Participarea Armatei României la misiuni NATO

Ediţia din 16.01.2014 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată misiunii NATO la care participă în acest moment militarii români, cu accent pe Afganistan, de unde urmează să retragem în acest an efectivele. Este vorba de aproximativ 1.300 de militari, cei mai mulţi infanterişti. Şi vom avea informaţii şi din Kosovo, o zonă unde avem în continuare trupe. Alături de mine, în această seară, este Cristian Dumitraşcu, de la redacţia de radio a trustului de presă al Armatei. Bună seara, Cristi. Ce ne-ai pregătit pentru ediţia din această seară?

Cristian Dumitraşcu: Bună seara. Vorbim, după cum ai spus, despre teatrele de operaţii. Mă bucur să luăm legătura, să putem vorbi despre teatrul de operaţii din Kosovo, care, din motive absolut....

Realizator: A rămas în umbra Afganistanului, în ultimii ani.

Cristian Dumitraşcu: Şi se întâmplă şi acolo lucruri importante, se întâmplă misiuni care mai de care mai interesante. Nu se poate compara cu zona de război din Afganistan, dar o să asculte cei care ne ascultă la radio un interviu foarte interesant cu seniorul naţional reprezentativ al României de acolo.

Realizator: Adaug la această ofertă venită din prtea trustului de presă al Armatei şi două materiale realizate, pentru "Euroatlantica", de colegele mele Cerasela Rădulescu şi Carmen Gavrilă, respectiv o corespondenţă de la Bruxelles şi o analiză a negocierilor politico-militare între Afganistan şi SUA. Ne îndreptăm, pentru început, spre Kosovo, unde sunt în continuare militari români prezenţi în misiune NATO, un teatru de operaţii lăsat în umbră de Afganistan. Cu mult timp în urmă Kosovo a fost prima provocare pentru Armata României. îmi aduc aminte, am fost acolo în 2001-2002, am făcut chiar un tur de forţă, din nord, din Leposavić, şi până în sud, inclusiv Pristina, în centru, de asemenea, am fost şi în zona unde erau cartiruiţi atunci jandarmii. Încă erau tensiuni în acea perioadă.

Cristian Dumitraşcu: Asta vreau să spun, în vremea aceea, Balcanii erau o zonă mai periculoasă decât ce se întâmplă acum în Asia Mică.

Realizator: Nu ne gândeam că va apărea Afganistanul, nu ne gândeam la 11 septembrie, nu ne gândeam la ce va fi să vină pe scena internaţională, ce avea să influenţeze covârşitor tot ce înseamnă chiar şi extinderea NATO, dar şi istoria recentă, istoria contemporană.

Cristian Dumitraşcu: Dar iată că dinamica a fost diferită. Spre deosebire de Balcani, unde conflictul s-a stins, unde spuneai că ai fost pe la începutul anilor 2000, eu am fost prin 2010, acolo. Lucrurile sunt cu totul altfel. Au rămas urmele războiului, sigur, în Sarajevo - am fost în Bosnia şi Hertegovina...

Realizator: Urmele războiului au rămas şi pe monumentele istorice. Când am fost acolo....e celebrul monument de la Kosovopolje, de la Câmpia Mierlei, unde au fost două lupte istorice. Într-una dintre ele a participat şi voievodul nostru Mircea, cu zece mii de soldaţi. Din păcate, acest monument a fost afectat de UCK, de albanezi. Şi clădirile de lângă au fost grav afectate. Când am fost în Kosovo, am locuit în cea mai mare a timpului, în Nord, în Leposavic, într-o zonă sârbească, unde, în acel motel la care eram găzduit, lucra un sârb care a trebuit să se mute cu întreaga familie din Kosovopolje, din acea regiune istorică a cruciaţilor, dominată acum de musulmani.

Cristian Dumitraşcu: Da. Să nu uităm că lucrurile au fost şi invers. A fost o zonă complicată, acolo. În Sarajevo, a fost celebrul asediu al oraşului ş.a.m.d. Au fost lucruri groaznice, care s-au întâmplat. M-am bucurat, acolo, să văd ofiţeri români - care încă era pe-atunci Poliţia Militară; acum nu mai sunt poliţişti militari în zonă.

Realizator: Cei care erau alături de greci, la graniţa dintre Macedonia şi Kosovo; i-am vizitat şi pe aceia./amirea/sdm2

Cristian Dumitraşcu: Între timp, lucrurile s-au liniştit, trupele s-au împuţinat, ale EUROFOR şi ale tuturor forţelor NATO de acolo, am vorbit, mai devreme, la telefon, cu seniorul naţional reprezentativ al Armatei Române, spuneam, din Kosovo, maiorul Nicuşor Tran, care ne va dezvălui, în minutele următoare, ce se întâmplă acum, acolo, în Kosovo.

Nicuşor Tran: Bună seara, bine v-am găsit, vă salut din teatrul de operaţii Kosovo.

Cristian Dumitraşcu: Ce forţe mai are, acum, Armata Română, în zonă şi în Kosovo, dar şi în Bosnia, dacă ne puteţi spune?

Nicuşor Tran: Eu o să vorbesc mai mult despre teatrul de operaţii Kosovo; despre Bosnia avem şi acolo mult mai puţini colegi decât în Kosovo. Misiunile esenţiale ale personalului românesc care-şi desfăşoară activităţile în teatrul de operaţii Kosovo se execută în conformitate cu mandatul şi ordine de operaţii specifice acestui teatru de operaţii. Aceste misiuni la cadrul general ale personalului se încardează pe funcţii de planificare, conducere, analiză a operaţiilor. Majoritatea funcţiilor sunt în cadrul comandamentului principal al KFOR-ului, contingentul românesc execută operaţii şi activităţi de Stat Major, în cooperare cu partenerii NATO.

Cristian Dumitraşcu: Înţelegem că nu mai este nici pe departe o atmosferă tensionată.

Nicuşor Tran: Da. Situaţia de securitate, în general, la nivelul teatrului de operaţii Kosovo şi în /.../ responsabilitate a KFOR-ului, este calmă şi stabilă, cu o singură excepţie, în nordul provinciei Kosovo.

Cristian Dumitraşcu: Misiunea dumneavoastră, presupun, că se desfăşoară în aceleaşi standarde pe care le cunoaştem. Sunteţi plecat în misiune, de şase luni. În ce perioadă a acestei misiuni vă aflaţi?

Nicuşor Tran: În mai puţin de o lună, o să ne întoarcem, sperăm toţi sănătoşi, acasă. În continuare, contingentul românesc nu a avut probleme şi în mai puţin de o lună o să revenim cu toţii în România.

Cristian Dumitraşcu: Aţi intrat printre civili, între localnici?

Nicuşor Tran: Misiunile noastre generale sunt de planificare, conducere şi analiza operaţiilor militare, în general sunt misiuni de Stat Major. Avem şi ceva personal care este în mijlocul populaţiei în teatrul de operaţii Kosovo, dar, cum am spus, acţiunile sunt reduse şi au fost acţiuni desfăşurate mai mult pe timpul alegerilor locale, care s-au desfăşurat în cele două tururi la sfârştiul anului trecut.

Cristian Dumitraşcu: Se poate vorbi şi în teatrul de operaţii Kosovo de o retragere, aşa cum este vorba, în mult mai cunoscutul caz, din Afganistan?

Nicuşor Tran: Pot să vă înformez, ca la acest stadiu se discută despre îndepinirea unor anumite efecte dorite şi, pe baza acestor evaluări, se va lua decizia dacă se vor micşora sau în continuare va rămâne acelaşi număr de personal militar din provincia Kosovo. Deocamdată, suntem în stadiu de evaluare a situaţiei pe mai multe planuri, este vorba de încrederea în poliţia locală, sunt mult mai multe efecte care se vor măsura şi, dacă acestea ating nivelul dorit, se va ajunge la o retragere, dar, deocamdată este în stadiu de evaluare.

Cristian Dumitraşcu: Vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţie, dorim să aveţi succes în continuare, acolo, şi să vă întoarceţi acasă, sănătoşi; poate, cine ştie, ne vom întâlni chiar în direct la "Euroatlantica" sau la "Ora Armatei".

Nicuşor Tran: Şi eu vă doresc o seară cât mai plăcută şi să ne revedem cu bine acasă.

Cristian Dumitraşcu: Am reveint în direct, aici, la "Euroatlantica" Seniorul naţional reprezentativ al Armatei Române din Kosovo a fost, maiorul Nicuşor Tran.

Realizator: Kosovo, o misiune reuşită pentru ONU, pentru NATO, o poveste cu final pozitiv, adevărat mai pozitiv finalul acesta pentru albanezii din provincia Kosovo decât pentru sârbii din nordul provinciei, o situaţie, care, bineînţles, nu se compară cu Afganistanul.

Cristian Dumitraşcu: Lucruri similare, de altfel. Ai auzit, spunea despre câştigare încrederii poliţiei locale, aşa cum "se chinue", în ghilimelele de rigoare, ai noştri, în Afganistan, să facă aceste lucruri cu poliţia afgană. Lucrurile sunt diferite.

Realizator: Jandarmii români...

Cristian Dumitraşcu: Şi jandarmii.

Realizator: ...antrenează poliţiştii afgani, să le spunem ascultătorilor, că în prima perioadă, în 2002, eu am petrecut aproape cinci luni în Afganistan, alătur de trupele americane şi de trupelen din Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab" - "Scorpionii Roşii", comandaţi atunci de maiorul Nicolae Ciucă, cel ce este...

Cristian Dumitraşcu: Actualul general-maior, nu?

Realizator: Actualul general-maior, comandantul trupelor pe uscat, comandantul Forţelor Terestre Române./eendrefy/sdm2

Eu scriam atunci, transmiteam la Radio, în acea perioadă, şi am scris şi in cartea mea "Afganistan, un pămant uitat de timp", că nu întrevăd o soluţie pentru ceea ce se întâmpla acolo, pentru că ei trăiesc într-o altă lume, în alte timpuri. Pe paşaportul meu ca dată de intrare pe viza obţinută pe aeroportul din Kabul aveam atunic anul 1384, după Egira, după calendarul musulman.

Cristian Dumitraşcu: Şi eu te-aş întreba, după calendarul nostru, când ai fost acolo? Când ţi-au pus ştampila asta?

Realizator: În 2002.

Cristian Dumitraşcu: În 2002. Şi cartea a ieşit...

Realizator: Şi cartea a ieşit tot în 2002. Eram acolo, în 2002, în ianuarie, încă nu se terminaseră luptele dintre Alianţa Nordului şi trupele americane, pe de-o parte, şi Al-Qaida şi talibani, pe de cealaltă parte, şi după aceea, din vară, am fost în Kandahar, o zonă foarte fierbinte, fosta capitală a talibanilor, în condiţii foarte dificile de securitate, dar şi de climă, în acea perioadă, şi scriam eu că nu întrevăd pace pentru Afganistan, pentru că oamenii de acolo au o cu totul altă mentalitate decât noi. Pentru ei, războiul este ceva firesc, aşa cum noi ne urcăm în maşină, în tramvai sau în troleibuz, la fel şi pentru ei decurge războiul şi face parte din viaţa de zi cu zi încă de pe vremea tătarilor, de pe vremea lui Ginghis han, după aceea, războiul cu britanicii - britanicii au fost primii care s-au retras şi chiar ei au spus că nu există nicio şansă pentru Afganistan pentru a fi civilizat. A urmat, bineînţeles, invazia URSS din Afganistan. Tocmai de aceea, şi această antipatie pentru trupele străine din partea populaţiei afgane.

Cristian Dumitraşcu: Iată că previziunile s-au adeverit: în 2014 nu se întrevede pace.

Realizator: Nu, şi se discută din ce în ce mai des în 2014, după 12 ani în care NATO a avut o prezenţă acolo, cu eforturi foarte mari, şi România la fel, cu eforturi financiare şi peste eforturile financiare este vorba de pierderi de vieţi, de ostaşi căzuţi la datorie pe...

Cristian Dumitraşcu: De tehnică, de o grămadă de lucruri.

Realizator:... de tehnică transportată, de tehnică distrusă. Iată că nu se întrevăd speranţe. Din contră, autorităţile afgane de acum vorbesc şi de un acord cu talibanii, acord care să fie încheiat inclusiv de NATO, cu atât mai mult cu cât se anticipează că este foarte posibil ca talibanii să ajungă pe căi democratice, politice la putere, dacă se organizează şi particiopă acolo la alegeri. Retragerea în totalitate din Afganistan a trupelor NATO, dar şi a trupelor americane, se poate întâmpla până la sfârşitul acestui an, dacă nu se semnează acordul de securitate dintre Washington şi Kabul, în situaţia în care va fi parafat acest document, după retragerea trupelor NATO, până la sfârşitul anului, în Afganstan ar urma să rămână aproximativ 8000 de militari străini, cei mai mulţi dintre ei din SUA, cu misiuni de instruire a trupelor afgane, dar şi pentru operaţiuni de contraterorism. În acest moment, este însă greu de precizat dacă va fi sau nu încheiat un astfel de acord de securitate. Carmen Gavrilă a realizat pentru "Euroatlantica" o sinteză a evenimentelor ce influenţează viitorul acestui acord.

Reporter: Carmen Gavrilă - Acordul de parteneriat dintre SUA şi Afganistan, aplicabil din 4 iulie 2012, reglementează numeroase aspecte ale relaţiei dintre cele două ţări, însă americanii vor mai multe asigurări. În negociere, cu multe întârzieri, este şi un aşa-numit acord de securitate. Schiţa acordului prevede o prezenţă militară americană redusă, după ce NATO îşi va încheia misiunea, la sfârşitul acestui an. În baza acordului, rolul celor peste 8000 de militari americani, care ar putea rămâne în Afganistan mai departe de anul acesta, ar fi să acorde consiliere şi antrenament trupelor afgane, dar şi să execute operaţiuni de contraterorism. După ce Washingtonul a lansat un termen limită pentru finalul anului tercut, ulterior, a extins acest termen, în încercarea de a-l convinge pe preşedintele Karzai să accepte acordul. Prins între presiunile făcute de talibani şi de americani, deocamdată, preşedintele afgan a refuzat actuala formulă a documentului. Recent, ministrul adjunct de externe afgan a lansat un mesaj diplomatic, care însă cuprinde clar pretenţiile afgane. Pe de-o parte, el a spus că populaţia afgană îşi doreşte acest acord, care ar asigura securitate în perioada de tranziţie de după retragerea NATO şi continuarea prezenţei americane pe teritoriul ţării. Însă, în acelaşi timp, autorităţile afgane doresc eliberarea imediată a prizonierilor afgani de la Guantanamo, lansarea procesului de pace cu talibanii şi oprirea oricăror raiduri americane în Afganistan./denisse

În trecut, Statele Unite au mai vehiculat ideea ca o parte dintre talibani să fie implicaţi în procesul de guvernare în Afganistan, ca o măsură de a-i determina să renunţe la radicalism. Însă, se pare că preşedintele Karzai a făcut paşi mari în dialogul cu talibanii, de vreme ce ultimele sale declaraţii arată clar că nu intenţionează să cedeze niciun punct din lista de condiţii pentru semnarea acordului de securitate. Recent, o delegaţie de senatori americani, care a vizitat Afganistanul, l-a avertizat pe preşedintele Karzai că eliberarea fără proces a zeci de prizonieri poate avea un impact devastator asupra relaţiilor americano-afgane, după ce liderul afgan a declarat că va elibera 88 de persoane închise sub acuzaţia de terorism. Până acum americanii au spus clar că nu pot lăsa militari pe teren în Afganistan după 2014 fără acest acord de securitate. Situaţia este complicată de faptul că în câteva luni Afganistanul va trece prin alegeri prezidenţiale şi locale, iar americanii vor ca acordul să fie activat până atunci. Tensiunile între Statele Unite şi Afganistan pe marginea acordului au crescut şi mai mult după ce ieri lovituri aeriene ale coaliţiei la nord de Kabul au ucis mai mulţi săteni afagani. Incidentul l-a făcut pe preşedintele Karzai să ordone o anchetă şi evident a oferit noi argumente în solicitarea sa ca semnarea acordului cu americanii să fie condiţionată de încetarea oricăror raiduri începând cu 2015.

Realizator: Carmen Gavrilă cu o sinteză despre viitorul misiunilor militare multinaţionale din această ţară, situaţie dificilă şi în plan politico-diplomatic.

Cristian Dumitraşcu: Dificilă a fost mereu şi acum se continuă. E pe linia normală a lucrurilor.

Realizator: Cer foarte multe lucruri, cer imposibilul autorităţile de la Kabul după 12 ani de eforturi din partea Statelor Unite şi din partea Alianţei Nord Atlantice, eforturi pentru a civiliza această ţară, pentru a o aduce încet încet în secolul XIX măcar, dacă nu în secolul XXI. Sunt de fapt două acorduri. Semnarea acordului de securitate între Statele Unite şi Afganistan influenţează şi viitorul trupelor NATO din această ţară. Aliaţii condiţionează încheierea misiunii ISAF şi semnarea acordului de securitate între NATO şi Kabul de încheierea tratatului militar cu americanii mai întâi. Aşadar, sunt două acorduri distincte de securitate care au un rol determinant pentru viitorul prezenţei trupelor multinaţionale din Afganistan. De la Carteirul general NATO de la Bruxelles Cerasela Rădulescu a realizat o sinteză pentru Euroatlantica.

Reporter: Este ultimul an al misiunii ISAF în Afganistan. Subiectul acesta va ţine agenda discuţiilor din cadrul Alianţei, astfel încât retragerea trupelor să se producă în conformitate cu politicile NATO şi ca după retragere să rămână în Afganistan doar experţi tehnici să ajute armata şi poliţia afgană, să menţină securitatea în zonă. La sfârşitul anului trecut NATO şi Afganistanul au început negocieri în privinţa statutului forţelor ce vor rămâne în ţară după 2014, însă aceste negocieri nu se vor putea finaliza înaintea semnării acordului bilateral de securitate dintre Kabul şi Washington. Alianţa anunţa atunci că potrivit înţelegerii dintre NATO şi guvernul afgan negocierile demaraseră pe tema convenţiei în privinţa statutului forţelor Sofa NATO. Secretarul general al NATO anunţa la Cartierul alianţei din Bruxelles că salută începerea acestor negocieri, dar avertiza că Sofa NATO nu va fi nici aprobată nici semnată înaintea semnării acordului de securitate bilateral între guvernul afgan şi Statele Unite.

Anders Fogh Rasmussen: În acest context am discutat cadrul necesar al misiunii ce va acorda asistenţă şi va antrena forţele afgane după 2014. Am spus-o clar părţii afgane că avem nevoie de o claritate a cadrului legal înainte de a merge mai departe cu retragerea trupelor noastre.

Reporter: NATO speră să ia o decizie în februarie 2014 în privinţa acestei misiuni ale cărei efective sunt evaluate în prezent între 8000 şi 12000 de persoane cu ţări partenere printre care Japonia. NATO intenţionează să finanţeze parţial forţele afgane ale căror necesităţi sunt apreciate la peste 4 miliarde de dolari pe an. NATO condiţionează această retragere de semnarea unui acord între SUA şi Afganistan.

Realizator: Radu am vorbit până acum pe plan politico-militar despre situaţia din Afganistan, despre viitorul acestei ţări şi care sunt principalele borne. Iată că avem o corespondenţă în direct cu seniorul nostru naţional reprezentativ de acolo pe linie militară, de la Kabul, comandorul Valentin Pufulescu. Dacă ne auziţi domnule comandor, bună seara şi bine aţi venit la Euroatlantica./fcostea

Valentin Pufulescu: Bună seara, dvs, invitatului dvs şi ascultătorilor dvs. Sunt pe recepţie.

Cristian Dumitraşcu: Aţi ascultat, am înţeles, pe internet emisiunea. Iată, minunile tehnicii ne ajută.

Realizator: Şi pe site-ul radioromaniaactualităti.ro puteţi găsi la 'Emisiuni' emisiunea "Euroatlantica", unde se regăsesc transcrierile şi pe podcast-ul de la romaniaactualitati.ro puteţi asculta arhive ale emisiunii "Euroatlantica". Suntem prezenţi prezenţi şi online. Este foarte important, mai ales pentru românii din afară, pentru militarii români aflaţi în teatre de operaţii, cum este Afganistan. Din fericire pt dvs, domnule comandor, acolo, la Kabul, înţeleg că a nins, este şi un pic mai linişte decât în alte provincii, unde nu se aşterne liniştea odată cu zăpada.

Valentin Pufulescu: Da, a nins prima dată anul acesta, la Kabul, pe 30 decembrie. Nu face decât să ne bucure, întrucât vremea rece împiedică insurgenţii să desfăşoare activităţi de luptă în Afsouth, în zona Kabulului, acest lucru sporind securitatea forţelor proprii.

Cristian Dumitraşcu: Vă rugăm să ne faceţi, domnule comandor, un tur de orizont afgan.

Valentin Pufulescu: Cred că sunt persoana cea mai în măsură să vă ofer aceste informaţii, întrucât sunt şeful G1, la Comandamentul...

Realizator: Să explicăm ce înseamnă G1.

Valentin Pufulescu: G1 se referă la activitatea de personal.

Realizator: Sigur că da, acum este greu să le explicăm ascultătorilor ce înseamnă J1, J2 şi până la J6. De aceea e bine să le vorbim în termeni pe care să nu fie nevoie să-i traducem. Bun, tocmai de aceea v-am sunat, pentru că sunteţi persoana în măsură să ne dea informaţii despre prezenta trupelor noastre în Afganistan. Vă rog să faceţi un tur de orizont al prezentei trupelor româneşti în această misiune dificilă.

Valentin Pufulescu: În primul rând, la ora actuală, sunt în teatrul de operaţii al Afganistan cu puţin peste o mie de militari români. Aceştia sunt prezenţi în principal în zona Kabul şi, de asemenea, în cea mai mare parte, în Afsouth deci în Comandamentul regional de Sud, unde avem batalionul nostru de manevră, "Lupii negri", Batalionul 151 de la Iaşi. Alte elemente pe care aş dori să le subliniez, personalul românesc este, pe lângă batalionul de manevră, este vizibil în toate comandamentele de diferite grade, atât în zona Kabul, cum am spus, la Kandahar....

Realizator: Domnule comandor, dacă-mi permiteţi, cred că este vorba de "Scorpionii negri", nu de "Lupii negri", şi mai sunt acolo şi "Scorpionii Roşii", cu o companie. Ştiu că la Kandahar avem un element de sprijin naţional, de asemenea avem în Afganistan şi forţe luptătoare linia întâi, este vorba de Forţele pentru Operaţii Speciale, detaşamentul care este subordonat, în ţară, brigăzii de la Târgu Mureş, de asemenea, avem şi subunităţi de HUMINT, IMINT, SIGINT sunt cei de la Brigada de informaţii.

Cristian Dumitraşcu: Despre ele, Radu, din motive de securitate...

Realizator: Nu este nici un secret, pentru că i-am avut chiar pe ambii comandanţi, pe fostul comandant, generalul Lucian Foca, şi pe comandantul brigăzii de la Târgu Mureş, Ciolponea, i-am avut în această emisiune.

"Euroatlantica" la final, ediţie dedicată misiunilor NATO la care participă în prezent trupele româneşti. Alături de mine, a fost colegul meu de la redacţia militară radio, Cristian Dumitraşcu. Am fost în legătură, în Afganistan, cu comandorul Valentin Pufulescu. Vă mulţumesc pentru atenţie.