Orientul Mijlociu, încotro?

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Situaţia de securitate din Orientul Mijlociu a suferit modificări semnificative în ultimii ani, dovedindu-se că sunt ţări în care "primăvara arabă" s-a transformat într-un eşec. Vorbim aici de Irak şi Siria, care în prezent se luptă pentru menţinerea statalităţii, pe fondul unor revolte interne pornite în 2011 şi transformate, cum este cazul Siriei, într-un război civil, sau cum este situaţia din Irak, unde s-au creat condiţii favorabile pentru ca gruparea teroristă Stat Islamic să câştige teren. Situaţia, deja complexă, a fost complicată de interesele unor puteri regionale, cum sunt, de exemplu, Turcia, Iranul, Arabia Saudită, peste care avem, bineînţeles, implicarea Rusiei şi cea a SUA. Ultimele luni au fost marcate în regiune de acţiuni militare de anvergură, pentru a recuceri cele două oraşe importante ocupate de organizaţia teroristă Stat Islamic - Mosul şi Raqqa. Şi, pe lângă forţele militare guvernamentale, sunt implicate şi trupele peshmerga, miliţiile bine organizate ale kurzilor din Irak şi Siria. Adăugăm peste toate şi evoluţia situaţiei din Turcia, unde constatăm din ce în ce mai multe decizii, acţiuni şi măsuri luate după lovitura de stat eşuată din care preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ieşit mult mai puternic. Invitatul ediţiei este generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: Orientul Mijlociu, încotro?
Bună seara, dle general Stan Petrescu! Bine aţi venit la "Euroatlantica".
Stan Petrescu: Bună seara, dle Radu Dobriţoiu, şi vă mulţumesc frumos pentru invitaţie!

ASCULTAŢI AICI EUROATLANTICA DIN 17 NOIEMBRIE

Radu Dobriţoiu: Cu mare plăcere. Dle general, Orientul Mijlociu ne atrage atenţia şi nouă, europenilor, pentru că instabilitatea şi conflictele de acolo afectează inclusiv securitatea Europei.
Stan Petrescu: Ce putem face în câteva minute, cât putem sta de vorbă? Că la 100 de ani după redesenarea frontierelor lumii arabe, şi mă refer la Orientul Mijlociu, iată, au trecut 100 de ani şi pace în Orient încă nu este. Occidentul a încercat pe parcursul acestui timp şi răstimp să se apropie, în unele situaţii a reuşit, dar iată că în ultima vreme, Occidentul, prin toate politicile sale, nu a reuşit să facă o simbioză între cele două culturi, occidentală şi cea orientală. Am ajuns, iată-ne, deşi au fost diverse strategii de a se apropia de acest spaţiu de cultură, unele metropole şi unele mari puteri, şi au reuşit, pe unele le-au occidentalizat, deci, au făcut nişte grefe de natură democratică occidentală, cum ar fi fost cazul Iranului sau chiar al Afganistanului înainte de a fi reislamizate. Au dus din plin o viaţă foarte apropiată de Occident şi după modelele occidentale. Însă în Orientul Mijlociu nu s-a putut implanta un asemenea fel de democraţie şi iată că Orientul a intrat într-un impas. Vorbeaţi de "primăvara arabă", dar mai înainte de asta, puteam vorbi de acronimul MENA şi anume, Orientul Mijlociu şi nordul Africii, sau în cuprinsul căruia, iată, a început acest incendiu, unde, de fapt, identificăm războaie civile în teritoriul a vreo patru state, Irakul, Siria, Yemenul şi...
Radu Dobriţoiu: Să vorbim şi de Libia...
Stan Petrescu: Libia, exact, de Libia.
Radu Dobriţoiu: .../.../ de zona noastră specifică. Însă făceam o trimitere, dle general, spre securitatea Europei, pentru că această securitate şi stabilitate a "Bătrânului Continent" este ameninţată, iată, de ceea ce se întâmplă acum în Orientul Mijlociu. Şi vorbim din mai multe perspective, poate pornim chiar şi de la cea economică - şi este aici preţul petrolului -, de la cea de securitate, şi este aici infiltrarea unor terorişti din gruparea Stat Islamic spre Europa, şi am avut în inima continentului atacuri. Iată că ceea ce se întâmplă acolo influenţează, cu siguranţă, şi securitatea Europei.
Stan Petrescu: Această "primăvară arabă", de fapt, nu a fost decât o noapte lungă polară, cum spunea un ziarist, de vreo cinci ani de zile şi ea continuă, dar a lăsat, iată, aceste incendii deosebit de puternice din nordul Africii şi până în Irak. Iar puterile occidentale, care au intervenit, greu, poate, să instaureze o anumită ordine, pentru că în acest spaţiu sunt atâtea curente, atâtea curente islamice, atâtea triburi, încât ele nu pot fi puse sub o autoritate, ci poate într-o confederaţie. Au fost foarte multe coaliţii arabe care din cauza faptului că nu s-au înţeles în propria lor doctrină, au pierdut atâtea războaie în faţa Israelului, dar şi în faţa acestor situaţii. Deci, situaţia este foarte incendiară şi se caută acum soluţii de a pune pace în Orient, ceea ce este foarte greu.

Radu Dobriţoiu: Spuneam eu, o situaţie complexă, dar şi complicată de anumite evoluţii şi de interferenţa cu puterile regionale, suprapunerea peste acestea a puterilor mondiale. Ştim foarte bine asta.
Stan Petrescu: Păi această situaţie s-a datorat faptului că pe fondul instabilităţii prelungite în Siria, Libia, Yemen, dar şi în Siria mai ales, au intervenit puteri regionale şi marile puteri - Rusia, America, Iran, saudiţii, monarhiile arabe din această zonă, chiar şi Turcia - ele se înfruntă prin intermediari, deci prin terţi, dar totuşi asistăm la războaie aproape fără sfârşit, şi nu numai la războaie fără sfărşit, la început de acţiuni de genocid, la crime de război şi mai ales aici sunt...aceste nfruntări, confruntări de forţe dispar civilizaţii şi mor foarte mulţi civili. Prin urmare au intrat într-un impas marile puteri şi încearcă să dea soluţii pe care, iată, încă nu le găsesc.
Radu Dobriţoiu: Direcţia este aşdar una imprecisă, nu ştim la ce să ne aşteptăm acolo, evoluţile au avut momente importante într-un reper cronologic relativ mic pe scara istoriei, pentru că tot ce se întâmpă acolo s-a întâmplat într-o decadă şi s-a întâmplat din ce în ce mai accentuat în ultimii ani.
Stan Petrescu: Primăvara arabă a dat o tentă de doctrină socialistă şi care încet încet ar fi prins o serie...

Radu Dobriţoiu: S-ar fi suprapus peste obiceiurile şi cutumele de acolo.
Stan Petrescu: Exact, adică obiceiurile şi tradiţiile culturale s-ar fi potrivit mai bine, or acest lucru ar fi reprezentat o ameninţare pentru Occident şi aşa au intervenit marile puteri, SUA, NATO, ţările europene în special, tocmai pentru a pune stop acestei influenţe, ajungându-se în această situaţe.
Radu Dobriţoiu: Ne îndreptăm şi spre Turcia. Nu este un stat arab, dar este un stat musulman cu influenţă asupra evoluţiilor din Orientul Mijlociu, Turcia care aşa cum aţi spus, Recep Tayyip Erdogan s-a apropat foarte mult de populaţie încă de când era primar al Istanbulului şi a promis construirea de moschei. S-a apropiat de populaţie nu numai cu măsuri sociale dar şi cu măsuri religioase. Ce se întâmplă acolo acum este greu de înţeles pentru o Turcie la care noi priveam altfel în urmă cu cinci ani.
Stan Petrescu: Da, noi ne aşteptam ca Turcia să se păstreze în doctrina fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk. Vă amintiţi, sau dacă aţi citit pe mausoelul lui frumoasa zicere...
Radu Dobriţoiu: L-am şi vizitat.
Stan Petrescu: Frumoasa zicere "pace în ţară, pace în lume". El a introdus...Turcia a trecut printr-un impas puternic după primul război mondial, s-a dezmembrat practic acest mare imperiu, dar el a vrut şi a reuşit să europenizeze Turcia..
Radu Dobriţoiu: Să o modernizeze.
Stan Petrescu: Să o modernizeze după metode occidentale şi a şi reuşit.
Radu Dobriţoiu: Încercând să depărteze partea laică şi a statului de conducere administrativă de partea religioasă.
Stan Petrescu: Exact. Or Erdogan a crescut la şcoli islamice încă de mic, deci cultura lui o datorează doctrinelor, sharii-lor şi moscheii, prin urmare el nu gândeşte decât înăutrul culturii cu care s-a adăsat şi atunci şi formaţiunea sa politică şi decizile sale politice de mai târziu au avut sorgintea în această cultură islamică şi el vrea să construiască o Turcie, să o aducă la otomanism - lovitura de stat sigur că i-a dat oxigen mult - dar s-ar putea să o ducă într-o altă fundătură, şi anume prin instalarea dictaturii să scoată Turcia din interesul ţărilor occidentale.

Radu Dobriţoiu: Vorbim din ce în ce mai es de acest neo-otomanism, s-a înfiinţat chiar şi un partid otoman în Turcia în acest an; Turcia cu o atitudine ambivalentă între NATO - SUA pe de o parte şi Rusia, are însă un rol important în ultimele evoluţii dn Orientul Mijociu. Vom dscuta despre asta, dar nu înainte de a afla şi opinia UE.
Reporter - Claudia marcu: Situaţia din Turcia a fost discutată la ultimul consiliu de afaceri externe la care au participat şi miniştrii europeni ai apărării. Înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate Federica Mogherini a precizat într-o declaraţie scrisă printre altele că reintroducerea pedepsei cu moartea, limitarea libertăţii de exprimare şi arestarea unor membri ai parlamentului sunt semne ale slăbirii statului de drept, critici care se regăsesc şi în recentul raport publicat de CE privind aderarea Turciei la UE. Turcia a trimis Europei un mesaj simbolic, prin interdicţia de călătorie pentru raportorul european pentru Turcia. Aceasta a cerut de curând îngheţarea negocierilor cu Ankara, care "închide uşa UE", tensiuni care pun şi mai mult in pericol acordul cu Turcia privind migraţia. Însă UE trebuie să-şi menţină o linie consecventă şi să arate că nu abdică de la valorile sale, în special acum, după alegerile din Statele Unite, o consecvenţă pe care o arată şi în cazul Siriei. Consiliul a impus sancţiuni şi pentru încă 17 miniştri şi pentru guvernatorul Băncii Centrale din Siria, dar Uniunea Europeană se uită şi spre viitor atunci când conflictul se va încheia. Federica Mogherini a primit mandat din partea Consiliului European să înceapă dialogul cu actori-cheie din zonă pentru a pregăti reconstrucţia Siriei. De exemplu, săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a încheiat un parteneriat de patru ani cu Libanul, parteneriat focalizat pe securitate, lupta împotriva terorismului, dar şi pe migraţie. În relaţia cu Iranul, Uniunea Europeană subliniază nevoia de colaborare continuă, îmbrăţişează relaţia economică rezultată din implementarea planului comun de acţiune şi susţine aderarea Iranului la Organizaţia Mondială Comerţului.

Radu Dobriţoiu: Turcia, sau mai degrabă RecepTayyip Erdogan, joacă o carte importantă cu Uniunea Europeană atunci când vorbim de refugiaţii sirieni, de refugiaţii irakieni...
Stan Petrescu: Da, pentru că poate să dea drumul la robinetul cu gaz. Este şi o ameninţare adresată Uniunii Europene, pentru ca Uniunea Europeană nu a întors spatele, dar pur şi simplu a îngheţat raporturile cu Turcia în ceea ce priveşte primirea ei în Uniunea Europeană şi sigur că aici sunt considerente de natură în special culturală. Dacă mai vin încă 70 şi ceva, 80 de milioane de islamişti în Uniunea Europeană, cu încă vreo 35 existenţi, înseamnă că mai mult de o cincime din populaţia Uniunii Europene, de 500 de milioane de locuitori, va fi de sorginte islamică. Sigur că este un mod de a şantaja şi de a pătrunde în Europa sub această formă...

Radu Dobriţoiu: E vorba şi de regimul vizelor, pentru că doresc impunerea unor măsuri mai libere pentru Turcia.
Stan Petrescu: ... în spaţiul Uniunii Europene. Ceea ce ar da libertate, pe lângă cetăţenii turci, pentru care am toată onoarea, dar printre ei s-ar putea scurge o parte din aceşti migranţi care de fapt ascund alte pericole ale terorismului. Turcia este posibil să joace o carte, dar nu ştiu dacă va fi o carte de succes, dar jocul pe care-l face ea la ora actuală prin faptul că a întors uşor spatele Americii prin NATO, creând, după lovitura de stat, scurt-circuite în raporturile cu acesta, a dat posibilitatea ca Rusia să se apropie de Orient şi mai bine, să-şi facă un culoar prin Mediterana, să-şi facă un cap de pod foarte puternic susţinâdu-l pe Assad - iată, desfăşoară o ofensivă terestră acum la Alep - şi în acelaşi timp, să dea posibilitatea ca un alt acor regional, şi anume Iranul, să pătrundă pe această inconsecvenţă şi în cadrul acestor războaie civile, să aibă cât mai multă influenţă. Îi găsim prezenţa în Yemen, îi găsim prezenţa în Irak, la Mosul, la Alep şi chiar...
Radu Dobriţoiu: Dar nu numai la Mosul. Irakul este şiit ca populaţie majoritară şi Iranul s-a interferat în administrarea Irakului după 2003 încoace, inclusiv de la Brigada Badr, găzduită pe teritoriul Iranului, influenţa, dupa aceea, pe teritoriul Irakului, în noua armată irakiană, construită numai din şiiţi, bineînţeles, apropiaţi Iranului şi bineînţeles, aici, cu consultanţi şi cu forţe speciale care s-au alăturat noii armate irakiene...
Stan Petrescu: Forţele populare de mobilizare le-au sprijinit ...

Radu Dobriţoiu: Şi în Ramadi, şi în Fallujah şi acum, iată, şi la Mosul, unde sunt foarte implicate. Bineînţeles că asta înseamnă influenţă. Şi avem şi Siria, unde sunt foarte apropiaţi iranienii de Assad. Iată, se creează un culoar spre Liban, unde avem Hezbollahul, care de cine este susţinut, dacă nu tot de Teheran?
Stan Petrescu: Fără îndoială. Acest lucru poate să creeze o stare de nelinişte pentru Israel, aliatul cel mai puternic în Orient şi sigur că această influenţă a Iranului ar putea să deranjeze, mai ales că s-au şi temperat o serie întreagă de relaţii dintre Statele Unite şi Iran. În ultima vreme, ştirea, dacă aţi ascultat-o, doreşte să vândă Obama avioane Iranului, tocmai pentru a aşeza lucrurile într-un anumit raport, de a nu dezvolta arma nucleară - frica Occidentului...

Radu Dobriţoiu: Nu Iranului, Israelului.
Stan Petrescu: Şi Iranului. Este o ştire neconfirmată.

Radu Dobriţoiu: Bun, aţi punctat foarte bine acestă îngrijorare a Israelului, care este întemeiată.
Stan petrescu: Este reală, pentru că acolo Israelul s-a confruntat nu doar o dată cu probleme...
Patru războaie arabo-israeliene.

Radu Dobriţoiu: Să amintim, emisiunea se suprapune şi cu o temă de actualitate, ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, şi premierul Statului Israel, Beniamin Netanyahu, au discutat astăzi, în Statul Israel, despre interesul organizării celei de-a treia şedinţe comune de guvern cât mai curând posibil, deci guvernul român şi guvernul israelian. Ministrul Lazăr Comănescu a reconfirmat sprijinul României pentru consolidarea relaţiilor Statului Israel cu Uniunea Europeană, precum şi importanţa continuării cooperării dintre România şi Israel. Cei doi demnitari au abordat subiecte de interes comun de pe agenda regională şi internaţională, exprimând preocuparea faţă de crizele din regiunea Orientului Mijlociu, cu precădere conflictul intern din Siria şi combaterea terorismului. Bineînţeles că este vorba şi de familiile mixte, de românii care sunt pe teritoriul Siriei. Tocmai acesta este un motiv pentru care România îşi menţine în continuare ambasada de la Damasc, asigurând reprezentanţă diplomatică şi pentru alte state din Uniunea Europeană într-un mod curajos, putem spune.
Stan Petrescu: Suntem cam singura ţară din Centrul şi Estul Europei care a ţinut şi menţine diplomaţii în Siria şi vechile legături - între noi şi Israel este o legătură mai specială - şi sunt convins că ceea ce a declarat Ministerul de Externe este întru totul în interesul nostru şi al Israelului. Ce voiam să adaug aici asupra Iranului este faptul că nu numai că şi-a câştigat o influenţă foarte puternică, dar în acelaşi timp şi-a făcut un renume din această chestiune, că în numele acestei intervenţii vrea să elibereze Orientul de Daesh, de Statul Islamic, dovadă că, iată, primele rânduri ale forţelor de mobilizare şi cu sprijinul Iranului au ocupat prima şi a doua treaptă de lângă Mosul şi au eliberat aeroportul strategic Tal Afar.

Radu Dobriţoiu: Inclusiv postul de televiziune a fost eliberat şi au început să emită de acolo. Este însă important punctul de vedere al Israelului pentru problematica securităţii Orientului Mijlociu, o situaţie complexă, în care, pentru Ierusalim cea mai mare ameninţare rămâne, aşa cum aţi punctat, domnule general, Teheranul. Să ascultăm o analiză semnată pentru Euroatlantica de Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Pentru Israel, poate reprezenta o preocupare agravarea decalajului dintre obiectivele Rusiei în Orientul Mijlociu şi propriile obiective. Avi Dichter, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe şi apărare a parlamentului de la Ierusalim a declarat că abordările Rusiei, Iranului, ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad sau ale miliţiilor şiite libaneze Hezbollah sunt în contradicţie cu interesele Statului Israel şi constituie o sursă de conflict. În timp ce Moscova apreciază relaţiile pe care le are cu Israelul, nu ezită să impună acţiuni cu potenţial conflictual. "Rusia acţionează ca o superputere şi ignoră adesea interesele de securitate ale Israelului", a comentat Avi Dichter, preşedintele Comisiei parlamentului israelian pentru relaţii externe şi apărare. Moscova este din ce în ce mai implicată în conflictul din Siria, luptând în numele lui Assad împotriva sunniţilor. Principala preocupare a Israelului este să-şi conserve puterea de a-şi apăra frontierele împotriva atacurilor Hezbollah. În ultimii ani, a intervenit de câteva ori pentru a bloca transferul de arme din Siria spre miliţiile şiite libaneze. Din punctul de vedere al Israelului, Iranul rămâne cea mai mare ameninţare. Teheranul acţionează prin mandatari precum Hezbollah şi Assad, iar Kremlinul nu are nicio problemă cu aceşti actori, pe care îi şi cultivă.

Radu Dobriţoiu: Reiese din corespondenţa lui Dragoş Ciocîrlan, domnule general, că Israelul este încorsetat acolo de Liban...
Stan Petrescu: /Pentru că/ trăieşte într-o mare de rechini, doar malurile Mediteranei au rămas prietenoase faţă de Israel...
Radu Dobriţoiu: Dar şi acolo a apărut portavionul Amiral Kuzneţov.
Stan Petrescu: Sigur, a avut şi primul eşec, un avion am înţeles că ar fi ratat aterizarea...
Radu Dobriţoiu: Dar înţeleg că el a fost mai mult târât până acolo, împins...
Stan Petrescu: Dumnezeu ştie, numai comandamentul aviaţiei ruse poate să ne spună. Totuşi, faptul că există un portavion rusesc în Mediterana...
Radu Dobriţoiu: Singurul portavion...
Stan Petrescu: Singurul, da. Au mai avut unul, dar l-au vândut la chinezi, mi se pare, portavionul Kiev...
Radu Dobriţoiu: Pe care l-au refăcut /.../
Stan Petrescu: Nu, au făcut un hotel plutitor foarte frumos.
Radu Dobriţoiu: L-au refăcut, dar într-un mod...
Stan Petrescu: Într-un mod comercial. Aşadar, poziţia Rusiei - ea trăieşte de fapt sub /ideea/ renaşterii unei superputeri -, faptul că construit un mare cap de pod în Orient, bagă zâzanie între turci şi americani, pentru că sunt experţi în materie...
Radu Dobriţoiu: E vorba şi de NATO aici, deci între...
Stan Petrescu: Fără îndoială! Fără îndoială, că sunt la frontiere ţări occidentale, precum Franţa, precum...
Radu Dobriţoiu: Se îmbrăţişează cu Teheranul?
Stan Petrescu: Se îmbrăţişează cu Teheranul peste cultura arabă şi iată că lucrurile sunt atât de complicate... Americanii au una dintre cele mai interesante propuneri de a rezolva cu statele acestea eşuate din Orient, de a construi totuşi o forţă politică, spre a reuni şi dacă se sting conflictele violente şi calde acolo, atunci Iranul nu ar mai putea să intervină, pentru că nu ar mai avea de ce.

Radu Dobriţoiu: Să îl vedem şi pe Donald Trump cum va acţiona, pe cine va pune secretar de stat. Până atunci, am văzut, şeful personalului de la Casa Albă a fost nominalizat. Trebuie însă amintit, pentru că vorbim de Rusia - Rusia anunţa că loviturile aeriene pe care le-a lansat în Siria au provocat pierderi grele rebelilor asociaţi cu Al Qaeda în provincia Idlib, mai mult de 30 de militanţi fiind ucişi. Potrivit unor informaţii transmise astăzi de BBC, trei importanţi comandanţi din gruparea Stat Islamic se află printre cei ucişi. Corespondentul BBC din regiune relevă că în ultimele două zile, avioane de luptă care au decolat de pe portavionul rusesc "Amiral Kuzneţov", aflat în largul coastelor siriene, au atacat poziţii ale rebelilor în provinciile Homs şi Idlib - sunt zone importante acolo, pe care Bashar al-Assad a reuşit să le preia din nou, să le recucerească. Rusia are noi speranţe, după alegerea lui Donald Trump, şi speră într-un demers de unire a eforturilor cu SUA pentru anihilarea grupării teroriste Stat Islamic. În această ofensivă, Rusia îşi va folosi cele două baze pe care le deţine în Siria, dar şi flota deplasată în regiune, ce include şi portavionul "Amiral Kuzneţov". Avem o sinteză pentru "Euroatlantica" transmisă de la Moscova de Alexandru Beleavschi.

Reporter - Alexandru Beleavschi: Comunicatul Kremlinului privind convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin şi Donald Trump subliniază că ambii s-au pronunţat pentru depăşirea crizei bilaterale, ceea ce ar presupune cel puţin relaxarea sancţiunilor şi unirea eforturilor în lupta împotriva inamicului comun numărul unu - terorismul internaţional şi extremismul -, subliniind că în această cheie a fost discutată şi situaţia din Siria. Parametrii concreţi se vor cunoaşte după instalarea noii administraţii şi vor depinde de echipa lui Donald Trump, relaţiile sale cu Congresul şi poziţionarea faţă de ţările din zonă. Rusia profită din plin de situaţie. Ea şi-a permanentizat deja în Siria două baze, navală şi aeriană, a pus la punct un sistem eşalonat şi integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă, iar în aceste zile a desfăşurat în largul coastelor siriene cea mai puternică forţă aeronavală de după războiul rece. Prezenţa rusă garantează existenţa regimului Assad, atâta timp cât va fi nevoie pentru Moscova, Rusia asigurându-şi şi o poziţie de forţă în orice negocieri privind viitorul Siriei. De asemenea, Rusia poate încerca rolul de mediator între Donald Trump şi Iran în cazul în care viitorul preşedinte american va repune în discuţie acordul nuclear cu Teheranul. Dilema imediată a lui Putin în Siria este oraşul Alep, cheia actualei faze a războiului - să aprobe asaltul decisiv asupra zonei sale estice, controlate de opoziţie, sau să ofere încă o şansă diplomaţiei, subiect care, posibil, a fost discutat deja de Putin cu Trump. Decisivă în acest sens poate fi întâlnirea Putin - Obama din marginea summitului APEC din Peru la sfârşitul acestei săptămâni, dacă desigur această întâlnire va avea loc. Deocamdată comentatorii de la Moscova subliniază că în ultimul său turneu european Barack Obama le cere partenerilor să prelungească sancţiunile împotriva Rusiei şi, fapt fără precedent, să se opună unei posibile apropieri dintre Donald Trump şi Vladimir Putin.

Radu Dobriţoiu: Dle general, trebuie să ne referim şi la poporul kurd atunci când vorbim despre situaţia şi despre direcţia în care se îndreaptă Orientul Mijlociu. Este o aspiraţie de sute de ani din partea acestui brav popor, luptător, de a avea şi un stat în cele din urmă. Şi aici complexitatea este între Turcia, Rusia, SUA, Bashar al-Assad, bineînţeles în Irak avem alte interese cu Massoud Barzani şi cu ce se întâmpă în Kurdistanul irakian, dincoace avem /.../, lucrurile sunt complicate şi în interiorul kurzilor din Siria şi din Irak, dar iată şi această complexitate din reţelele pro şi contra care uneori se întâlnesc şi se îmbrăţişează, alteori se urăsc când...
Stan Petrescu: Sau se despart.
Radu Dobriţoiu: Sau se despart. Situaţia este complicată.
Stan Petrescu: Acestui popor care însumează circa 40 de milioane de locuitori şi se întinde pe vreo 6 sau 7 state şi în Europa, cu o istorie extrem de bogată până la urmă trebuie să i se dea soluţie într-un fel să apară probabil noul Kurdistan,pe teritoriul Siriei, ceva din Turcia şi pe teritoriul Irakului, pentru că ei sunt implicaţi în acest conflict...
Radu Dobriţoiu: /.../ pe teritoriul Turciei, dar în Siria şi Irak cu siguranţă sunt zone pe care ei şi le eliberează chiar...

Stan Petrescu: Da, dar ei vor să îşi construiască o capitală a viitorului stat chiar în sudul Turciei, care este dezvoltată economic, sunt majoritari acolo şi chiar acolo vor să îşi construiască...
Radu Dobriţoiu: Bun, noi nu putem încuraja aşa ceva, dar putem susţine ceea ce se întâmplă în Siria, unde kurzii s-au dovedt extrem de puternici în lupta împotriva grupării Stat Islamic.

Stan Petrescu: Sunt un popor indo-european, blonzi cu ochi albaştri şi verzi, sunt foarte buni luptători, Barzani i-a băgat în luptă atât de bine încât s-au apropiat de Mosul foarte, foarte puternic şi cu şanse de a elibera acest Mosul, deşi amerianii spun că mai degrabă să îl izoleze pentru ca să nu se întâmple în Mosul cum se întâmplă victime şi foarte multe crime de război în Alep, şi prin bombardamente aeriene şi prin ofensive terestre.
Radu Dobriţoiu: Încotro se îndreaptă Orientul Mijlociu, dle general?

Stan Petrescu: Orientul Mijlociu, aşa cum arată datele pe teren, se cam îndreaptă către nicăieri, este foarte imperios necesar ca Trump în spiritul tradiţiei americane democratice, că nu va fi atât de belicos cum se anunţă şi să pună marile puteri implicate să dea soluţie şi anume să se găsească pace pentru a stopa moartea, crima şi terorismul în Orient şi să distrugă ISIS, bineînţeles, califatul.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final.