimensiunea relațiilor comerciale și de investiții a parteneriatului lor strategic cuprinzător în baza unei cooperări strânse, reciproc avantajoase, cu garantarea respectării normelor internaționale. Într-o declarație comună, cele două părți și-au reafirmat disponibilitatea de a-şi furniza reciproc accesul mai larg și nediscriminatoriu pe piață./pvelisar

Angajamentul asumat se va reflecta în îmbunatăţirea substanţială a accesului pe piață al produselor comercializate în Uniunea Europeană şi China, eliminarea cerințelor și practicilor discriminatorii care afectează investitorii străini și stabilirea unui cadru echilibrat de protecție a investițiilor. De aceea, ambele părți au fost de acord să instituie un mecanism politic pentru a monitoriza în mod continuu progresele înregistrate în negocieri și să raporteze liderilor, până la sfârșitul anului, cu privire la pașii făcuți. Însă, poate cel mai important lucru urmărit de Uniunea Europeană în relația cu China pentru menținerea neîntreruptă a fluxurilor comerciale este cooperarea în baza unui sistem normativ actualizat. În acest sens China și-a luat angajamentul de a coopera în privința reformei Organizației Mondiale a Comerțului pentru a-i asigura relevanța în continuare în gestionarea provocărilor comerciale globale.

Realizator: Domnule Liviu Mureșan, 20% din importurile Uniunii Europene vin din China. O balanță cu siguranță avantajoasă pentru China. Credeți că va continua evoluția în interesul comercial al Chinei de acum încolo?

Liviu Mureșan: Pentru ca lucrurile să fie durabile este nevoie de câștig pentru fiecare parte. Deci nu e cazul să fie câștig de-o parte și o pierdere de partea cealaltă. Dacă ne uităm un pic la complexitatea relațiilor între China, Europa, Statele Unite, Federația Rusă, observăm niște legături mult mai strânse între China și UE și între China și Statele Unite, decât între China și Federația Rusă, cu toate că există opinii că în ultima vreme s-a dezvoltat foarte mult această relație bilaterală, da, dar fără a ajunge la amplitudinea comercială care există deja de-a lungul anilor între acești trei jucători, deci China, Uniunea Europeană și Statele Unite. Şi acuma trebuie înțeles faptul că proiecția de forță, comercială de data aceasta mă refer, a Chinei se face și maritim. Deci proiectul lor, șiragul de perle care pornește din estul Chinei și merge până în Mediterană, este doar o parte din ceea ce și-au propus să dezvolte. Există deja gesturi foarte ferme făcute de către China, pentru ca să stea la masă cu drepturi egale în cadrul Consiliului Arctic, să-și dezvolte ruta între Shanghai și Rotterdam pe zona arctică, în condițiile în care schimbările climatice vin să favorizeze un număr mai mare de luni de circulație pe această zonă. E zonă care este cu niște avantaje considerabile nemaiexistând toate aceste dificultăți de a trece prin strâmtori, de a merge prin canal și așa mai departe. În orice caz, acum câțiva ani se spunea că trebuie să ne gândim la un moment dat că Marea Neagră va ajunge lac rusesc. Acuma trebuie să stăm un pic să ne uităm pe hartă și să ne gândim că posibil ca în câțiva ani Mediterana să ajungă lac chinezesc.

Realizator: China are mai mult succes în țări din Balcanii de vest, precum Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, unde fondurile Uniunii Europene nu sunt disponibile, iar reglementările Uniunii Europene nu sunt aplicabile. Principalul proiect al Chinei în această regiune este calea ferată rapidă Belgrad-Budapesta. Este această strategie a Chinei în contrapondere cu interesele Uniunii Europene?

Liviu Mureșan: Există această opinie și la Bruxelles, dar și la Washington, că partea chineză vine și face niște investiții, dezvoltă acest proiect în special pe linia autostrăzilor, căilor ferate și așa mai departe, acestor infrastructuri. Dacă privim pe termen lung problemele ele sunt în interesul tuturor, că cineva trebuie să le facă și să le facă repede și bine, pentru ca să profite toată lumea, toți partenerii cu ţările respective, pentru că pe acele șosele nu vor circula numai produse chinezești, pe căile ferate respective nu vor fi numai containere chinezeşti și așa mai departe. Deci este o șansă de a dezvolta investiții și din partea celorlalte țări. Este vorba însă de a schimba o mentalitate care este în zona occidentală, că aceste produse chineze nu sunt de o calitate deosebită, că ei pot fi ușor concurați./lazard/pvelisar

China a avansat foarte mult în domeniul acesta tehnologic, în inteligența artificială, în inovare și este un competitor foarte, foarte serios. Dar aș da numai exemplu cu partea aviatică și am văzut ce dificultăți are Compania Boeing și să nu ne mirăm că în timp câștigul va fi de partea chineză, unde se va ajunge ca să fie un producător care nu că se va strecura între competitorul american și european, ci posibil să fie...

Realizator: Chiar să-i depăşească.

Liviu Mureșan: Capabil să-i depăşească.

Realizator: Aţi amintit de șosele făcute repid și bine. Cred că și România ar avea nevoie de așa ceva și China s-a arătat interesată. Ce șanse credeți că ar exista?

Liviu Mureșan: Forța noastră de rezistență față de nou este cunoscută. Deci chinezii au încercat și nu au reușit până acuma, dar să nu uităm că partea chineză a venit în această zonă a Europei, și în România ca să stea, nu ca să plece. Deci nu se sperie de toate aceste dificultăți birocratice, întârzieri ale deciziilor și va fi China un jucător și în România, așa cum este și în alte țări, nu numai în domeniul de infrastructură, și în energie, și în agricultură, și în alte domenii. Trebuie să găsim parteneri capabil să fie la o anumită dimensiune, ca să poată să trezească interesul părți chineze.

Realizator: Putem vorbi despre o globalizare 'made in China' cu acest nou Drum al Mătăsii?

Liviu Mureșan: Da. Şi da și nu. China vine cu o experiență de milenii, de a desfășura activități comerciale, de a realiza lucrurile care să fie de durată și ceea ce este un lucru deosebit este capacitatea de adaptare și de înțelegere și este un efort colectiv de la conducere până jos la micii și investitori din orașele care nu le găsim pe hartă, atât sunt de mici în China, pentru a învăța cum să iasă din China, să exporte, să se realizeze parteneriate, fie că este vorba de țări din Asia, fie că e vorba din Africa, America Latină și acuma Europa. Aici au înțeles că nu se poate aplica o formulă standard pentru relațiile lor sau pătrunderea acestor investiții chineze în țările europene, pentru că sunt atât de diferite aceste țări, tradiții și așa mai departe. Deci trebuie luat cu mult mai multă înțelepciune, abordate aceste piețe și cu siguranță că vor ajunge la un rezultat.

Realizator: Italia a devenit primul membru din grupul celor șapte puteri industrializate care sprijină China în proiectul noului Drum al Mătăsii, Roma ignorând grijile aliaților occidentali în încercarea sa de a-şi revitaliza economia cu probleme. Ceremonia de semnare a reprezentat punctul central al unei călătorii de trei zile în Italia a președintelui chinez, Xi Jinping, care a avut rolul de a întări legăturile dintre cele două țări într-o perioadă în care Statele Unite se află într-un război comercial cu China. Companii chineze și italiene au semnat 10 acorduri adiționale, inclusiv în sectoarele energiei, oțelului și al conductelor de gaze. De la Roma transmite, pentru Euroatlantica, Elena Postelnicu.

Reporter: Continentul este divizat asupra atitudinii de adoptat față de investițiile Chinei în active strategice în cadrul noilor rute ale mătăsii și din cauza Italiei, care este singura țară din G7 care a semnat un acord între Beijing și Roma în cadrul acestui proiect chinez geopolitic global la care Statele Unite ale Americii se opun ferm și suscită temeri la Berlin, Paris și Bruxelles. Documentul semnat de președintele Xi Jinping și premierul Giuseppe Conte, în a doua parte a lunii martie, a fost structurat în 29 de acorduri în domenii precum infrastructura, energia, cultura sau turismul. Roma speră astfel să obțină mai multe exporturi și investiții pentru a scoate economia Italiei din recesiune. Potrivit unor analiști, poate că și în lipsă de investiții Italia a rupt acest frontal refuzului şi s-a alăturată astfel Greciei, Portugaliei și unor țări din centrul Europei, care au deschis porturile fără să ia în considerare riscurile influenței chineze./lazard/pvelisar

Aceste divizări sunt sinucigaşe cu o ţară de talia Chinei, care nu se prezintă cu aceleași reguli de joc ca occidentalii - comentează analiștii. Roma a trimis deja un mesaj clar Bruxellesului: dincolo de orice rezoluție comună a Uniunii Europene privind China, ceea ce contează este interesul economic național al Italiei, care va ralia porturile Veneția, Trieste și Genova la rutele mătăsii. Portocale siciliene și carnea se numără printre produsele italiene ce vor fi desfăcute pe piaţa gigantului asiatic. Totodată, părțile își vor promova reciproc siturile UNESCO, iar Italia va returna 796 de rămășițe arheologice.

Realizator: Să fie, domnul Liviu Mureșan, să fie Italia avantajată pentru acest pas făcut în fața formației, în fața Uniunii Europene?

Liviu Mureșan: Va trebui să învățăm să citim și printre rânduri, să folosim diverse surse și să nu luăm lucrurile așa cum sunt ele servite câteodată de la Bruxelles sau din alte capitale. Ce a făcut Italia? A pus pe masă o realitate, o relație pe care vrea să o promoveze cu China. Dacă ne uităm la ponderea relațiilor dintre Franța și China, dintre Germania și China, Austria și China vom vedea niște diferențe formidabile, în perioada în care erau aplicate sancţiuni Chinei. Aceste țări n-au scăzut sub zeci de miliarde schimburile respective. La ora actuală există acest război China-Statele Unite, dar am învățat de la actuala administrație că lucrurile nu sunt pentru totdeauna. Aş reaminti aici că președintele SUA a spus că are o relație specială cu președintele Chinei, că se discută ca în următoarele săptămâni să se reia negocierile și să se găsească o soluție. Așa încât fiecare țară ar trebui să își urmărească interesele, să se concerteze într-o politică europeană şi sunt convins că aceste lucruri vor evolua. Dimensiunea pe care aș vrea să o menționez și un potențial deosebit pe care îl are România este o dimensiune de colaborare culturală pe linie arheologică. Deci s-au găsit aceste vestigii de la Cucuteni, 7000 de ani vechime....

Realizator: Celebra ceramică de la Cucuteni.

Liviu Mureșan: De la Cucuteni, cu toate expozițiile internaționale făcute și la ora actuală se fac demersuri pentru a începe un program comun de cercetare arheologică cu partea chineză pentru că la Yang Shao, cultura Yang Shao are tot 7000 de ani vechime, iar asemănările sunt izbitoare şi să vedem de unde și cum s-a ajuns la această situație. Este un potențial de colaborare în zona culturală.

Realizator: Scandalul Huawei, Marea Britanie spune că nu are dovezi de spionaj, Uniunea Europeană este rezervată. Huawei, cea mai mare companie de echipamente de telecomunicații din lume, este criticată din ce în ce mai dur de Occident pentru legăturile sale cu guvernul chinez, iar Statele Unite susțin că dispozitivele sale ar putea fi folosite de Beijing pentru spionaj. Uniunea Europeană trebuie să analizeze riscurile folosirii echipamentelor companiei chineze de telecomunicații Huawei, în ciuda lipsei de dovezi privind spionaj din partea guvernului chinez - a informat Andrus Ansip, comisarul pentru piața digitală unică, transmite REUTERS. Ajungem și la Huawei, iată, este cel mai mare producător de echipamente de telefonie și de telefoane mobile.

Liviu Mureșan: A ajuns numărul unu, pentru că concurența nu a fost capabilă să țină pasul și mă refer nu numai la colegii noștrii Statele Unite, dar și în vestul Europei. Deci de la faza în care China a copiat, China a reușit să dezvolte o serie întreagă de linii noi de producție, inovative. Este numărul unu în inovare, a ajuns numărul unu în inteligența artificială, deci a lucrat sistematic pentru acest această dezvoltare. Sunt lucruri care se văd mai ușor și se pot prezenta ca atare, echipamente și vulnerabilităţi, dar se uită alte lucruri pe care le-a dezvoltat Huawei, care sunt cel puțin la fel de speciale, ca să spun așa, cu implicații cum ar fi legăturile submarine de cabluri și aşa mai departe, care sunt pregătite și care au o... analizând hărțile au niște dezvoltări foarte interesante, care undeva dublează legăturile care sunt la suprafață, care permit Chinei un joc care se completează în această dimensiune verticală a securității din spațiu până în zona sub oceanică. China și-a dezvoltat aceste capacități de apărare, dar și de...

Realizator: Alegerea de informaţii să spunem, pentru că de asta sunt acuzaţi cel mai mult, inclusiv cu proiectul acesta al noului Drum al Mătăsii despre care am vorbit în această seară.

"Euroatlantica" la final. Am discutat despre ''Securitatea Europei şi Noul drum al mătăsii...” Invitatul ediţiei a fost Liviu Mureşan, preşedinte executiv al Fundaţiei Eurisc.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

TRANSCRIERE RADOR