Republica Moldova: încotro?

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Noul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, doreşte organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei, pentru sporirea puterilor deţinute de şeful statului, care să îi permită să dizolve Parlamentul. El a declarat recent că va încerca să anuleze acordul privind deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chişinău şi va cere Alianţei Nord-Atlantice să recunoască neutralitatea Republicii Moldova. Igor Dodon i-a cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să renunţe la declaraţii privind comportamentul politicienilor din Republica Moldova. Pe aceeaşi linie a discursului, primul preşedinte al Republicii Moldova a mai făcut afirmaţii după ce şi-a preluat mandatul, reflectând atitudinea sa pro-rusă, de îndepărtare faţă de NATO şi UE. La un an de la învestire, guvernul Republicii Moldova este criticat de opoziţie, care cere demisia executivului şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Separat de zona politică, Republica Moldova continuă să se confrunte cu probleme de natură economică şi financiară. Statul vecin îşi revine greu după jaful de 1 miliard de dolari din sistemul bancar, urmat de diminuarea sprijinului din partea instituţiilor financiare precum Banca Mondială şi FMI. Aceste informaţii determină tema de astăzi a emisiunii "Euroatlantica" şi ne îndreaptă atenţia spre Republica Moldova. Invitatul ediţiei este dl Dorin Matei, redactor şef al prestigioasei reviste "Magazin istoric". Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta "Euroatlantica". Ne întrebăm, în această ediţie: Republica Moldova, încotro?

Bună seara, dle Dorin Matei! Bun venit la "Euroatlantica"!
Dorin Matei: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!
Radu Dobriţoiu: Dle Dorin Matei, putem spune că încet, încet, Rusia se apropie de graniţa de est a României?
Dorin Matei: Greu de spus lucrul ăsta. Pentru că ascultam întrebarea pe care o puneaţi, "Republica Moldova, încotro?" şi mă gândeam că avem mai mari şanse să câştigăm la ruletă decât să dăm un răspuns corect în clipa asta unei asemenea întrebări, pentru că senzaţia mea e că în momentul ăsta, lumea pare să se fi oprit în loc, îşi ţine respiraţia şi se uită să vadă ce se întâmplă la Washington. Până când nu ne vom limpezi, nu vom vedea totuşi foarte clar în ce direcţie o apucă America, cred că e greu să spunem încotro o apucă Moldova.
Radu Dobriţoiu: Ce se întâmplă la Washington, bineînţeles, şi viitoare relaţie dintre Washington şi Moscova.
Dorin Matei: Viitorul NATO, viitorul relaţiei dintre Washington şi Moscova, relaţiile dintre Washington şi Europa unită şi aşa mai departe. Sunt foarte multe lucruri care în clipa asta sunt sub semnul întrebării. Poate că mai simplu ar fi să răspundem la o altă întrebare. Cum a reuşit Republica Moldova, în ciuda unor condiţii extrem de favorabile, să-şi înrăutăţească situaţia de securitate?
Radu Dobriţoiu: Şi se pare că trendul acesta continuă, uitându-ne şi la declaraţiile lui Dodon.
Dorin Matei: După declaraţiile lui Dodon, sigur că da. Deocamdată, lui Igor Dodon îi lipsesc mijloacele să îşi pună aplicare aceste declaraţii sau cea mai mare parte a acestor declaraţii. Dar s-ar putea să se găsească soluţii. Atâta vreme cât rămâne actualul guvern şi cât actualul guvern nu îşi schimbă orientarea, îi va fi mai greu.
Radu Dobriţoiu: Şi actualul parlament, care...
Dorin Matei: Şi actualul parlament, sigur că da. Guvernul fiind un rezultat al alegerilor şi al parlamentului. Dar judecând după victoria obţinută de Dodon în alegeri, nu e exclus ca la un referendum să obţină un succes şi să poată să modifice Constituţia.
Radu Dobriţoiu: Şi să ne trezim la graniţa de est cu o republică prezidenţială, având în frunte un preşedinte care va dicta, probabil, o politică pro-rusă.
Dorin Matei: Da, repet, toate astea sunt... Noi putem să construim nenumărate scenarii în clipa de faţă, dar e greu, nu am putea să spunem care din ele va fi cel real. Pentru mine rămâne un mister cum atunci când au avut posibilitatea să aleagă pentru prima oară direct un preşedinte, pentru că Igor Dodon este primul preşedinte ales prin vot direct...
Radu Dobriţoiu: De la declararea independenţei Republicii Moldova...
Dorin Matei: Până acum preşedintele era ales de parlament, acum e ales de populaţie.

Dorin Matei: Până acum preşedintele era ales de parlament, acum e ales de populaţie. Cum a putut populaţia Republicii Moldova, care a beneficiat de tot ce a însemnat relaţia cu UE, în plan economic, în planul vizelor - România fiind parte a UE, desigur, având o atenţie specială pentru Republica Moldova - deci cum a putut populaţia aceasta să îl aleagă tocmai pe Igor Dodon, care a anunţat de la început că intenţia lui e să o rupă cu UE şi să întoarcă Moldova din acest drum? Mi-e foarte greu să înţeleg lucrul ăsta. Sigur că a existat şi un absenteism foarte mare la vot acolo...
Radu Dobriţoiu: Şi buletine de vot lipsă...
Dorin Matei: Buletine de vot lipsă, votanţi aduşi cu autobuzele, asta am mai auzit noi, poveştile astea.
Radu Dobriţoiu: Cunoaştem…
Dorin Matei: Aşa, deci nu asta ar fi noutatea. Totuşi, cum a reuşit Igor Dodon? Oare într-adevăr populaţia Moldovei nu vrea să se îndrepte către UE, vrea o uniune eurasiatică?
Radu Dobriţoiu: Se pare că votându-l pe Dodon, asta va obţine în cele din urmă, pentru că Dodon va presa pe anumite sensibilităţi ale electoratului, cu siguranţă, în declanşarea acestui referendum şi sigur că se va folosi de anumite servicii de intelligence şi de sprijinul pe care îl va avea...
Dorin Matei: Şi de asistenţa logistică pe care o va primi de la Moscova, nici o problemă. Ambasada Federaţiei Ruse de la Chişinău are mai multe etaje.
Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de asistenţa logistică, a primit şi o hartă de curând dl Dodon, tot în această lună. După o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Igor Dodon a făcut afirmaţii greu de înţeles în legătură cu teritoriul României. Într-un comunicat remis postului nostru de radio, MAE consideră inadecvate declaraţile preşedintelui moldovean conform cărora jumătate din teritoriul actual al României ar fi moldovenesc. MAE precizează că aceste declaraţii nu corespund realităţilor politice şi relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova. Dle Dorin Matei, această idee este promovată de ceva vreme de anumiţi istorici pro-ruşi, inclusiv din Republic Moldova.
Dorin Matei: Aş dori înainte de asta să remarc că acea hartă a lui Bartolomeo Borghi, un cartograf italian...cred că aici le-a scăpat puţin şi lui Putin şi lui Dodon semnificaţia hărţii, pentru că e realizată în 1792. Moment care Moldova era întreagă şi Rusia nu pusese încă mâna pe Basarabia. Aşa încât nu prea îi văd semnificaţia...
Radu Dobriţoiu: La /.../ în 1812 a fost prima dată când Rusia...
Dorin Matei: Deci o Moldovă care să fi fost întreagă şi să fi aparţinut Rusiei nu a fost niciodată. Aşa încât, ca istoric, mă întreb totuşi ce au vrut să spună cu harta asta, pentru că nu pot să spună că au făcut o referire la un moment când Moldova era întreagă şi era a Rusiei.
Radu Dobriţoiu: S-o utilizeze doar ca metodă, ca mijloc de propagandă.
Dorin Matei: Da, sigur, ca propagandă "uite ce vrem noi", Dodon şi-a exprimat regretul că Rusia nu a ocupat toată Moldova - dar asta s-a întâmplat după 1812, când a ocupat Basarabia - deci cred că au ratat puţin mesajul...
Radu Dobriţoiu: Sunt acţiuni specifice pattern-ului rusesc.
Dorin Matei: E adevărat, dar cum remarca Dan Dungaciu, Dodon s-a întors de la Moscova numai cu harta, altceva nu prea a obţinut, deocamdată.
Radu Dobriţoiu: Înrămată.
Dorin Matei: Harta şi o tablă de şah foarte frumos lucrată, am înţeles.
Radu Dobriţoiu: E primul sptijin logistic pe care îl primeşte de la Moscova.
Dorin Matei: Aşa. Deci Putin i-a dat temă, să mai joace puţin şah, să mai înveţe, probabil.
Radu Dobriţoiu: Un mesaj subtil.
Dorin Matei: Da. Acum, poate că au mai fost şi alte lucruri care nu au apărut în presă, poate că există şi alte promisiuni de ajutor...O să vedem.
Radu Dobriţoiu: Profesorul Ioan Scurtu îmi spunea că a fost într-o delegaţie în Republica Moldova, într-un schimb de experienţă, şi a verificat mai multe manuale de istorie de acolo; unele dintre ele includeau şi această idee că Moldova unită ar fi cea cu...Moldova românească. Tocmai de aceea v-am spus că există această tendinţă pro-rusă...
Dorin Matei: Sigur că da. Se lucrează din peioada interbelică la ideea asta. E foarte interesantă şi amuzant e că în perioada lui Stalin iniţial au încercat să le introducă alfabetul chirilic şi la un moment dat, prin anii '30 şi ceva, nu mai îmi aduc aminte exact anul, Stalin a început să ţipe la ei: "Aţi înnebunit, vreţi să îi faceţi şi pe ăştia să scrue în alfabet chirilic? Lasaţi-le alfabetul latin, că în felul ăsta putem să îi atragem mai uşor". Adică până şi Moscova a oscilat: sunt moldoveni altceva decât românii, nu sunt moldovenii altceva decât românii. Până la urmă sigur că s-au hotărât, după al Doilea Război Mondial şi susţin... Acum ştiţi că a apărut la Chişinău un nou manual de istorie...

Dorin Matei: Acum, ştiţi că a apărut la Chişinău un nou manual de istorie sub egida lui Dodon, în care moldovenii se pare că vin de undeva de prin Serbia...
Radu Dobriţoiu: Da?
Dorin Matei: ... adică nu mai sunt nici măcar moldovenii de aici. Ei sunt cu totul şi cu totul alt popor. Aştept şi eu să văd manualul respectiv.
Radu Dobriţoiu: Or fi traversat Dunărea o dată cu ortodoxismul.
Dorin Matei: Nu ştiu, repet, nu am văzut direct manualul.
Radu Dobriţoiu: Glumesc, bineînţeles, vă daţi seama, da.
Dorin Matei: Aştept şi eu să-l văd. Sunt foarte interesat să aflu noile opinii.
Radu Dobriţoiu: În Republica Moldova, unde populaţia devine tot mai mult divizată pe criterii politice şi lingvistice, ultimele declaraţii ale noului preşedinte, Igor Dodon, au incitat şi mai mult spiritele. Acestea intenţionează să întoarcă Republica Moldova în organizaţiile controlate de Rusia şi să reducă şi mai mult cooperarea ţării cu NATO, insistând pe statutul de neutralitate a ţării, chiar dacă pe teritoriul ei staţionează trupe militare ruse. Anterior, Dodon s-a pronunţat şi în favoarea federalizării Republicii Moldova. Relatează Victor Pogor de la Radio Chişinău:
*
Reporter: Principala ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova este considerată regiunea separatistă din stânga Nistrului, condusă de un regim loial Moscovei şi care este sprijinită direct de Kremlin. În ultimii ani, autorităţile de la Chişinău au declarat parcursul european al Republicii Moldova drept o prioritate naţională, însă, recent aflat în vizită la Moscova, preşedintele Igor Dodon şi-a reiterat opţiunile pe care le avea şi în perioada în care era lider de partid, de a renunţa la integrarea europeană în favoarea unei apropieri de Rusia şi de Uniunea Euroasiatică, organizaţie controlată de Moscova. Igor Dodon l-a rugat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, ca Republica Moldova să fie primită ca observator la această organizaţie. Totodată, Igor Dodon a anunţat că va împiedica deschiderea unui oficiu de legătură NATO în Republica Moldova, considerând că astfel este încălcat statutul de neutralitate al ţării. El a declarat că a făcut demersuri ca în timpul vizitei sale de la Bruxelles, din luna februarie, să aibă întrevederi şi cu conducerea NATO, pentru a-i cere să susţină public şi să semneze un acord care ar recunoaşte neutralitatea Republicii Moldova. La Moscova, Vladimir Putin a abordat şi subiectul federalizării Republicii Moldova, amintind de aşa-numitul Plan Kozak, respins în 2003 de autorităţile de atunci de la Chişinău în ultimul moment şi care prevedea inclusiv staţionarea trupelor militare ruseşti pe o perioadă de 30 de ani. Federalizarea ar însemna transformarea Republicii Moldova într-o vasală a Rusiei şi este periculos faptul că este susţinută de Igor Dodon, care se declară statalist, a comentat analistul politic Anatol Ţăranu, fost ambasador al Republicii Moldova la Moscova. O altă iniţiativă a lui Igor Dodon care a provocat dezbateri aprinse a fost anunţul său recent, prin care intenţionează să organizeze un referendum, pentru a-şi spori împuternicirile, sugerând că ulterior ar putea solicita şi alte prerogative. În opinia sa, pentru Republica Moldova, forma prezidenţială ar fi mai bună.
*
Radu Dobriţoiu: Federalizarea Republicii Moldova dorită de Putin, un plan din 2003 ce include prezenţa trupelor ruseşti, aşa-numitul Memorandum Kozak. Va aplica Dodon această iniţiativă?
Dorin Matei: Păi, probabil că vrea să o aplice. Acum rămâne de văzut în ce măsură poate, pentru că nu uitaţi că Putin i-a atras atenţia, atunci când Dodon a spus că vrea să se orienteze către Uniunea Euroasiatică, că nu se poate ca Moldova să fie şi cu Uniunea Europeană şi cu Uniunea Euroasiatică şi, din câte am înţeles, n-ar avea cum să pună capăt colaborării cu Uniunea Europeană înainte de 2018, când se încheie actualul acord. Deci domnul Igor Dodon vrea foarte multe lucruri...
Radu Dobriţoiu: Şi foarte repede.
Dorin Matei: ... foarte repede. Nu cred că va putea foarte repede să pună în aplicare lucrurile astea. Apoi, apropo de federalizare şi de raporturile Chişinăului cu Transnistria, aici e o mică problemă, pentru că pe de o parte, nu recunosc datoria...
Radu Dobriţoiu: Gazpromului, 6 miliarde.
Dorin Matei: ... Gazpromului, a acelei firme care ţine tot de Gazprom şi care livrează gaz şi energie către Transnistria, dar în acelaşi timp, spun că sunt aceeaşi ţară şi atunci sigur că Gazpromul le replică: bun, dacă sunteţi aceeaşi ţară, înseamnă că e...
Radu Dobriţoiu: Să plătească Moldova.
Dorin Matei: ... să plătească Moldova.
Radu Dobriţoiu: Şi e vorba de 6 miliarde de dolari, înţeleg, în total.
Dorin Matei: Iniţial se pare că domnul Dodon a spus că îşi asumă această datorie. Ajuns acasă, supus unor puternice critici, a spus că nu a fost bine înţeles, că a fost greşit înţeles şi că el nu şi-ar fi luat un astfel de angajament. Sigur, rămâne să vedem, iar rămâne să...
Radu Dobriţoiu: Probabil nu stăpânea rusa foarte bine sau româna, pentru că el vorbeşte...
Dorin Matei: Nu ştiu. Sigur că mai tânăra generaţie de la Chişinău, şi ăsta e un lucru îmbucurător, nu prea mai ştie rusă, dar cred că domnul Dodon ştie bine ruseşte.
Radu Dobriţoiu: Păi, atunci când şi-a preluat mandatul, în discursul său, o parte din el a fost adresat în limba rusă.
Dorin Matei: Da, ştiu că mai vorbeşte şi alte limbi, şi engleză, franceză, vorbeşte moldoveneşte.
Radu Dobriţoiu: Da, cred că o vorbim şi noi, domnule Dorin Matei, dar cu un accent de Bucureşti, da, da.
Dorin Matei: Mai şi glumim, nu?
Radu Dobriţoiu: Da, sigur. În această săptămână, în discursul susţinut în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat din nou sprijinul pe care ţara noastră îl acordă Chişinăului şi a declarat: "Singura cale care poate să aducă prosperitate pe termen lung statului nostru vecin este integrarea europeană. Acest obiectiv poate fi realizat doar printr-un profund proces de reforme, bazat pe asigurarea stabilităţii politice interne şi a implicării responsabile a tuturor factorilor politici şi instituţionali în consolidarea acestui proces"./ovidiu/ Despre acest subiect aflăm mai multe informaţii de la trimisul special RRA la Strasbourg, Dan Preda.
*
Reporter - Dan Preda: Republica Moldova şi susţinerea necondiţionată a Chişinăului de către Bucureşti a constituit una dintre temele majore abordate de preşedintele Klaus Iohannis, atât în întrevederile cu oficialii Consiliului Europei, cât şi în cadrul discursului din plenul Adunării. Evident, chestiunea nu a trecut neobservată şi prima întrebare adresată după discurs şefului statului român a vizat exact felul în care Moldova şi România poate evolua în condiţiile în care noul preşedinte de la Chişinău se declara gata să abandoneze relaţia cu Uniunea Europeană. Răspunsul domnului Iohannis a fost scurt şi ferm, arătând că nimeni nu poate schimba cursul acestei relaţii. Deşi aplaudat, răspunsul preşedintelui nu constituie practic o noutate, deşi poate circumstanţele sunt diferite, pentru că de mulţi ani, vreme de mai mulţi preşedinţi, sau regimuri, în mod corect, România nu şi-a schimbat politica externă şi interesele majore. Rămânem un stat predictibil, cu abordări transparente, chiar dacă uneori tonuri mai stridente ale politicii interne zgârie urechile fine ale cancelarilor occidentale. Este ceea ce s-au auzit cu claritate la Strasbourg şi anume, că de 26 de ani România susţine şi contribuie la prosperitatea şi integrarea europeană a Moldovei. Un mesaj cu atât mai limpede, cu cât mai confuz a devenit peisajul la Chişinău, după învestirea unui preşedinte pro-rus, oricât de palidă ar putea părea această funcţie într-o republică parlamentară. Pentru a ridica vălul, măcar dintr-o parte, asupra perspectivelor Moldovei, am întrebat-o pe doamna Liliana Palihovici, membră a delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cum a perceput răspunsul domnului Iohannis?
Liliana Palihovici: Preşedintele României a confirmat că România este marele prieten al Republicii Moldova şi rămâne să fie prietenul cetăţenilor din Republica Moldova, indiferent de cine va fi ales şi în ce funcţie va fi ales, aşa a spus domnul preşedinte. Asta înseamnă că nu politicienii din Moldova au susţinere, dar cetăţenii Republicii Moldova au susţinerea României şi ăsta este un lucru de apreciat şi cred că toţi cetăţenii Moldovei apreciază acest lucru.
Reporter: Liliana Palihovici, deputat PLDM, vicepreşedinte în Parlamentul Republicii Moldova şi dascăl de istorie. Optimistă, domnia sa nu crede că în actuala configuraţie ar putea exista riscul ca Parlamentul de la Chişinău să aprobe eventuale decizii anti-europene ale preşedintelui Igor Dodon.
*
Radu Dobriţoiu: România, marele prieten al Republicii Moldova, al poporului din Republica Moldova. Domnule Dorin Matei, se pare că trebuie să mergem înainte cu acest sprijin şi cu această prietenie, indiferent de guvernul şi de preşedintele care se va afla în fruntea Republicii Moldova.
Dorin Matei: E discutabil, pentru că nu avem altă cale de ales. Gândiţi-vă că şi Republica Federală Germania a avut un proiect similar, indiferent cine conducea Berlinul de Est şi ce se întâmpla acolo. În acelaşi timp însă nu mă pot abţine să nu mă gândesc că ar trebui totuşi un adânc proces de reflecţie şi de analiză: de ce după 27 de ani nu am reuşit, nu am fost în stare să creăm un pol unionist mult mai puternic la Chişinău, în ciuda eforturilor materiale care s-au făcut? Cred că ar merita o analiză serioasă povestea asta şi mai ales politicienii români ar trebui să se gândească foarte bine dacă întotdeauna au procedat în spiritul unionist în politica lor faţă de Chişinău. Mi-e teamă că de multe ori am exportat acolo rivalităţi de partid, în loc să lucrăm, indiferent de culoarea politică, pentru crearea acestui spirit unionist şi a unui pol unionist puternic.
Radu Dobriţoiu: Radio România a contribuit la această legatură importantă dintre România, marele prieten al Republicii Moldova şi Republica Moldova, avem acolo un post de radio care emite numai în limba română, Radio Chişinău, aţi ascultat o corespondenţă transmisă de un coleg de-al nostru, angajat al postului de radio...
Dorin Matei: Care e o creaţie destul de recentă, din păcate, nu s-a creat în anii '90. Ar fi fost bine dacă se făcea de atunci acest lucru.
Radu Dobriţoiu: Sigur, şi cu greu - şi este greu să menţinem funcţionarea acestui post...
Dorin Matei: Aţi avut destule probleme cu postul ăsta de radio, nu toată lumea înţelege la Bucureşti de ce /.../ un astfel de post.
Radu Dobriţoiu: Bun, şi acolo există un alt cadru legal, o altă legislaţie şi noi trebuie să o înţelegem şi ne este foarte greu, plus că efortul de a obţine bani, să zicem, din publicitate este foarte greu la Chişinău, plus că efortul de a obţine bani să zicem din publicitate este foarte greu la Chişinău, pentru că cei care deţin monopolul publicităţii nu apelează la noi şi pentru că acolo publicitatea în limba rusă, la Radio Chişinău, nu se difuzează, pentru că numai în limba română se vorbeşte.
Dorin Matei: Da. Repet, ar merita să ne preocupăm mai mult: ce am făcut şi mai ales ce avem de făcut în direcţia asta. Dar haideţi să le spunem ascultătorilor că se întâmplă şi lucruri bune la Chişinău. Pe 23 ianuarie, a sosit acolo un grup de experţi NATO, am înţeles că stau până pe 27 ianuarie, care acordă asistenţă Ministerului Apărării la Planul de implementare a Strategiei Naţionale de apărare şi a Strategiei militare.
Radu Dobriţoiu: Au şi un acord de învăţământ cu NATO cei de la Chişinău.
Dorin Matei: Exact. Acest grup de experţi se află acolo în cadrul Iniţiativei de consolidare a capacităţii de apărare. Sunt patru ţări care beneficiază de acest program, între care şi Republica Moldova. Urmează să se deschidă acel birou NATO.
Radu Dobriţoiu: Să sperăm că se va deschide totuşi, în ciuda dorinţelor lui Dodon.
Dorin Matei: În momentul de faţă, nu ştiu cum ar putea să împiedice Igor Dodon...
Radu Dobriţoiu: E pe linie dreaptă, sigur că da.
Dorin Matei: Dar sigur că Igor Dodon, prin Consiliul de Securitate, schimbând componenţa acestui Consiliu de Securitate şi fiind comandant suprem al armatei, poate să pună şi beţe în roate.
Radu Dobriţoiu: Dar în acest moment, Moldova este o republică parlamentară, Igor Dodon nu poate influenţa foarte mult decât dacă va modifica Constituţia aşa cum îşi doreşte, printr-un referendum care să-i acorde puteri aproape extraordinare, cum îşi doreşte.
Dorin Matei: Da, indiscutabil, dar rămâne de văzut dacă va reuşi sau nu.
Radu Dobriţoiu: Corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova, Alexandr Beleavschi, a realizat un interviu cu politologul Serghei Markedonov pentru "Euroatlantica" cu informaţii despre situaţia din Republica Moldova. Să-l ascultăm.
Reporter: Analizând pentru Radio România rezultatele vizitei la Moscova a noului preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, şi ale convorbirilor acestuia cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, politologul Serghei Markedonov, docent la Universitatea Umanitară Rusă de Stat, a subliniat că este prematur să se tragă concluzii privind viitorul politicii externe moldoveneşti. El a reamintit că preşedintele Republicii Moldova are prerogative limitate, în timp ce guvernul şi majoritatea parlamentară nu-i susţin intenţiile pro-ruse. Dar şi acum, ne-a spus Serghei Markedonov, există o serie de nuanţe legate de vizita lui Igor Dodon la Moscova ce merită atenţie. Astfel, comentând posibilitatea ca Moldova să recunoască apartenenţa Crimeei la Rusia, Dodon a spus că niciun politician din Moldova, inclusiv el, nu o va face. Deci, chiar şi în politica lui Igor Dodon, vectorul pro-rus are anumite limitări. În problema transnistreană, vedem astăzi de fapt o revenire la situaţia din 2001, la agenda fostului preşedinte Voronin. Atunci, în 2001, noua guvernare comunistă din Moldova, declara că, spre deosebire de cele precedente, va rezolva rapid problema transnistreană, pentru că este extrem de interesată să aibă relaţii bune cu Rusia. Aici însă trebuie avut în vedere că reglementarea transnistreană depinde doar parţial de Rusia. Haideţi să nu confundăm problema dependenţei economice şi cea a finanţării de hotărârea oamenilor de a susţine un anumit curs. În momentul de faţă, consideră Serghei Markedonov, se poate vorbi doar de posibilitatea reechilibrării cursului extern al Chişinăului, fără însă un viraj complet spre Moscova.
L-am întrebat pe Serghei Markedonov care sunt interesele Rusiei în zonă.
Serghei Markedonov: Rusia are de fapt un singur interes, ca orice conflict să fie rezolvat cu participarea ei şi luând în considerare interesele ei. Rusia are interese economice evidente şi are de asemenea interesul evident să nu aibă loc o extindere a NATO care să nu ţină cont de interesele ruseşti. Acelaşi lucru este valabil şi în relaţiile cu Uniunea Europeană.
Reporter: Problema prezenţei militare ruseşti în Transnistria, spune Serghei Markedonov, este dramatizată în mod excesiv.
Serghei Markedonov: Dacă problema va fi pusă la modul "plecaţi şi apoi stăm de vorbă", aceasta nu este o soluţie. Moscova nu va pleca nicăieri, pentru că nu are încredere că această retragere nu va fi folosită pentru eliminarea sau minimizarea prezenţei ei.
Radu Dobriţoiu: Aminteam la începutul emisiunii, în preambul, domnule Dorin Matei, de problemele economice şi financiare cu care se confruntă Republica Moldova, accentuate, bineînţeles, şi de jaful de un miliard de dolari din sistemul bancar, de sprijinul din ce în ce mai redus, mai reţinut din partea organizaţiilor financiare internaţionale. Vorbim aici de securitatea regională şi, bineînţeles, implicit, de securitatea Republicii Moldova, securitatea economică.
Dorin Matei: Cred că riscurile de securitate economică sunt cele mai grave pentru Republica Moldova. Nu-i vorba numai de un miliard. După unele estimări, 15% din produsul intern brut au dispărut în neant, adică vreo opt miliarde de dolari SUA./gioan/ Republica Moldova e o ţară cu o producţie aproape preponderent agrară, e o ţară cu un produs industrial foarte redus şi de slabă calitate. 60% din PIB merge pe importul de produse industriale. E o ţară foarte dependentă de influxurile de capital şi dacă acestea dispar şi dacă întreprinderile străine care au pătruns acolo se retrag, va avea mari probleme, pentru că nu are nici mari rezerve valutare.
Radu Dobriţoiu: Era dependentă şi de exportul spre Rusia, cu foarte multe produse, ştim foarte bine.
Dorin Matei: Şi au reorientat o parte către Uniunea Europeană, dar încă nu e restabilită complet, e o ţară foarte dependentă de importurile de energie, deci are foarte multe sensibilităţi în plan economic, iar dacă politicienii de la Chişinău nu vor înţelege, cei care au o orientare pro-europeană, că trebuie să se unească acum şi vor continua să se certe între ei, atunci riscurile de securitate sunt majore.
Radu Dobriţoiu: Se pare că este foarte greu, pentru că ne amintim, anul trecut...
Dorin Matei: Se pare că e foarte greu pentru că sunt români, în primul rând.
Radu Dobriţoiu: Da, probabil, dar anul trecut foarte greu au ajuns la un consens pentru un premier, ne amintim. Clasa politică din Republica Moldova este extrem de scindată şi se pare că Parlamentul este bastionul, redută importantă care va apăra probabil drumul spre Europa al Republicii Moldova.
Dorin Matei: Să sperăm că va rezista eforturilor de a-l diviza.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final, am vorbit în această ediţie despre Republica Moldova şi direcţia spre care se îndreaptă ţara vecină. Invitat a fost Dorin Matei, redactor şef al revistei "Magazin Istoric". Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica".