Obiectivele Summitului NATO de la Londra

Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! La Londra va avea loc, săptămâna viitoare, o importantă reuniune NATO, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei. Pe 3 şi 4 decembrie se vor întâlni şefii de stat şi de guvern din statele aliate, ocazii cu care România va reitera importanţa Mării Negre pentru Flancul Estic. Potrivit declaraţiilor făcute de preşedintele Klaus Iohannis, ţara noastră va confirma că este în continuare hotărâtă să aloce două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Agenda reuniunii va fi probabil influenţată şi de recenta declaraţie a preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la starea de moarte cerebrală în care s-ar afla NATO, punct de vedere care i-a surprins pe aliaţi. Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apărat relevanţa, importanţa şi forţa Alianţei Transatlantice. De cele mai multe ori, cădem de acord, luăm decizii şi mergem mai departe. De alte ori, vedem că există unele dezacorduri, a spus Stoltenberg, evidenţiind nu numai acţiunile Turciei în Siria, ci şi comerţul, schimbările climatice şi acordul nuclear iranian ca domenii în care aliaţii NATO sunt în dezacord. Însă, forţa NATO este că, în pofida acestui lucru, am reuşit întotdeauna să ne unim în jurul sarcinii noastre esenţiale de a ne proteja şi apăra reciproc, a adăugat secretarul general, citat de Euronews. Administraţia de la Washington intenţionează să reducă fondurile destinate bugetului comun al NATO, de la 16 procente faţă de 22. Dorinţa Statelor Unite este de a se apropia de contribuţia de 14,8 procente pe care Germania o are la fondul comun al Alianţei. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România. Vom avea, pe parcursul emisiunii, corespondenţe transmise de colegii mei de la Londra, Bruxelles şi Washington. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: obiectivele Summitului NATO de la Londra.

EMISIUNEA INREGISTRATĂ AICI

Bună seara, domnule general Virgil Bălăceanu! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica".
Gen. Virgil Bălăceanu: Bună seara şi bine ne-am regăsit!
Realizator: Domnule general, înainte de a începe analiza temei "Euroatlantica", daţi-mi voie să vă felicit. Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, pe care o conduceţi, a fost decorată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Sunt sigur că aţi mai primit distincţii, dar aceasta are, probabil, o semnificaţie aparte. Cum a fost la ceremonia de astăzi?

Gen. Virgil Bălăceanu: E prima distincţie şi cu atât mai mult reprezintă nu numai un moment emoţionant, dar are forţă de simbol asupra membrilor noştri, şi nu numai. E o coincidenţă fericită; anul acesta, asociaţia aniversează 15 ani de la înfiinţare. Este o asociaţie care s-a înfiinţat în scopul ca România să devină membru a Confederaţiei interaliate a Ofiţerilor în Rezervă, un organism nonguvernamental, aş spune, dar care funcţionează exact pe lângă NATO. Iată de ce, revenind asupra momentului de astăzi, suntem onoraţi şi ne responsabilizează o asemenea medalie comemorativă - Centenarul Războiului de Întregire a Neamului -, pentru că semnifică, pe de o parte, rolul pe care l-am avut în păstrarea vie a faptelor de arme, dar şi a sacrificiului uman, atât de imens, al Primului Război Mondial, dar responsabilizează prin ideea de păstrare a tradiţiilor istorice. Şi cum Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România este asociaţia care a început să înglobeze de anul acesta un număr important de rezervişti voluntari, care sunt tineri din societatea civilă care vor să se dedice pregătirii militare şi unor responsabilităţi în ceea ce priveşte apărarea naţională, făcând parte din rezerva voluntară. Cu atât mai mult, noi vom fi obligaţi să transmitem aceste tradiţii istorice către ei. Poate într-o zi emisiunea "Euroatlantica" va dedica un moment şi rezerviştilor voluntari, pentru că la conferinţa pe care Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, împreună cu Academia Tehnică Militară, a organizat-o în 7-8 noiembrie, şi printr-o cooperare internaţională, un parteneriat strâns pe care îl avem cu polonezii, am avut un moment chiar emoţionant, un mesaj pe care colegul rezervist voluntar Horia Scarlat l-a transmis şi este un mesaj de substanţă. Este scris, simţit de el, dar parcă ar fi fost scris şi simţit de toţi rezerviştii voluntari, puţini, la ora actuală, în Armata României. Sperăm că, prin grija noului guvern, a noului ministru şi amendarea Legii 270 cu privire la rezerviştii voluntari, activitatea ca rezervist voluntar va deveni mult mai motivantă.

Realizator: Trebuie să precizez, pentru că m-aţi provocat, "Euroatlantica" a dedicat trei ediţii susţinerii legii rezervistului voluntar chiar din faza de proiect şi după aceea când au apărut normele de aplicare pentru această lege.
Gen. Virgil Bălăceanu: Atunci, vă provoc să aveţi posibilitatea să îi cunoaşteţi direct în studio pe rezerviştii noştri voluntari.
Realizator: Cu plăcere!
Gen. Virgil Bălăceanu: Sunt nişte băieţi şi nişte fete cu adevărat minunaţi.

Realizator: Aţi adus aminte şi cred că este bine să punctez: modificarea legii rezervistului voluntar este esenţială. Din păcate, în guvernul trecut ministerul, ministrul de finanţe nu a dat aviz favorabil pentru îmbunătăţirea acestei legi, ce însemna de la 10% cât primea un rezervist voluntar...
Gen. Virgil Bălăceanu: O indemnizaţie lunară...
Realizator: ... indemnizaţie lunară din...
Gen. Virgil Bălăceanu: ... din solda funcţiei şi a gradului, la 30%.
Realizator: La 30%, cu toate că...
Gen. Virgil Bălăceanu: Ceea ce ar fi motivantă. De fapt, aş face următoarea precizare...
Realizator: Cu toate că nu afecta bugetul destinat apărării, adică nu încărca bugetul de stat.

Gen. Virgil Bălăceanu: Puteau să apară reglaje, pentru că trebuie să se stabilească elemente de echilibru al bugetului, dar trebuie să ai motivantă legea, şi, atunci, puteai să reduci o soluţie, pe lângă altele, numărul de rezervişti voluntari care sunt recrutaţi şi selecţionaţi în anul respectiv. Dar aş menţiona că se revine la forma legii aşa cum a plecat ea de la Ministerul Apărării Naţionale.
Realizator: Iniţială.
Gen. Virgil Bălăceanu: Iniţială. Deci, a fost o greşeală atunci, politică, o greşeală politică care are consecinţe acum asupra capacităţii de apărare a ţării, că s-a făcut dintr-o lege care era motivantă de la început o lege nemotivată. Şi revenim după nişte ani la nişte prevederi ale legii care erau pregătite de Ministerul Apărării cu mult timp în urmă.

Realizator: Formulă iniţială, trebuie să spunem, care era mult mai bună şi care a aparţinut fostului şef de Stat Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, acum ministru al apărării. Să sperăm că noua lege va...
Gen. Virgil Bălăceanu: Ministrul apărării a avut o preocupare legată de rezerva voluntară şi aş remarca aici excelenta colaborare cu Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, pentru că, pe baza aprobărilor domniei sale când era şeful Apărării, în structurile Statului Major al Apărării au început să funcţioneze, cu rezultate palpabile, grupurile de lucru comune ale celor din Statul Major al Apărării şi ale rezerviştilor voluntari din cadrul asociaţiei.

Realizator: Începem analiza din această seară. Iată, am abordat încă un subiect interesant şi important pentru ceea ce înseamnă capacităţile şi rezerva militară a României din perspectiva de membru NATO, pe care noi o avem, o perspectivă importantă pentru că avem nevoie şi de acest bazin de rezervişti. Începem analiza din acest...
Gen. Virgil Bălăceanu: Mi-aş permite un comentariu, dacă îmi permiteţi, o completare. Da, membru NATO pe graniţa de est a NATO şi a Uniunii Europene.
Realizator: Începem analiza din această seară. Europa este pe marginea unei prăpastii şi trebuie să înceapă să gândească strategic ca putere geopolitică; altfel riscăm să nu mai avem controlul asupra propriului destin, a precizat preşedintele Franţei. Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite. NATO este în moarte cerebrală, declara preşedintele Emmanuel Macron într-un interviu acordat la începutul acestei luni publicaţiei The Economist. Domnule general, are preşedintele Franţei dreptate?

Gen. Virgil Bălăceanu: Dacă i-aş răspunde direct, dacă aş fi faţă în faţă cu preşedintele Franţei, dacă mi-aş imagina, i-aş spune că nu are dreptate; i-aş spune că are o poziţie pe care Franţa a dus-o de multe ori în NATO. Noi remarcăm personalitatea şi o apreciem a lui Charles de Gaulle, dar este preşedintele care a retras Franţa din structurile militare ale NATO...
Realizator: Până la Sarkozy.
Gen. Virgil Bălăceanu: Până la Sarkozy, care revine în structurile militare şi am convingerea că Franţa va rămâne în continuare în structurile militare ale NATO. Sunt poziţii politice, pentru că la un moment dat, anul trecut, comentam cele spuse de preşedintele Trump, în sensul în care NATO este o organizaţie învechită. Iată că de la o organizaţie învechită, acum, preşedintele Macron ajunge la moarte cerebrală. Ei bine, sunt preşedinţi determinanţi, state foarte importante în NATO şi, dacă se cere şi se cere o reformă politică a NATO, este tocmai rolul acestor preşedinţi, inclusiv, în mod sigur, va şi rolul preşedintelui României, ca să se realizeze această reformă politică, dar NATO trebuie să rămână această organizaţie politico-militară, mai ales politico-militară după 1990, şi va trebui ca, dacă vreţi, caracteristica militară să fie din ce în ce mai accentuată în perioada următoare, ţinând seama de schimbările care s-au produs după două momente: invazia Georgiei şi invazia Crimeii, mai ales invazia Crimeii.

Realizator: România va fi reprezentată la Londra de preşedintele Klaus Iohannis. Obiectivele ţării noastre la reuniunea NATO au fost analizate ieri de CSAT. A fost primul CSAT desfăşurat cu membrii noului guvern condus de Ludovic Orban. Colega mea Oana Bâlă, acreditată la Palatul Cotroceni, a consemnat pentru emisiunea "Euroatlantica":

Reporter: Obiectivele României la Summitul NATO de la Londra au fost discutate şi stabilite în cadrul şedinţei CSAT, care a avut loc ieri la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va aduce din nou în atenţia aliaţilor importanţa Regiunii Mării Negre pentru Flancul Estic al NATO.

Klaus Iohannis: Noi vom sublinia două lucruri care ne privesc direct şi care sunt importante pentru noi. În primul rând vom reitera importanţa Regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru Flancul Estic şi, evident, pentru România, o a doua temă pe care o voi menţiona în mod expres este faptul că România este în continuare hotărâtă să aloce 2% din PIB pentru Apărare, lucru pe care l-am făcut şi în acest în care se încheie acum. În rest, eu sunt un adept al Alianţei NATO puternice şi voi reitera importanţa unei abordări care duce la o Alianţă puternică şi unită.

Reporter: Reuniunea de la Londra se desfăşoară într-un context aniversar, împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, şi are ca miză principală reconfirmarea unităţii aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice.

Realizator: Domnule general Bălăceanu, amintea preşedintele de cele 2% din PIB destinate Apărării. Ideea şi realitatea este că în ultimii doi ani, mai exact, în 2017 şi 2018, aceste procente nu au fost întregi. Există o medie de 1,85% din 2%, cât ar fi trebuit să fie pentru Apărare, pentru că nu au reuşit în ultimii doi ani cei care s-au aflat la conducerea ţării să gestioneze şi să cheltuiască aceşti bani.
Gen. Virgil Bălăceanu: Ar fi de menţionat două aspecte. Primul aspect: Pactul politic semnat în 2015, dacă nu mă înşel, cu privire la cei 2% pentru bugetul Apărării.
Realizator: Tot la iniţiativa preşedintelui Iohannis.
Gen. Virgil Bălăceanu: La iniţiativa preşedintelui Iohannis, lucru care s-a realizat începând din 2017. Din punctul acesta de vedere, suntem în clubul celor serioşi şi aş spune de elită din punctul acesta de vedere în NATO, pentru că la ora actuală sunt doar şase state care alocă 2% pentru bugetul Apărării. Celălalt aspect ţine mai ales de programele de înzestrare, de cheltuielile pentru programele de înzestrare şi mai ales de programele de înzestrare care nu sunt de tipul guvern to guvern, guvern la guvern, pentru că acelea sunt în derulare şi să sperăm că ele vor avea nişte consecinţe în plan operaţional, începând de anul viitor, odată cu operaţionalizare primului batalion de rachete Patriot. E vorba însă de celelalte programe, de programele care sunt cunoscute, e vorba de Piranha 5, este vorba despre Programul Corvete şi sigur că da...
Realizator: Şi bateriile de coastă sunt importante.
Gen. Virgil Bălăceanu: Şi bateriile de coastă, sigur că da. Experienţa noastră din punctul acesta de vedere nu a fost atât de bună, ca astfel de procese de achiziţii să fie finalizate, aşa cum s-au planificat ele, şi problemele sunt destul de serioase. Să sperăm că atât Programul Piranha 5, cu rezolvarea unor componente care ţin nu numai de partea de armament şi de senzori, dar şi pe partea de comandă şi control, cât şi Programul Corvete, după decizia în instanţă, vor fi programe în derulare şi vor duce la realizarea celor două capabilităţi care sunt absolut necesare şi pentru forţele terestre şi pentru forţele navale.

Realizator: În cadrul reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO, desfăşurată în această lună la Bruxelles, au fost pregătite principalele teme de dezbatere pentru summitul de la Londra. Reformarea NATO va reprezenta un subiect important în cadrul discuţiilor dintre aliaţi, mesajul va fi de unitate în ceea ce priveşte consolidarea alianţei transatlantice. De la Bruxelles transmite, pentru "Euroatlantica", Amalia Bojescu.

Reporter: Reformarea Alianţei ar putea ţine agenda liderilor NATO, în contextul propunerilor venite recent din partea Germaniei şi Franţei şi discutate la Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre. Pe de o parte, Germania propune crearea unui comitet de experţi care să declanşeze o dezbatere politică şi strategică, având ca scop recâştigarea încrederii între aliaţi. Franţa, pe de altă parte, vrea schimbarea procesului decizional, care încă de la înfiinţarea NATO se bazează pe consens. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a avut o abordare prudentă faţă de aceste teme, subliniind faptul că la reuniunea aniversară de la Londra mesajul aAianţei va fi acela de unitate în ceea ce priveşte consolidarea NATO. Securitatea Alianţei Nord-Atlantice este indispensabilă pentru statele membre, iar în acest context la summitul NATO va fi formalizată decizia prin care spaţiul cosmic este recunoscut ca domeniu operaţional de luptă. Şeful Alianţei a dat asigurări că NATO nu are nicio intenţie de a trimite arme în spaţiu, iar abordarea aliaţilor va respecta dreptul internaţional. Un punct important pe agendă va fi şi împărţirea responsabilă a cheltuielilor financiare. Alianţa a făcut progrese, fiind pentru al cincilea an consecutiv când aliaţii europeni şi Canada cresc bugetele destinate apărării.

Realizator: Domnule general Virgil Bălăceanu, spaţiul cosmic, forţele spaţiale, războiul, provocările, atacurile, controlul se mută în noi zone. Avem spaţiul virtual, iată, acum de un interes deosebit spaţiul cosmic. Pentru ce să ne pregătim pentru viitor? Pentru că, iată, la acest summit de la Londra se va discuta despre spaţiul cosmic.

Gen. Vigil Bălăceanu: Se va discuta ca un nou spaţiu, un nou domeniu operaţional, era de aşteptat, discuţiile sunt mai vechi, analiştii militari, şi nu numai analiştii, au fost şi decizii din punct de vedere operativ cu privire la folosirea spaţiului, nu în scopul lovirii din spaţiu cosmic, dar în scopurile care sunt legate de acumularea de informaţii de toate genurile. Este firesc să apară asemenea probleme. Este firesc să fie o asemenea temă spre dezbatere, dar eu v-aş spune că între spaţiu cosmic, ca o perspectivă mai îndepărtată, inteligenţa artificială în tehnologiile care înseamnă un nou tip de acţiune militară, iarăşi în perspective, o problemă extrem de importantă pe care o abordează şi să vedem în ce măsură o abordează summitul NATO este mobilitatea militară, despre care au puţini cunoştinţă. În definitiv, mobilitatea militară, care sună destul de englezit termenul, de englezesc, cum vreţi să-i spunem, este vorba de capacitatea pe care o are în NATO, prin membrii săi, pentru că discutam mai devreme de bugetul NATO, bugetul comun, bugetul comun NATO este nesemnificativ, sunt câteva miliarde de euro, e important pentru anumite proiecte, inclusiv pentru noi, anumite proiecte de invenţii ale NATO.
Realizator: Şi pentru existenţa şi administrarea...
Gen. Vigil Bălăceanu: Pentru administrarea şi pentru buna funcţionare a celor structuri NATO, dar substanţa NATO, forţa NATO este determinată de forţa membrilor săi. De aici, de înţeles preşedintele Trump care insistă pe cei 2% şi acest lucru ar fi de înţeles şi pentru cei doi care sunt un motor al NATO în Europa, Germania şi Franţa, şi lucrul acesta ar fi legat fără doar şi poate şi de ceea ce ar reprezenta o armată europeană. Deci, mobilitatea militară este de interes şi, legat de mobilitatea militară, de capacitatea de transport a trupelor şi echipamentelor militare dintr-o zonă în alta, trebuie să plecăm de la considerentul că aici se va realiza prima cooperare reală între cele două organizaţii internaţionale: NATO şi Uniunea Europeană.

Realizator: Administraţia de la Washington intenţionează să reducă fondurile destinate bugetului comun al NATO la 16 procente, cu intenţia de a se apropia de contribuţia de 14,8 procente pe care Germania o are la bugetul comun al Alianţei. La Londra se aşteaptă, însă, ca preşedintele Donald Trump să le ceară din nou aliaţilor să crească fondurile pentru apărare, în condiţiile în care NATO susţine că a crescut cheltuielile cu mai mult de 100 de miliarde de dolari. Din Washington transmite, pentru "Euroatlantica", Doina Saiciuc.

Reporter: Se aşteaptă ca preşedintele Trump să ceară din nou aliaţilor să crească cheltuielile pentru apărare şi aceasta va domina probabil o bună parte a summit-ului NATO. În încercarea de a relaxa disputa, Alianţa va veni cu noi cifre, care vor arăta o creştere a cheltuielilor pentru apărare ale aliaţilor europeni şi canadieni. NATO spune că, de când a venit Donald Trump la Casa Albă, cheltuielile pentru apărarea au crescut cu mai mult de 100 de miliarde de dolari. În propunerea de buget negociată pentru anul 2021, contribuţia Statelor Unite la bugetul anual al NATO scade la 16 procente, faţă de cele anterioare de 22%. Ar urma, de asemenea, ca liderii NATO să aprobe politica faţă de China, expusă într-un raport confidenţial, elaborat la nivel ministerial, în urmă cu două săptămâni. Ideea este de a fi gata pentru orice provocare de securitate pe care ar ridica-o ascensiunea Chinei, profitând, însă, în acelaşi tim, de oportunităţile economice pe care ea le-ar putea oferi. NATO vrea să răspundă prezenţei crescânde a Chinei în Africa şi cumpărării de către Beijing a infrastructurii europene, dificultatea este însă aceea de a nu portretiza China ca un adversar similar Rusiei. Aliaţii sunt preocupaţi de rolul dominant pe care firmele chinezeşti îl joacă în infrastructura telecomunicaţiilor.
Politica SUA se concentrează în parte asupra învestiţiilor strategice ale Chinei, inclusiv în armamente, dar şi asupra dezvoltării legăturilor cu vecinii Chinei, ca Japonia şi Coreea de Sud sau Australia şi Noua Zeelandă. Summitul NATO are loc, pe de altă parte, după deja celebrul diagnostic al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, care a afirmat că Alianţa este în moarte clinică, pentru că Statele Unite par să întoarcă spatele aliaţilor. Franţa a declarat-o public. Ivo Daalder, fost ambasadorul Statelor Unite la NATO, spune, însă, că mai mulţi oficiali europeni i-au mărturisit că se tem că Statele Unite s-ar putea să nu îşi onoreze angajamentul asumat în Articolul 5 al Tratatului, cel al apărării reciproce. Alte ţări în afara Franţei nu vor, însă, să întrebe public, pentru că nu vor să audă răspunsul - a mai spus ambasadorul Daalder.

Realizator: Mergem spre Marea Britanie... Marea Britanie, între NATO şi Brexit, va găzdui reuniunea Alianţei de săptămâna viitoare. Pentru "Euroatlantica" transmite, de la Londra, Dan Vasiliu.

Reporter: Liderii mondiali vor celebra, la Londra, la 70 de ani de la înfiinţarea NATO. Dar, dincolo de momentele festive, reuniunea vine într-un moment politic foarte sensibil. Summitul are loc cu doar o săptămână înaintea alegerilor generale din Regatul Unit şi, dacă premierul Boris Johnson va câştiga majoritatea de care are nevoie, atunci Brexitul va avea loc în mai puţin de două luni. Va afecta ieşirea britanică din Uniunea Europeană operaţiunile NATO? Vor fi celelalte state membre ale Alianţei mai puţin dornice să ia parte la misiuni militare conduse de Marea Britanie? Este de aşteptat ca unele proiecte, precum Fondul European pentru Apărare, să aibă de suferit. Uniunea Europeană doreşte să creeze un buget comun al statelor membre, care să finanţeze cercetarea şi dezvoltarea tehnologiilor de luptă avansate, dar fără baza industrială a Marii Britanii, un astfel de proiect va fi greu de pus pe picioare. O altă posibilă consecinţă a Brexitului implică dezvoltarea unui viitor sistem de luptă aeriană. Marea Britanie, ca şi Franţa sau Germania, lucrează deja la dezvoltarea viitoarelor generaţii de avioane de luptă, dar acest lucru presupune cooperarea nu doar militară, ci şi economică, iar ieşirea britanică de pe piaţa unică nu ar face decât să complice situaţia. Analiştii militari nu exclud posibilitatea ca un Brexit fără acord să aibă totuşi loc, caz în care relaţiile dintre Regatul Unit şi blocul comunitar s-ar putea deteriora, iar acest lucru ar putea determina Londra să se apropie mai mult de Statele Unite. Pentru moment, guvernul britanic susţine că poziţia sa vizavi de angajamentele asumate în privinţa securităţii europene rămâne neschimbată şi că Brexitul nu va afecta în niciun fel viitoarea relaţie cu aliaţii săi militari.

Realizator: Domnule general Virgil Bălăceanu, colega mea din Statele Unite, Doina Saiciuc, a adus aminte, foarte important, de China, care se întrezăreşte, alături de Rusia, ca potenţială ameninţare pentru spaţiul euroatlantic. Cum Cum va privi pe viitor NATO China?

Gen. Virgil Bălăceanu: E de aşteptat, spun e de aşteptat ca NATO să privească China din perspectiva, pe de o parte, şi elementele sunt un pic contradictorii, a Statelor Unite, Statele Unite văzând China ca un competitor militar, nu atât economic, într-o anumită măsură economic. Statele membre NATO din Uniunea Europeană, Franţa în mod deosebit, Germania, sunt mai favorabile unor relaţii bune cu China, văd China ca o oportunitate economică şi mai puţin ca un competitor militar. Iată de ce problemele aici, dacă n-au dus până acum la disensiuni, au o anumită sensibilitate din punct de vedere al abordării. Trebuie să plecăm de la ideea că China este un competitor, este o putere emergentă, care va a deveni din ce în ce mai puternică şi mai evidentă în ceea ce înseamnă problematica securităţii pe mapamond şi din perspectivă militară. Dar pe de altă parte, trebuie să facem o analiză succintă, un mic calcul, un mic calcul care este colosal. Ştiţi cât cheltuieşte NATO, prin bugetele statelor membre NATO, într-un an? Aproape un trilion. Repet: aproape un trilion. Daţi-mi şi mie un exemplu, fie el China, fie Federaţia Rusă, deşi e foarte departe, ce sume alocă ei faţă de acest trilion pe care îl are NATO? NATO reprezintă o forţă şi prin această asumare de cheltuieli. De asta cheltuielile Europei sunt importante în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea şi modernizarea armatelor NATO - şi aici vorbim şi de modernizarea Armatei României -, pentru că totul pleacă de la sursele financiare pe care le alocăm.

Realizator: N-am să vă dau un răspuns, dar mă bucur că NATO alocă atât de mult şi cu folos pentru securitatea euroatlantică.
"Euroatlantica", la final. Tema emisiunii: ''Obiectivele Summit-ul NATO de la Londra''. Invitatul ediţiei a fost generalul-locotenent Virgil Bălăceanu, preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în rezervă din România.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.