Securitatea europeană şi iniţiativa celor Trei Mări

Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! 12 şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit astăzi în Polonia, în cadrul "Iniţiativei celor Trei Mări", a doua întrunire pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări: Adriatică, Baltică şi Neagră. "Iniţiativa celor Trei Mări", ale cărei baze au fost puse în urmă cu doi ani de Polonia şi Croaţia, şi-a desfăşurat primul summit în vara anului trecut la Dubrovnik şi reuniunea de anul viitor se va desfăşura în România. Invitatul ediţiei este profesorul doctor Liviu Mureşan, preşedinte executiv al Fundaţiei Eurisc. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica". Tema ediţiei: Securitatea europeană şi "Iniţiativei celor Trei Mări". Bună seara, domnule Liviu Mureşan! Bun venit la "Euroatlantica"!

Liviu Mureşan: Bună seara!

Realizator: Polonia a reuşit, domnule profesor, să impună această iniţiativa a celor Trei Mări şi există opinii că avem un Visegrád lărgit, cu importante proiecte în plan economic, prin această iniţiativă.

Liviu Mureşan: Evoluţia acestei iniţiative este interesantă. Dacă ne uităm un pic în istorie, polonezii după Primul Război Mondial s-au gândit la acel "Intermarium" şi...

Realizator: Au avut o iniţativă similiară.

Liviu Mureşan: ... chiar dacă nu a fost cadru potrivit, însă s-au încăpăţânat şi au reluat.

Realizator: Împreună cu Lituania doreau să facă atunci o uniune şi erau foarte interesaţi de acest aspect.

Liviu Mureşan: Da, mai era şi Ucraina, şi Belarus ş.a.m.d. în perioada respectivă. Dar ceea ce este interesant este că au sesizat în special polonezii, au sesizat momentul în care este nevoie de o voce pentru această parte a Europei, a Uniunii Europene.

Realizator: Într-o perioadă în care coeziunea Uniunii Europene lasă de dorit.

Liviu Mureşan: Da, exact. Şi coeziunea acesta e adevărat că lasă de dorit şi sunt, dacă vreţi, o serie întreagă de rezultate ale unor greşeli sau scăpări, dacă vreţi, şi o anumită arogranţă care se întâlneşte la Bruxelles în legătură cu cei din partea centrală şi de vest...

Realizator: Vechii membri.

Liviu Mureşan: ... cu partea de sud ş.a.m.d. Sunt multe de vorbit. Însă polonezii au sesizat şi în 2015, e foarte intersant, Croaţia a fost cea care a găzduit, am încercat aici în ţară să mobilizez un pic în jurul acestei apariţii interesante, iniţiative. Foarte puţină lumea a înţeles că "Iniţiativa celor Trei Mări", am întrebat la instituţii care au anumite preocupări, ar trebui să aibă în domeniu, lumea a privit cu neîncredere această iniţiativă.

Realizator: Polonia a fost însă motorul.

Liviu Mureşan: Însă ei au reuşit să facă nişte lucruri extraordinare, iar această iniţiativă este doar parte a unor realizări ale Poloniei care sunt impresionante. Deci, urmărind evoluţia lor în ultimii 20 de ani, mergând în mod curent la formul de la Krynica, întâlnindu-mă cu colegii polonezi, acum 20 de ani era mai bună situaţia din punct de vedere a potenţialului şi veneau la noi să înveţe, şi uită-te că avem în faţă o Polonie impresionantă ca şi realizări din toate punctele de vedere, o ţară cu iniţiativă, cu voce, personalitate şi care este respectată. Chiar astăzi New York Times are un articol dedicat acestei realizări a Poloniei şi văzută Polonia ca un partener foarte serios al Statelor Unite în această parte a Europei./eradu/atataru/ Deci, dacă se vorbeşte în partea occidentală a Uniunii Europene de Germania, iată, deci, că a apărut Polonia, mi s-a părut foarte interesantă această abordare, Polonia ca o ţară care are o continuitate în abordări, este tot mai credibilă, are performanţă, şi am rămas surprins, în ianuarie am fost la Conferinţa Raisina la New Delhi, Polonia este investitor în India. Vreau să întreb...

Realizator: Piaţa de acolo este una imensă.

Liviu Mureşan: Imensă. Şi vreau să încerc...

Realizator: Măcar interesul să-l...

Liviu Mureşan: ... să pun pe hârtie trei firme româneşti care joacă internaţional la nivelul acesta. Ei au înţeles de multă vreme că parteneriatul public-privat este o şansă şi aşa mai departe. Acum, revenind la ce s-a întâmplat astăzi în Polonia, discursul lui Trump este un discurs care merită citit cu creionul în mână, a avut o serie întreagă de mesaje, şi dacă vrem să facem şi noi politică în perioada următoare să găsim locul nostru şi cam ce am vrea să facem sau ce ar trebui să facem, cred că vom găsi acolo o serie întreagă de idei. În plus, vestea cea bună este că România va fi gazdă a viitoarei ediţii a acestei iniţiative.

Realizator: E un prilej pentru noi, pe care ar trebui să îl fructificăm.

Liviu Mureşan: Exact, exact. Şi să-l pregătim din timp, şi această iniţiativă să prilejuiască o analiză mai atentă a lucrurilor pe care le avem de făcut. Această, cum să spun eu, plăcere a noastră de a declara România hub, fără România nu se poate, este deja o chestiune depăşită. Aceste poziţii în regiune îţi sunt acordate, sunt asumate ca urmare a unor activităţi, a unor performanţe, nu pe baza unor simple declaraţii.

Realizator: Şi nu te întâlneşti tot timpul cu astfel de ocazii. Sunt sigur că au fost nişte aranjamente înainte. Nu s-a anunţat de prima dată, lumea probabil ştia, dar astăzi s-a făcut publică această dorinţă, dar şi, bineînţeles, găzduirea României pentru acest important summit.

Liviu Mureşan: Vreau să vă spun că m-am bucurat că după vizita de succes pe care a avut-o în Statele Unite preşedintele nostru, şi discuţiile pe care le-a avut acolo, într-o perioadă scurtă de timp a fost pregătită această vizită, care are o implicare foarte serioasă în ceea ce dorim noi să facem pe parte de securitate, şi în economie, investiţii, iată, deci, că este a doua realizare a României, de a i se accepta sau de a fi gazdă a acestei viitoare reuniuni.

Realizator: Şi pentru că aţi adus aminte de Statele Unite, de ce nu, pentru a dezvolta, pentru a upgrada parteneriatul strategic şi pe alte paliere, nu numai pe cel militar.

Liviu Mureşan: Da. Este o problemă mai veche, care s-a discutat mai puţin. Defilăm cu mare plăcere cu acest parteneriat, care nu are suficientă substanţă, în principal din cauza noastră, că nu am reuşit să venim cu chestiuni credibile, de interes, pentru partea americană, pentru a da substanţă acestui parteneriat strategic, care este o mare şansă pentru securitatea României în această perioadă.

Realizator: Primul discurs public în Europa a fost ţinut astăzi de preşedintele Donald Trump la Varşovia, prezenţa sa în Polonia fiind prilejuită de participarea la "Iniţiativa celor Trei Mări". Oana Bâlă transmite de la Varşovia pentru "Euroatlantica".

Reporter: Venit ca invitat special la Summitul "Iniţiativa celor Trei Mări" de la Varşovia, preşedintele american Donald Trump a avut convorbiri cu omologul polonez Andrzej Duda şi a ţinut primul său discurs public în Europa. Donald Trump a ţinut să precizeze că Statele Unite au demonstrat angajamentul faţă de apărarea NATO, şi a făcut apel la Rusia să îşi înceteze acţiunile destabilizatoare în Ucraina şi în alte regiuni ale lumii. Totodată, preşedintele american a transmis un semnal cu privire la testul făcut de Coreea de Nord, care a lansat în această săptămână o rachetă cu rază lungă de acţiune, şi a calificat comportamentul Phenianului drept foarte periculos.

Donald Trump: Nu numai că trebuie să ne punem în siguranţă în faţa terorismului, dar trebuie să înfruntăm şi ameninţarea Coreii de Nord, pentru că asta este: o ameninţare. Şi o vom combate cu putere. Preşedintele Duda şi cu mine cerem tuturor naţiunilor să înfrunte acest pericol global şi să demonstreze public Coreei de Nord că există consecinţe pentru comportamentul ei dăunător.

Reporter: Summitul de la Varşovia a avut, pe lângă componenta transatlantică un puternic accent economic, iar şefii de stat din 12 ţări au abordat teme legate de energie şi infrasctructură. Prezent la reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a făcut referire la oferta Statelor Unite de gaz natural lichefiat, ca alternativă la dependenţa de gazul rusesc, şi a precizat că aceasta trebuie privită de statele europene cu realism. Şeful statului a menţionat că, pentru a dispune de securitate energetică, trebuie să existe disponibilitate, şi este nevoie ca ţările europene să profite de toate ofertele de energie existente pe piaţă, pentru a obţine la final condiţii foarte bune pentru economiile lor.

Klaus Iohannis: Nu cred că trebuie să se teamă cineva de această nouă ofertă de gaz lichefiat. Dacă condiţiile de preţ de livrare sunt bune şi se încadrează în normele noastre, atunci, sigur, este o sursă în plus, şi discuţia este mai veche în Uniunea Europeană, că depinde Uniunea Europeană, aici, în România, nu neapărat, dar o mare parte din Uniunea Europeană depinde foarte mult de gazul rusesc, or, dacă această dependenţă ar scădea printr-o altă ofertă, dacă e bună, atunci sigur toată lumea are de câştigat. Cu cât mai multe oferte cu atât mai avantajat este consumatorul.

Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că anul viitor Summitul "Iniţiativa celor Trei Mări" va avea loc în România./rduinu/atataru

Realizator: Domnule profesor Liviu Mureşan, aţi amintit de discursul susţinut astăzi de preşedintele Donald Trump, pot spune, l-am ascultat şi eu, a respectat toate impunerile şcolii discursului, ajungând inclusiv la locuri comune, la istorie comună, amintind de acel moment în care Varşovia era cu trupele sovietice la poartă, au aşteptat trupele sovietice vreme de două, trei săptămâni pentru ca naziştii să elimine şi ultimii luptători din rezistenţă, partizanii polonezi, care au umplut străzile cu sânge, aşa cum amintea Donald Trump astăzi, şi bineînţeles a făcut apel la mândria polonezilor, la istoria polonezilor. A atins probabil foarte multe lucruri, pe care trebuie să le constrângi într-un discurs, pentru a dezvolta după aceea principalele idei, o şcoală a discursului foarte bună cea americană.

Liviu Mureşan: Să ne amintim de un alt discurs, al preşedintelui Obama la Cairo, care a fost considerat de referinţă atâţia ani şi bilanţul care s-a făcut la încheierea mandatelor sale. Deci, este foarte important ca să existe substanţă dincolo de aceste mesaje, care sunt extraordinar de importante. Sunt mesaje istorice. Statele Unite descoperă acum greşelile care au fost făcute în ultimii ani. Zona a fost aproape abandonată de Statele Unite din punct de vedere strategic, energie. În energie.

Realizator: A fost lăsată vulnerabilă, dependentă de sursele.

Liviu Mureşan: Aşa, chiar şi desfăşurarea de forţe, dacă ne uităm acum.

Realizator: Sunt 5.000 de militari americani numai în Polonia.

Liviu Mureşan: Da, acum.

Realizator: Acum.

Liviu Mureşan: Dar să nu uităm că acum doi, trei ani, din 60.000 de militari în Europa, erau cam 250 în Europa Centrală şi de Est. Deci, a fost o invitaţie pentru Federaţia Rusă să îşi consolideze poziţia şi acum se recuperează. Dar vreau să spun pe parte de energie. Pe parte de energie, Statele Unite au avut nişte iniţiative extrem de interesante şi au fost colaborări ale României cu Staele Unite în zona Mării Negre, în deschiderile care s-au făcut spre Azerbaidjan şi zona respectivă. După care s-au reorganizat, şi-au luat jucăriile şi partea de politică pe care au avut-o, partea de energie, a fost pachet cu celelalte măsuri şi au plecat pe alte zone şi ei acum trebuie să recupereze. Ceea ce este un lucru bun este că nu se revine pe acelaşi traseu, deocamdată, ca să spunem aşa, pe Marea Mediterană, Marea Neagră spre Caspică, ci se ajunge prin Baltică, prin acest gaz lichefiat. Iată, deci, că Statele Unite se dovedesc deja exportator, ei care acum câţiva ani erau dependenţi de furnizori, cum ar fi Arabia Saudită şi aşa mai departe, la ora actuală Statele Unite sunt jucători, datorită investiţiilor tehnologice în gaze de şist, deschiderea unor noi exploatări. Şi se joacă această carte energetică în zona baltică, unde jocurile erau făcute de Rusia şi Germania, prin relaţiile speciale care existau, există şi se pare că vor exista în viitor.

Realizator: Chiar şi între Germania şi Rusia./practica/atataru

Liviu Mureşan: Germania şi Rusia, da.

Realizator: Pentru că vorbim de resurse, ambele ţări sunt dependente una de cealaltă, asta este foarte clar.

Liviu Mureşan: Se vine cu această carte interesantă, acest As al gazului lichefiat. Este mult mai complexă o livrare de gaz lichefiat, presupune o serie întreagă de tehnologii ş.a.m.d., însă este important că există...

Realizator: ... o variantă...

Liviu Mureşan: ... o preocupare de echilibrare a raportului de forţe în domeniul acesta energetic. SUA bineînţeles că au interesul faţă de zonă nu numai pe parte de energie, dar este vorba şi de echipamentele militare care sunt puse la dispoziţie şi mai ales de intenţia lor de a reveni într-o măsură mai mare cu investiţii. România aşteaptă o delegaţie importantă în această toamnă de investitori americani, care au redescoperit România. Important este că, din iniţiativa noastră, a Washingtonului, România a fost pusă din nou pe hartă şi să sperăm că de data aceasta nu va mai dispărea aşa uşor. Aş vrea doar să mai adaug că va trebui să urmărim cu mare atenţie, pentru că există un complex de iniţiative, din care noi putem să avem o serie întreagă de avantaje. Deci, această "Iniţiativă a celor Trei Mări" se suprapune pe o iniţiativă a chinezilor de "Belt and Road", "16+1", pentru că dacă ne uităm la ce ţări sunt în cele două iniţiative vom descoperi o mare parte din ele în amândouă, aici este partea de final a acelor trasee la care se lucrează.

Realizator: Terminalul european, putem spune, şi de tranzit.

Liviu Mureşan: Aşa. Exact, exact. Care merge până spre Londra, aşa. Iată că înţelegem de ce încă din 2015 preşedintele Xi Jinping a salutat această "Iniţiativă a celor Trei Mări" şi a arătat disponibilitate de colaborare cu această formulă "16+1". România a găzduit "16+1" şi există, dacă vreţi, un deficit de cuplare a ţării noastre la această iniţiativă, aşa cum au făcut Polonia şi alte ţări până acum.

Realizator: Şi dacă ne gândim şi la implicarea chinezilor în Portul Pireu, care este unul foarte important, putem să găsim şi legătura cu acest culoar, pe care noi dorim să îl dezvoltăm, cu cele trei mări.

Liviu Mureşan: Aş vrea să ne uităm mai mult şi spre Constanţa, Galaţi.

Realizator: Prin Constanţa, bineînţeles.

Liviu Mureşan: Canalul Dunăre-Marea Neagră, care este un potenţial extrordinar şi care ar merita să fie luat în discuţie cu partenerii chinezi. Este bine că o anumită ţară europeană şi-a exprimat interesul şi faţă de Mangalia ş.a.m.d. Ar trebui să fie un anumit echilibru al intereselor în această parte, dacă vreţi, de port şi de transporturi pe care le avem noi, ca şi cărţi care trebuiesc jucate.

Realizator: Revenim încă o dată la discursul lui Donald Trump. Este important de ştiut că acest discurs a fost susţinut într-un moment important. Înainte de reuniunea G20 de la Hamburg, de asemenea, într-un loc important, cu istorie, şi într-o ţară care s-a confruntat permanent cu Uniunea Sovietică atunci şi iată că de acolo s-a transmis un mesaj foarte clar de susţinere a ţărilor din blocul Estic al NATO, inclusiv a Poloniei, un mesaj către Moscova s-a transmit foarte clar.

Liviu Mureşan: Zilele acestea a avut loc întâlnirea între preşedintele Xi Jinping şi preşedintele Putin. Cu siguranţă că s-au discutat probleme şi ale acestei zone, interese comune care există pe probleme de securitate. Va fi prima întâlnire a preşedintelui Trump cu preşedintele Putin, la G20. În acelaşi timp ne uităm cu atenţie la modul şi cadrul în care se desfăşoară aceste evenimente, cel din Polonia, unde a fost acest entuziasm faţă de prezenţa şi prestaţia preşedintelui american, probabil că este cel mai important moment de până acum al activităţii sale ca preşedinte al SUA.

Realizator: Şi în planul politicii externe în primul rând.

Liviu Mureşan: Şi ca politică externă, ca moment ales ş.a.m.d. Şi urmărim ce se întâmplă la locul de întâlnire al G20, cu acele demonstraţii împotriva G20. Însă va fi un cadru, un moment în care se vor întâlni, iarăşi, cei care au un cuvânt de spus în politica internaţională: SUA, Federaţia Rusă, China şi Europa, prin reprezentanţii săi, ţările membre cu dimensiuni şi importanţă. (25:25)/atataru

Realizator: Vă propun să revenim la parteneriatul care există între România şi Polonia, de asemenea un parteneriat strategic în plan militar adevărat, în primul rând, dezvoltat nu numai în Irak şi în Afganistan, dar, iată, şi în exerciţii complexe comune şi prezenţa unei baterii antiaeriene Oerlikon în Polonia din cadrul Brigăzii 2 Rovine. Iată că astăzi oficiali militari din România şi Polonia au semnat, la Craiova, documentele transferului autorităţii de comandă a contigentului polonez din cadrul Brigăzii Multinaţionale de Sud-Est către partea românească, reprezentată de Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab", pe perioada misiunii de 6 luni în care militarii polonezi vor face parte din Brigada Multinaţională. Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Marius Harabagiu, cu informaţii despre integrarea detaşamentului polonez în structura multinaţională de la Craiova.

gen.-mr. Marius Harabagiu: Este una între iniţiativele pe care România a lansat-o cu ocazia summitului de la Varşovia din 2016, face parte din măsurile de descurajare planificate şi aprobate de Alianţă. Doresc că exprim mulţumirile mele, ale conducerii ministerului, ale Statului Major General pentru armata poloneză, pentru faptul că aceşti soldaţi şi-au lăsat acasă familiile şi sunt prezenţi în România pentru a demonstra coeziunea, unitatea şi determinarea Alianţei în a-şi proteja spaţiul şi cetăţenii. În acelaşi timp, militarii români fac acelaşi efort, fiind plecaţi de acasă în Polonia, şi trebuie să le mulţumim şi lor pentru acest lucru. Sperăm într-o colaborare extraordinar de fructuoasă, vă invităm la exerciţiul Saber Guardian 2017 şi o să vedeţi compania de infanterie sau batalionul românesc împreună cu compania de infanterie poloneză, dar şi cu ceilalţi aliaţi, Germania, Olanda şi Statele Unite, acţionând aici, în zona de responsabilitate a brigăzii, cu cel mai mare eveniment fiind la poligonul Cincu.

Realizator: Polonia participă cu un contigent format din 225 de militari şi 47 de mijloace tehnice în compunerea Batalionului 26 Infanterie, îi ştim pe aceşti militari olteni sub cognomenul de "Scorpionii Roşii" din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, materializând astfel angajamentele asumate de către România şi Polonia în cadrul summitul NATO de la Varşovia. Domnule profesor Liviu Mureşan, o ştire tot de astăzi, Polonia va achiziţiona opt sisteme de apărarea antiaeriană Patriot, în urma unui memorandum semnat cu Statele Unite. Vorbeam şi noi de achiziţia unui sistem militar, ar fi important ca cele două să fie similare, să poate fi interconectate, nu?

Liviu Mureşan: Da, decizile sunt de luat în cadrul CSAT-ului şi vedem că, cu adevărat, acolo, în prezent, se discută serios, se restabilesc priorităţile ş.a.m.d., este un semnal foarte bun. Un lucru care s-a remarcat mai puţin până acum în ceea ce am urmărit după discursul preşedintelui Trump este faptul că el a menţionat şi a mulţumit soldaţilor români prezenţi acolo.

Realizator: Da, în Polonia, pe teritoriul Poloniei.

Liviu Mureşan: Este un lucru deosebit şi arată că există o continuitate a celor discutate între preşedintele nostru şi preşedintele Trump în legătură cu potenţialul acesta de colaborare al nostru nu numai cu Statele Unite, dar şi cu Polonia, care este un partener extrem de important pentru România, un partener credibil, previzibil, cu...

Realizator: Avem o istorie comună, în multe momente de cumpănă.

Liviu Mureşan: O istorie comună, şi în perioada de cumpănă chiar a România a primit...

Realizator: I-a ajutat cu tezaurul...

Liviu Mureşan: Absolut. I-a primit şi i-a sprijinit pe polonezi. Iată deci că se reaşează un pic acele trilaterale despre care am tot vorbit în această regiune, se renunţă probabil treptat la anumiţi parteneri tradiţionali.

Realizator: Şi mai vechi.

Liviu Mureşan: Şi mai vechi.

Realizator: Şi mai erodaţi, putem spune, şi cu anumite aroganţe, domnule profesor, putem spune.

Liviu Mureşan: Şi ne găsim în faţa unui partener cu care mergem la drum lung, într-o perioadă care este extrem de complexă.

Realizator: România a reuşit să se impună, chiar prin preşedintele Iohannis. Iată şi vizita din Statele Unite, dar şi astăzi la acest summit important, unde din nou a fost alături de Donald Trump, şi a jucat o carte importantă, această proiecţie a summitului pentru anul viitor în România.

Liviu Mureşan: Sunt doar două momente în ultima perioadă de tip acestea deosebite. Lucrurile trebuiesc lucrate din timp. Este un context internaţional extrem de complex, în care România trebuie să fie nu numai participant, ci şi iniţiator, să fie gazdă, să fie acel partener care se găseşte la Marea Neagră şi pe care se poate conta.

Realizator: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre securitatea europeană şi "Iniţiativa celor Trei Mări". Invitatul ediţiei a fost profesorul doctor Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei Eurisc. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc că aţi ascultat "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi.