Repere ale politicii de apărare şi securitate comună la nivelul UE

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ultimele evoluţii la nivelul Uniunii Europene au impus tema din această seară emisiunii "Euroatlantica". Un început de an important pentru România, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi un final de săptămână dominat de scena politică de la Londra, unde se dezbate aprins Brexit-ul. Vom încerca să conturăm principalele repere ale politicii de apărare şi securitate, extrem de importante pentru viitorul securităţii europene, subiecte ce vor influenţa pe termen mediu şi lung echilibrul geopolitic continental, pornind de la proiectul de apărare comună europeană - PESCO, problema reprezentată în continuare de migranţi şi de frontierele UE, provocările ce ţin de evoluţiile financiar-bancare, construirea de noi structuri pentru resurse energetice, dar şi o nouă abordare a relaţiei transatlantice cu Statele Unite. Invitatul acestei ediţii este Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC. Pe parcursul emisiunii vom avea şi trei declaraţii de la europarlamentarii români, obţinute la Strasbourg de colega mea Clementina Tudor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta "Euroatlantica". Tema emisiunii, "Repere ale politicii de apărare şi securitate comună la nivelul Uniunii Europene". Bună seara, domnule Liviu Mureşan! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Liviu Mureşan: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie şi să sperăm că vom avea un an bun, 2019.
Radu Dobriţoiu: Doamne, ajută! La mulţi ani! Bun venit! Domnule Liviu Mureşan, nu va fi o preşedinţie uşoară a Consiliului Uniunii Europene pentru România. Până în luna martie ar trebui să fie concretizate şi principalele repere ale proiectului de apărare comună europeană. Cât de important este acest proiect?

Liviu Mureşan: De-a lungul existenţei sale în Uniunea Europeană s-au înregistrat mai multe încercări de a găsi o soluţie pentru apărarea europeană, s-au elaborat documente, au fost chiar aproape de finalizare în anumite momente, însă treptat s-a ajuns să se accepte o realitate, şi anume, că tot membrii UE, care sunt şi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, sunt cei care trebuie să facă eforturi de a se cupla într-o asemenea măsură încât organizaţia să fie credibilă, să acţioneze şi să ofere şansa acestor ţări să îşi perfecţioneze colaborarea în misiuni care sunt atât în zona aceasta europeană, cât şi în afară. În acest sens, Alianţa Nord-Atlantică s-a dovedit o realitate, la care am contribuit şi noi România într-o mare măsură, şi ne bucurăm că anul acesta se face un bilanţ. Rămâne să vedem ce noutăţi vom avea de la Administraţia americană, secretarul general Stoltenberg va fi în Româna pentru importante reuniuni în acest sens cu apărarea europeană, şi este un semnal că există această colaborare, este binevenită, realizată în special în ultimii ani între NATO şi UE. Cred, sper, ca să nu existe puneri în practică a unor declaraţii a unor lideri europeni, ca Europa să îşi construiască propria sa formulă de apărare, abandonând sau trecând pe planul doi alianţa, care s-a dovedit cea mai importantă structură şi care pentru România a avut un rol deosebit de jucat.

Radu Dobriţoiu: Dosarul Brexit se complică, şi asta se petrece pe preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene. În această săptămână Parlamentul de la Londra a respins Acordul negociat de Theresa May cu Uniunea Europeană, totodată premierul britanic a scăpat la limită de o moţiune. România trebuie să se pregătească acum să administreze în Consiliu procedurile legislative dacă în cele din urmă Marea Britanie va ieşi din Uniune fără un Brexit. Despre impactul acestor decizii aflăm mai multe de la Carmen Gavrilă.

Reporter: Carmen Gavrilă - Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a explicat pentru postul nostru de radio că România şi Marea Britanie au un parteneriat strategic şi că deja au avut loc discuţii de tatonare pentru modificarea acestuia, în aşa fel încât să corespundă viitoarei relaţii specifice dintre un stat membru şi unul din afara Uniunii, aici fiind incluse prevederi legate de situaţia românilor care trăiesc în Marea Britanie. Între timp, proaspăt scăpată de moţiunea de cenzură, premierul britanic, Theresa May, are de pregătit rapid o propunere pentru Uniunea Europeană, după ce Parlamentul a respins acordul cu Bruxelles-ul, în forma negociată de doi ani încoace, iar premierul britanic vrea să facă asta prin consultări cu liderii partidelor parlamentare, după ce a fost acuzată în mod constant că a ignorat legislativul pe perioada negocierilor cu Uniunea. Între timp, principalele instituţii europene au transmis că aşteaptă o poziţie oficială a Marii Britanii privind modul în care Regatul va ieşi din Uniune, dar au atras atenţia pe un ton ferm că nu este loc de o renegociere a acordului votat şi adoptat deja de statele membre. În esenţă, acum fiecare parte aşteaptă ca cealaltă să cedeze, sub presiunea tot mai apropiată a datei de 29 martie, fixată pentru Brexit.

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, luni este aşteptat un nou plan, dosarul Brexit se complică. Ce impact va avea această evoluţie asupra securităţii comune la nivelul Uniunii Europene?

Liviu Mureşan: Să vedem care este formula finală, dar, în orice caz, în întâlnirile pe care le-am avut la sfârşitul anului trecut, la Bruxelles, discuţii cu colegi din alte ţări care s-au ocupat de-a lungul timpului de problemele de securitate şi apărare, îngrijorarea este justificată, pentru că Marea Britanie a avut un rol important de jucat în structurile acestea europene. Este o ţară cu o experienţă deosebită în domeniul apărării, începând de la cercetare, producţie, cât şi misiuni care au fost executate în afara...

Radu Dobriţoiu: Forţe expediţionare.
Liviu Mureşan: Exact, la care...
Radu Dobriţoiu: Intelligence.
Liviu Mureşan: Aşa. Şi prilej de colaborare strânsă cu România, mai ales la domeniul la care aţi menţionat dumneavoastră. Deci, în acest sens, absenţa Marii Britanii va crea o serie întreagă de probleme. Ceea ce este un semn de îngrijorare, în plus, este faptul că unii membrii ai Uniunii Europene privesc această plecare a Marii Britanii ca o şansă de a ocupa porţiunea rămasă liberă...
Radu Dobriţoiu: Ne uităm la Franţa, în primul rând.
Liviu Mureşan: Şi Franţa, şi nu numai să ocupe responsabilităţile care vor rămâne neocupate, dar este vorba de interesul industriei de apărare. Este vorba de contracte, este vorba de nişte fonduri care vor fi folosite, cu un număr mai mic de participanţi. Pentru România plecarea Marii Britanii, într-o formă sau alta, va fi realmente o pierdere. Am avut o colaborare foarte bună cu această ţară şi, aşa cum am mai discutat cu diverse ocazii, activitatea noastră în cadrul Alianţei, prezenţa Marii Britanii în continuare în cadrul Alianţei oferă pentru România şi o continuare a bunelor relaţii bilaterale şi chiar o adâncire a lor. Este un lucru care trebuie să ne preocupe pe toţi, ceea ce se va întâmpla cu Alianţa Nord-Atlantică. Criticile care au fost aduse, în mare parte justificate, de către administraţia americană vizavi de membrii fondatori ai Uniunii Europene care nu s-au angajat într-o suficientă măsură în eforturile care sunt pentru modernizare şi pentru activităţile curente ale Alianţei sunt aceste îngrijorări, sunt justificate. Să vedem în ce măsură formula aceasta propusă de către preşedintele Statelor Unite, de o mai mare implicare, o contribuţie mai mare din partea ţărilor membre, va găsi răspunsul corespunzător. 11 noiembrie este un punct de reper, când s-a spus că avem nevoie de o apărare europeană pentru a ne apăra de Rusia, China şi chiar de Statele Unite. Aşa ceva nu este un punct de plecare pentru o colaborare pe termen lung.

Radu Dobriţoiu: Sigur că da. Vedem această relaţie transatlantică într-o dinamică extrem de efervescentă, pe mandatul acestei administraţii de la Washington. Granţiele Uniunii Europene, extrem de importante, mai ales în contextul în care este foarte posibil să ne confruntăm cu noi valuri de migranţi. Colega mea Clementina Tudor a obţinut de la Strasbourg o declaraţie pe acest subiect de la europarlamentarul Norica Nicolai.

Norica Nicolai: Noi suntem o graniţă reală a Uniunii Europene. Faptul că nu suntem în Schengen nu ne creează neapărat nouă mari probleme, le va crea Uniunii Europene aceste mari probleme, pentru că zona Mării Negre şi Orientului Mijlociu sunt zone fluide din punct de vedere securitar. Să nu uităm că Turcia are frustrarea majoră de a fi ţinută de peste 20 de ani pe preşul Uniunii Europene. Erdogan, şi aşa, într-o formă mai frustă, pot să spun că acceptă miliardele de la Uniune pentru a ne ţine migranţii, dar ce ne vom face când Uniunea nu va mai avea aceste miliarde să i le dea? Trebuie să ne gândim, situaţia din Siria, Irak nu este una care să ne facă optimişti, ne vom confrunta în continuare cu fluxuri migratorii. Vine vara şi asta se va întâmpla. Deci, zona de securitate a frontierei estice a Uniunii Europene ne revine în totalitate, fără sprijinul unora, care, sigur, au nevoie de un spaţiu de securitate, dar încercând să îşi promoveze doar interesele lor şi nu interesele tuturor.

Radu Dobriţoiu: A vorbit doamna Norica Nicolai despre Schengen. Să aducem aminte de aşa-numitul Schengen militar, care este foarte important pentru mobilitatea trupelor în caz de situaţii speciale, domnule Mureşan.
Liviu Mureşan: În ultima perioadă, în mod justificat, au fost efectuate o serie de exerciţii militare, cu prezenţa forţelor europene, dar şi a colegilor din SUA. S-a dovedit încă o dată că este nevoie de o formulă prin care să se ajungă la această mobilitate care este esenţială pentru succesul unor operaţiuni. Să ne gândim că exerciţiile la care au participat zeci de mii de militari din diverse ţări au fost binevenite, au avut rezultat. Între timp, în partea cealaltă, înspre est, Federaţia Rusă a făcut exerciţiile în care numărul de personal a fost mult mai mare, de sute de mii, şi să nu uităm infrastructura de care a beneficiat. Iată că se justifică punerea pe agendă ca o prioritate a construirii unor porţiuni de infrastructură, începând de la Baltică şi până la Marea Neagră, respectiv, Mediterană, pe care să se poată opera aceste deplasări de trupe, de echipamente ş.a.m.d. În acest sens este binevenită, discutând partea politică, Iniţiativa Celor Trei Mări şi alte lucruri, dar ele sunt deocamdată teoretice. Este nevoie pe parte militară să se treacă la o agendă cu priorităţi în acest sens.

Radu Dobriţoiu: Ar fi un argument şi pentru ca România să fie acceptată mai repede în Spaţiul Schengen, cel de care vorbim de fiecare dată?

Liviu Mureşan: În ciuda eforturilor pe care le-am făcut până acum în relaţia, dacă spunem aşa, în primul rând cu SUA, vedem că încă nu am obţinut vizele din partea partenerilor noştri strategici, deşi ne-am implicat alături de ei pe diverse teatre de operaţiuni. şi am avut o colaborare şi o avem excepţională. În acelaşi timp, partenerii noştri europeni au uitat eforturile pe care le-am făcut şi, cu adevărat, recunoaşterea că la nivel tehnic suntem absolut compatibili. Cred că noul mediu de securitate şi toate provocările care apar în acest an, aşa cum sunt ele văzute la început, acum, în luna ianuarie, obligă totuşi anumite ţări, care sunt mai reţinute, chiar subiect de critică din partea preşedintelui Juncker în acest sens, sunt obligate să îşi reconsidere poziţiile şi să se acorde cu adevărat României, Bulgariei şansa unor facilităţi pe care le aşteptau de mai multă vreme.

Radu Dobriţoiu: România fiind situată, aşa cum amintea şi doamna Norica Nicolai, la graniţele Europei, Uniunii Europene, şi putem să spunem şi la graniţele de securitate, domnule Mureşan.
Liviu Mureşan: Aici se reconfigurează mediul de securitate, şinând cont de activităşile tot mai intense ale Federației Ruse în spaţiul Mării Negre, în legătură cu evoluţiile puțin predictibile ale Turciei. Şi, în acelaşi timp, este vorba despre acel flux de migranţi de care el a amintit, problemă de care, din păcate, Uniunea Europeană nu s-a ocupat suficient de serios în ultimii ani. Deja a găsit numai soluţii financiare de a gestiona masele de oameni care au venit, dar nu a reuşit să pună aceşti bani în zona de plecare şi să aibă o politică coerentă în zona de plecare a acestor nefericiti spre Europa şi în acelaşi timp...
Radu Dobriţoiu: La cauză. Să se ducă la cauză, în primul rând.

Liviu Mureşan: Exact, şi programe coerente de integrarea a celor care au ajuns deja pe teritoriul european.
Radu Dobriţoiu: În contextul în care bugetul Uniunii Europene va fi mai mic fără Marea Britanie, fondurile alocate de Uniunea Europeană către Turcia pentru stoparea valurilor de migranşi probabil că vor fi şi ele diminuate, pentru că procent important venea şi dinspre /.../.

Liviu Mureşan: Participând la nişte discuții în urmă cu ceva timp, în mod justificat colegii turci erau nemulşumişi că promisiunile care au fost făcute de către Uniunea Europeană nu au fost onorate. În acelaşi timp să nu uităm că interese diferite a unor tări europene, hai să amintim Franta, Italia, împiedică găsirea unei soluţii pentru...
Radu Dobriţoiu: Chiar şi Germania, care a propus o soluție care s-a...

Liviu Mureşan: Eu vorbesc pentru stabilitatea din Libia. Libia este un prag de unde au plecat spre Europa sute de mii de persoane. Valurile aceste pot să fie reluate, aşa cum s-a spus, odată cu schimbarea anotimpului şi este cu totul altceva decât ceea ce se întâmplă din partea estică a Uniunii Europene.
Radu Dobriţoiu: Dinspre Turcia.
Liviu Mureşan: Dinspre Turcia. Acolo există încă modalități de fixare a lor, pe când zona libiană este mult mai riscantă.

Radu Dobriţoiu: Proiectul de apărare comună europeană, la care România a aderat încă de la început, este salutat de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu: Eu mă bucur că, în sfârşit, după foarte multă vreme, Europa a plecat pe această direcție, de a avea o politică de apărare comună, chiar dacă nu e în tratat, dar e pe coopeare avansată, extinsă şi e bine că se întâmplă acest lucru. Există un buget pentru apărare şi securitate, ceea ce iarăşi este foarte bine. Există şi pe politica de transport un capitol pentru mobilitatea militară şi sunt bani - 6,5 miliarde - ca să se introducă pe rețelele de transport cerințele militare, pe unele tronsoane, acolo unde este nevoie. Deci, avem acest pas înainte foarte mare. Acum România trebuie să profite de acest lucru, neapărat, pentru că, fiind zonă de de graniță externă, suntem şi pe Marea Neagră, care e o zonă destul de complicată, a devenit o zonă foarte complicată, cu Turcia şi cu Rusia, şi cu conflictul Rusia-Ucraina, nu mai vorbim că e şi Georgia pe partea cealaltă, cu celelalte conflicte înghețate, deci, ar trebui să profităm şi în acel program de apărare să avem cât mai multe proiecte pe care să le depunem, avem baza de la Kogălniceanu, se pot propune foarte multe lucruri, şi pe infrastructură putem să propunem lucruri care să ne ajute.
Radu Dobriţoiu: Pentru România se anunță un an important după preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, cu o problematică pe agenda securităşii ce include apărarea europeană, vorbim despre cooperarea structurată permanentă, PESCO. Din cele 17 proiecte de apărare comună, România s-a angajat să participe la patru, două dintre acestea în comun cu Austria, tară de la care am preluat președinția. Va fi acest proiect de apărare separat de NATO sau în conectare cu Alianța?

Liviu Mureşan: Va trebui să existe înțelepciunea de a găsi cât mai multe puncte comune, pentru că este vorba despre o importantă limitare de buget şi ceea ce este cel mai important este factorul timp. Deci, nu mai este timp pentru a dezvolta activități paralele, care la un moment dat să întâlnească...
Radu Dobriţoiu: Să se suprapună.

Liviu Mureşan: ... în funcţie de deciziile politice. Un aspect care este mai puțin relevat şi care este un plus la nivelul Uniunii Europene este faptul că avem nişte structuri care cu adevărat funcționează, şi mă refer la Agenţia Spațială Europeană, la Agenţia de Apărare Europeană, fonduri care există în acest sens în domeniul cercetării şi de care România chiar a beneficiat. România este un factor activ în acest domeniu.

Radu Dobriţoiu: Se pregăteşte şi Fondul European pentru Apărare, care este semnificativ şi de unde România poate atrage resurse financiare pentru a dezvolta industria de apărare naţională.
Liviu Mureşan: Exact. Industriile acestea de apărare naţională sunt la ora actuală într-o fază în care există mai putina cooperare şi mai multă confruntare.
Radu Dobriţoiu: Concurență, să spunem.

Liviu Mureşan: Competiție şi mai putina cooperare. Aceste lucruri trebuie să se ordoneze. Şi să luăm modelul de la colegii americani, care, până la urmă, şi acolo au existat interese atât de diferite la diversele companii, au reuşit să îşi ordoneze partea aceasta de dotare în domeniul apărării.

Radu Dobriţoiu: Ieşirea Marii Britanii din Uniune va reprezenta o pierdere pentru apărarea europeană - este de părere europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu.

Ioan Mircea Paşcu: Potențialul militar al Uniunii Europene îl reprezintă Marea Britanie, şi atunci, deci, avem o pierdere clară din punctul acesta de vedere. Mai avem o pierdere în sensul că Marea Britanie, alături de Franta erau tările care o proiecşie a forşei, pentru că aveau forte expediționare, ținând seama de trecutul colonial ş.a.m.d. Or, celealte tări europene au tradiție continentală şi, din punctul acesta de vedere, aici va trebui să preluăm cumva, să înlocuim Marea Britanie. Avem chestii concrete în alt plan, de pildă Fondul acesta de Apărare Europen, care este în momentul de fată în trilog. A fost raportul Fondului de Apărare European în Parlament, aveam propunerea Comisiei şi acum e negocierea care trebuie să se facă între cei trei, dar, practic, între noi şi Parlament şi Consiliu, pe forma finală care va ieşi din această chestiune. Sunt unii care susţin că nu putem să punem cifre în acest proiect, atâta timp cât nu s-a finalizat negocierea pe Cadrul Multianual, şi atunci consensul la care am ajuns cu cei care vor răspunde din partea Consiliului este să punem la punct principiile şi după aceea să completăm cifrele pe spatiile punctate care vor rămâne. Să nu uităm că noi trebuie să terminăm lucrurile cam pe la sfârşitul lui februarie. Președinția noastră trebuie să realizeze ceea ce are de realizat până atunci.

Radu Dobriţoiu: O viziune riguroasă a domnului Ioan Mircea Paşcu. Este foarte clară experienşa domniei sale în acest domeniu. Vreți să adăugaţi ceva.

Liviu Mureşan: Un domeniu care trebuie luat în considerare este acesta al schimbului de informaşii şi a unor structuri de intelligence care trebuie să funcționeze la nivel european. Este o problemă mult amânată. A devenit o prioritate pe agenda Uniunii Europene, dar este destul de complicat. Să nu uităm un lucru, că România are experiență în acest domeniu, România găzduieşte Centrul de Excelență HUMINT...
Radu Dobriţoiu: De la Oradea.
Liviu Mureşan: ... al Alianței Nord-Atlantice şi, pe teren, România, alături de Statele Unite şi Marea Britanie au avut o colaborare excelentă. În acest sens aş extinde un pic domeniu, şi anume, lupta împotriva crimei organizate, la care România găzduieşte Centrul SELEC, Centrul regional de combatere a criminalităşii transfrontaliere, care poate să joace un rol mai mare şi să fie evidențiat în cadrul președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene.

Radu Dobriţoiu: Două cuvinte despre noi structuri pentru resurse energetice.
Liviu Mureşan: În domeniul energiei, asistând la întâlniri la Bruxelles, constat viziunile diferite, interese diferite, care şin nu numai de interesele tărilor fondatoare, dar şi de influente puternice din diverse părti.
Radu Dobriţoiu: Inclusiv dinspre Rusia.
Liviu Mureşan: Inclusiv dinspre Rusia, inclusiv dinspre Statele Unite şi din alte părti. Deci, Uniunea Eruopenaă trebuie totuşi să îşi stabilească până la urmă o gândire în acest sens şi securitatea energetică a Uniunii Europene, a membrilor săi trebuie să fie o prioritate.

Radu Dobriţoiu: Sunt paliere despre care vom mai discuta la "Euroatlantica", din perspectiva Uniunii Europene. Este vorba despre evoluţiile financiar-bancare, de asemenea de securitatea economică. Vom reveni la aceste subiecte extrem de importante.

"Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: "Repere ale politicii de apărare şi securitate comună la nivelul Uniunii Europene". Invitatul ediției a fost Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundației EURISC. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR