O nouă criză majoră a migraţiei spre Europa?

Radu Dobriţoiu: Bun găsit. În acestă ediţie abordăm din nou o temă importantă pentru stabilitatea şi securitate europeană, cu impact asupra viitorului continentului: migranţii şi presiunea acestora pe Europa. După o perioadă de linişte, cu o Turcie dispusă să îi ţină pe migranţi în tabere de refugiaţi, problema reapare la frontiera de sud-est a continentului, dar şi în Mediterana traversată de migranţii care vin din Africa. Aşadar, cu o problematică ce apasă din ce în ce mai mult Europa, o presiune pe care o resimţim atât la frontierele continentului, cât şi în ţările în care au ajuns deja zeci de mii de imigranţi, autorităţile de la Bruxelles au constatat că numărul migranţilor sosiţi din Turcia a înregistrat o creştere semnificativă în ultima perioadă, ceea ce arată că acordul dintre Uniunea Europeană şi Turcia nu funcţionează corect. Invitatul ediţiei este Liviu Mureşan, preşedinte executiv al Fundaţiei EURISC.

Vom avea pe parcursul emisiunii corespondenţe din Grecia, Bulgaria, Ungaria şi Italia. Sunt Radu Dobriţoiu, şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Tema ediţiei: O nouă criză majoră a migraţiei spre Europa?

EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ AICI

Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule Liviu Mureşan! Bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica".

Liviu Mureşan: Mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, de aproximativ cinci ani valurile de migranţi s-au impus printre cele mai importante probleme, pentru securitatea şi stabilitatea europeană. Primăvara arabă, urmată de criza siriană, insecuritatea din zone extinse ale Orientului Mijlociu, acestea sunt principalele cauze care au condus la exodul masiv de populaţii?

Liviu Mureşan: Dacă privim principala zonă unde au apărut probleme ca urmare a conflictului, mişcările de populaţie în interior, mişcările de populaţie în afara graniţelor, mă refer la Siria, vom înţelege că este o problemă deosebit de complexă. Plecările sunt şi într-o căutare disperată de o zonă liniştită, mai ales că vedem că mare parte dintre cei care se refugiază sunt cu familiile. Deci, deschiderea Europei faţă de tragedia siriană şi populaţia respectivă, în 2015, a justificat într-o anumită măsură acea deschidere a porţilor Europei pentru valurile care urmau să sosească. Între timp se înregistrează şi fenomene la care nu am gândit şi anume, sirieni care încearcă să treacă graniţa ca să se întoarcă acasă să-şi refacă gospodăriile, că deja există zone în care ei pot să-şi găsească un adăpost, chiar dacă au fost distruse localităţile respective. Există şi un program finanţat de către autorităţile siriene de reconstrucţie la nivel local, până când să ajungă programele mai mari de reconstrucţie a unor zone întregi. Fenomenul acesta este deosebit de complex şi Europea nu a ştiut, nu ştie, şi nu arată că înţelege consecinţele pe termen lung. Ce se discută este număr de refugiaţi înregistraţi la graniţa unei ţări vest-europene, câţi sunt acomodaţi....

Radu Dobriţoiu: Cu Turcia /..../

Liviu Mureşan: Ajungem şi la Turcia.... Câţi sunt puşi şi în tabere, câţi sunt în mişcare. Nu există o imagine clară a celor peste un milion de persoane care au intrat, au urcat dinspre sud spre nord şi toate consecinţele respective. Numai dacă 1% din ei au legătură cu activităţile teroriste sau de crimă organizată reprezintă o problemă deosebită...

Radu Dobriţoiu: O ameninţare....

Liviu Mureşan: Acum, Turcia are o situaţie specială. Este şi o problemă a Turciei, dar este şi o problemă a Europei. Deci, Europa a avut un angajament faţă de Tulcea, pe care nu l-a respectat de ani de zile...

Radu Dobriţoiu: În totalitate, da.

Liviu Mureşan: Sumele respective nu au venit la timp şi au venit într-o măsură mult mai mică, în condiţiile în care în Turcia se găsesc două, trei milioane de persoane....

Radu Dobriţoiu: În totalitate, da.

Liviu Mureşan: Sumele respective nu au venit la timp şi au venit într-o măsură mult mai mică, în condiţiile în care în Turcia se găsesc două - trei milioane de persoane care...

Radu Dobriţoiu: 2.500.000 declaraţi.

Liviu Mureşan:...Declaraţi, care pot în orice moment să fie ajutate să plece spre Europa.

Radu Dobriţoiu: Se poate deschide robinetul, pentru a ne exprima în termeni colocviali.

Liviu Mureşan: Turcia dispune şi de această armă, pe lângă cele pe care le are, această armă a migraţiei. Şi prima, prima victimă este Grecia, prin proximitate şi relaţiile tradiţionale cu ...

Radu Dobriţoiu: Vom vorbi şi despre Grecia, dar până atunci, domnule Liviu Mureşan, încă o întrebare legată de precedenta. Oare Europa, UE a spus că nu a înţeles pe deplin criza siriană, nu ar fi trebuit să acţioneze şi alte pârghii în afară de a negocia cu Turcia, de exemplu, implicarea într-o măsură mai mare în procesul de reconstrucţie a Siriei, poate şi împreună cu Statele Unite? De ce nu şi cu Rusia care deţin anumite zone acolo, pentru că odată reconstruite anumite zone din Siria, investiţi banii acolo, ne micşorăm criza dezvoltată aici în Europa prin sosirea migranţilor. Cu alte cuvinte, cred că această problemă trebuia să fie rezolvată mai degrabă la origini şi nu pe cursul logic al ei.

Liviu Mureşan: Corect. Îmi amintesc comentarii din presa germană, din 2015, în care se vorbea de efectul pozitiv al acestor mişcări de populaţie din Siria spre Germania, pentru că în Germania va creşte numărul de medici, ingineri, profesori, ş.a.m.d., fără să se gândească o clipă că oamenii aceia, plecând din Siria, nu vor mai avea, după nişte timp, cu cine să reconstruim ţara respectivă. Deci, gândirea aceasta egoistă că au venit, foarte bine, unii dintre ei sunt calificaţi, avem nevoie de ei..., şi uitând că problema, rana a rămas deschisă. Acum, legat de problema de fond, nu se înţelege că e o chestiune foarte simplă. Degeaba pregăteşti programe, din acestea, de redistribuire, nu sunt nişte numere, sunt nişte oameni, sunt nişte familii, nişte probleme respective - sociale, culturale, religioase, cu o complexitate deosebită. Efortul se face într-o formă romboidală la maximum pe problema aceasta de trecere a graniţei şi mai puţin la plecarea din zona din Africa, din Orientul Mijlociu ş.a.m.d., şi sosirea la destinaţiei şi integrarea lor.

Radu Dobriţoiu: Se pare că Turcia nu mai susţine acordul încheiat cu Uniunea Europeană şi permite migranţilor să se îndrepte spre Grecia sau să urmeze alte rute, spre sud - estul Europei. Pentru o perioadă, oprit de Ankara, exodul migranţilor din taberele turceşti spre Europa a fost, se pare, reluat. Pornim şi noi pe traseul urmat de migranţi cu o primă corespondenţă transmisă de la Atena pentru "Eurotrantica" de Michaela Lamprinidou.

*

Reporter: Problema migraţiei a fost unul din subiectele principale pe agenda întrunirilor premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, cu omologii din Franţa, Germania şi Olanda. Premierul grec a subliniat că este o eroare să restrângem acest dosar doar pentru statele în care ajung migranţii, când de fapt suntem cu toţii parte a problemei, iar povara nu trebuie suportată exclusiv de statele aflate la frontierele externe ale Europei.

Autorităţile de la Bruxelles au constatat alarmate că numărul sosirilor din Tulcea a înregistrat o creştere semnificativă atât pentru insulele greceşti, cât şi pentru frontiera terestră, ceea ce arată că acordul UE - Turcia, semnat în 2016, nu mai funcţionează. UE şi-a exprimat profunda îngrijorare, dar ministrul de interne al Turciei, Suleyman Soylu, a respins afirmaţiile oficialilor UE că există un flux de migranţi din ce în ce mai mare din Turcia spre Grecia, deşi Ankara a ameninţat de mai multe ori în trecut că nu va mai aplica acordul, nemulţumită de întârzierea eliminării vizelor pentru cetăţenii turci.

Datele statistice arată însă că circa 20.000 de nou migranţi sosiţi în 2019 se alătură celor circa 60.000 de solicitanţi de azil, găzduiţi deja în centrele de primire din insulele greceşti, ajunse la limită, ceea ce semnalează un potenţial clar al unui nou val masiv de migraţi dacă nu vor fi întreprinse acţiuni rapide.

Pe fondul acestor evoluţii, primarii din insulele din estul Mării Egee au purtat miercuri discuţii cu oficialii UE, cu scopul de a elabora un plan de acţiune comună privind migraţia, în timp ce noul guvern grec, condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, a aprobat un set de măsuri menite să decongestioneze taberele de refugiaţi din insulele Mării Egee, prin intensificarea transferurilor către Grecia continentală, să eficientizeze procesul de depunere a cererilor de azil şi să-i deporteze mai rapid înapoi în Turcia pe cei care nu se califică, conform acordului semnat între UE şi Turcia./rpatulea/pvelisar

*

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, aşadar, în sud-estul Europei putem spune, Grecia prima ţintă pentru acest culoar dinspre Turcia. Ştim foarte bine, pe de altă parte, aţi spus dumneavoastră că este încă o armă cea a migranţilor pe lângă alte arme de care dispune Turcia. Iată că, ştim foarte bine, există şi un conflict - cu ghilimele de rigoare - "istoric", între Grecia şi Turcia. Iată că migranţii pun presiune în primul rând pe Grecia.

Liviu Mureşan: Migranţii creează probleme pe tot parcursul, de la punctul de plecare, staţionare până la "destinaţia finală" - cu ghilimele de rigoare.

Radu Dobriţoiu: De aceea îi numim migranţi şi nu imigranţi, pentru că ei nu au o ţintă directă, plecare-sosire, pur şi simplu, la un moment dat ei se îndreaptă spre o anumită direcţie din Europa.

Liviu Mureşan: În urmă cu trei ani, aveam o conferinţă europeană în Olanda în legătură cu infrastructurile critice, vulnerabilităţile respective şi vorbeam de un posibil impact al migranţilor asupra acestor infrastructuri critice, voit sau nevot. Deci, sunt locuinţe, sunt localităţi, sunt insule care nu mai fac faţă în Grecia.

Radu Dobriţoiu: Sunt sufocate, da.

Liviu Mureşan: Sunt sufocate ca număr, deci e multiplu de persoane.

Radu Dobriţoiu: Şi am văzut chiar imagini cu anumiţi migranţi care profitând de aceste incendii din Grecia, chiar le-au amplificat.

Liviu Mureşan: Aici voiam să ajung. Deci, se ajunge treptat la o formulă de şantajare a autorităţilor prin aceste forme, deocamdată foarte simple, care se pot identifica, această provocare de incendii, dar în perspectivă vom putea lua în considerare şi atacarea unor zone vulnerabile tocmai pentru a-şi obţine nişte drepturi.

Radu Dobriţoiu: În ultimele săptămâni, Bulgaria întoarce zilnic în Grecia 100-150 de migranţi ilegali, care încearcă să ajungă în Serbia, în drumul lor spre Germania şi ţările scandinave. Informaţia a fost anunţată la Berlin de primul ministru Boiko Borisov. Iată, aşadar, am spus că urmăm acest culoar al migranţilor. De la Sofia transmite pentru "Euroatlantica", Petio Petkov.

*

Petio Petkov: Primul ministru Borisov a declarat: Acordul cu Turcia funcţionează acum datorită înţelegerilor din întâlnirile mele cu preşedintele Erdogan. Cu Grecia care este în Schengen, însă, situaţia este mai complicată, creşte numărul migranţilor ilegali care încearcă să ajungă în Bulgaria. După o întâlnire la Berlin cu preşedintele grupului Uniunii Social-Creştine, Alexander Dobrindt, Borisov a declarat că în aceste condiţii numai doreşte aderarea Bulgariei la zona Schengen şi, în opoziţie, "Nu voi saluta intrare în Schengen. Dacă Alexander Dobrindt declară 'acum sunteţi în Schengen', migranţii ne vor asalta".

Schimbarea la 180 de grade a poziţiei primului ministru faţă de aderarea la Spaţiul de libera circulaţie i-a surprins pe politicienii şi ziariştii bulgari. Borisov consideră că Bulgaria va fi mai atractivă pentru migranţi imediat după ce va deveni membră a zonei Schengen.

'Avem un proverb, tot răul spre bine', a mai spus el despre actuala situaţie.

Politicianul german a rostit mulţumirile de rigoare pentru contribuţia Bulgariei la paza frontierei comune a Uniunii. La Sofia, există temeri că în cazul unei deteriorări a relaţiilor bulgaro-turce valul de migranţi ilegali, care se îndreaptă în ultimele săptămâni spre Grecia, va putea fi redirecţionat spre Bulgaria.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, auzim pentru prima dată această opinie din partea unui oficial bulgar, dacă nu vom fi în Schengen, nu vom fi nici ţintă pentru migranţii. Adică, tot răul spre bine - cum spunea colegul meu Petio Petkov.

Liviu Mureşan: Ar trebui, din timp în timp, să ne mai uităm şi la vecinii noştri, modul în care abordează politic aceste probleme şi, fără să susţin punctul de vedere exprimat, însă, simpla acceptare fără nici un fel de comentariu a unui număr de astfel de migranţi care urmează să fie trimişi în România mi se pare absolut riscant. Deci, dacă trebuie să primim şi să ajutăm şi noi acest efort, România poate să pună nişte condiţii de selecţie. Deci, trebuie să fie, dintre refugiaţii sirieni, să fie creştini, ca să dorim cu adevărat să-i intregrăm, nu doar să cazăm şi să aşteptăm anii de zile...

Radu Dobriţoiu: Poate chiar să aibă legături cu comunitatea siriană de la noi din ţară.

Liviu Mureşan: Aici voiam să ajung, în condiţiile în care, la noi avem deja 50 de mii circa, familii mixte..

Radu Dobriţoiu: Foarte bine organizaţi.

Liviu Mureşan: Bine organizate. Deci ar fi o absorbţie mult mai controlată, facilă şi cu o posibilitate de a rezolva de fond şi nu simpla închidere într-o zonă...

Radu Dobriţoiu: O operatiune care ar trebui coordonată inclusiv cu această comunitate siriană, care ar putea primi fonduri, ajutoare pentru...

Liviu Mureşan: Deci acesta este apelul pe care îl fac: atunci când există un angajament politic să se ia în calcul toate aceste aspecte. Până acum am discutat mai mult de acest culoar terestru care a ajuns să o prioritate. Să nu uităm că doi, trei ani ne-am ocupat în principal de culoarul maritim, respectiv dinspre Libia spre Italia cu acea avalanşă de...

Radu Dobriţoiu: Avem cele două zone de conflict, domnule Liviu Mureşan, avem Siria şi, bineînţeles, Libia, pentru că şi acolo la este un conflict încă neîncheiat.

Liviu Mureşan: Libia este doar pragul. Sunt puţini libieni cei care pleacă.

Radu Dobriţoiu: Este vârful Africii, dacă ne putem exprima aşa.

Liviu Mureşan: Eezervorul principal este în zona Subsahariană şi de aici încolo începem să ne uităm cu atenţie ce se întâmplă şi cu această situaţie politică din Libia şi impactul respectiv.

Radu Dobriţoiu: Vom avea o corespondenţă şi de la Roma pentru a aborda acest subiect. Dar până atunci, gardul ridicat de Ungaria la frontiera cu Serbia pare să fi blocat intrarea migranţilor pe teritoriul acestei ţări. Am promis, urmăm drumul migranţilor spre nordul şi centrul Europei. În acest an au intrat ilegală în Ungaria aproximativ 7.300 de persoane - după cum transmite de la Budapesta pentru "Euroatlantica" Emil Groza.

*

Reporter: Numărul persoanelor care au încercat să intre ilegală în Ungaria a înregistrat o scădere semnificativă începând din 2015 când Guvernul de la Budapesta a decis ridicarea unui gard la frontiera cu Serbia şi introducerea mai multor reglementări stricte referitoare la imigranţi şi refugiaţi. Dacă în urmă cu patru ani a fost nevoie de luarea de măsuri în 456 de mii de cazuri, în 2018 au încercat să treacă frontiera sau au pătruns ilegal în Ungaria doar în jur de 5.600 de persoane.

Consilierul premierului ungar pentru probleme de securitate György Bakondi a anunţat că în primele opt luni ale acestui an poliţiştii au reţinut în total în jur de 7.300 de persoane care au intrat ilegal în Ungaria. Oficialul ungar a precizat că au fost înregistrate în fiecare zi tentativă de trecere ilegală a frontierei, imigranţii încercând să pătrundă în Ungaria cu ajutorul unor traficanţi de persoane, ascunşi în autovehicule sau prin breşe făcute în gardul de la frontiera de sud, iar măsurile luate în anii anteriori de guvernul ungar s-au dovedit a fi eficiente. Zilele trecute, Ministerul de Interne a informat că va cere menţinerea pentru încă o jumătate de an a stării de criză generată de migraţia în masă, declarată în 2016 de guvernul ungar şi prelungită de atunci din şase în şase luni.

*

Radu Dobriţoiu: Premierul ungar, Viktor Orbán, a atras din nou, astăzi, atenţia asupra problemelor demografice ale ţării şi s-a exprimat în favoarea importanţei sprijinirii familiilor considerând că migraţia nu reprezintă o soluţie. Tot de la colegul meu Emil Groza, din corespondenţa lui dată astăzi pentru Radiojurnal, am reţinut că Viktor Orbán a mai spus că pentru o politică de succes privind demografia este nevoie de o reîntărire a creştinismului în Europa, de existenţa unor parteneri şi de o creştere a economiei ungare cu cel puţin două procente peste media europeană în fiecare an până în 2030.

Domnule Liviu Mureşan, aţi spus dumneavoastră mai devreme să ne uităm la vecinii noştri… Aţi amintit, de asemnea, de soluţia la problema demografică a Europei care poate fi reprezentată şi de migranţi. Vă rog să dezvoltăm subiectul pe ceea ce am primit informaţii de la Budapesta.

Liviu Mureşan: Da, este poate o abordare care poate declanşa niste discuţii, acest apel pe care-l fac, ca să ne uităm şi la alte ţări care pun condiţii pentru a primi acesti oameni....

Radu Dobriţoiu: „Ţările de la Vişegrad”, ştim foarte bine.

Liviu Mureşan: Aşa. Sunt ţări care obligă la învăţarea limbii respective, dacă cu adevărat se doreşte integrare. Se pune problema renunţării sau a unei dezvoltări controlate a activităţilor religioase religioase în contextul structurilor existente în ţările respective şi nu crearea unor noi structuri religioase cu influenţă din afară. În acelaşi timp, alerta care s-a creat şi acum în ultima vreme nu am găsit suficiente elemente, este această alertă faţă de potenţialul extraordinar de crimă organizată şi terorism. Italia a fost victima acestei presiuni, a fost o cuplare între crima organizată şi activităţile..., autorităţile corupte din Libia, teroriştii care erau acolo şi care voiau să îşi infiltreze oamenii şi structurile din mafia italiană şi alte structuri criminale din Europa.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte deja de structuri cu influenţă din afară. Avem deja în anumite zone ale Europei, chiar în Berlin, chiar în alte..., în Olanda sunt cartiere întregi formate de musulmani care, pur şi simplu, sunt cartiere influenţate din afară.

Aţi adus aminte de Italia, Italia care timp de peste un an ai închis porturile faţă de migraţia ilegală dinspre Africa şi ar putea schimba poziţia odată cu schimbarea guvernului, din a cărui coaliţie a ieşit formaţiunea de extremă dreaptă, Liga. De la Roma transmite pentru "Euroatlantica" Elena Postelnicu.

*

Reporter: Dacă până în urmă cu aproximativ o lună Italia, prim-vicepremier şi ministru de interne Matteo Salvini, lider al formaţiunii de extremă dreapta Liga, avea de aproape un an porturile închise faţă de toate navele umanitare cu migranţi salvaţi în Marea Mediterană, începând cu noul executiv, Conte bis, care doar astăzi a depus jurământul, situaţia s-ar putea schimba şi asta datorită Partidului Democrat din actuala coaliţie care nu este de acord cu anumite măsuri din decretul de siguranţă bis, aprobat în decembrie 2018. Partidul Democrat a susţinut întotdeauna că gestionarea migranţilor se face prin confruntarea la nivel european, plecând de la presupunerea că aceste persoane disperate, care părăsesc Africa, nu îşi propun să ajungă în Italia, ci în Europa. Atât controlul fluxurilor, cât şi redistribuirea migranţilor trebuie să se facă între toate ţările Uniunii Europene, practic pe hârtie - mai consideră Partidul Democrat - această linie a fost deja urmărită odată cu demararea operaţiunii "Sofia" şi cu angajamentul de a reloca migranţii, dar obligaţiile nu au fost respectate şi, de fapt, numai câţiva migranţi sosiţi în Italia au fost apoi primiţi de alte naţiuni.

Potrivit Institutului pentru Studii de Politică Internaţională de la Roma, până în 2020 numărul migranţilor ilegali din Italia ar putea să depăşească cifra de 670.000, practic dublu faţă de cei 300.000 de migranţi ilegali care se înregistrau în urmă cu cinci ani în Peninsulă.

De la 1 ianuarie la 8 iulie 2019 în urmă măsurilor drastice impusă de Matteo Salvini, doar 3.000 de migranţi ilegali au debarcat în sudul Italiei, un număr foarte mic comparativ cu cel de anul trecut 16.750 şi faţă de 2017, când în Italia au ajuns traversând ilegal Marea Mediterană, peste 85.000 de persoane.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, cifră transmisă de la Roma, de colega mea Elena Postelnicu, este cel puţin îngrijorătoare. Numai în Italia, ea aminteşte foarte clar de o cifră, şi sunt foarte sigur că există statistici, aminteşte Elena Postelnicu de 670.000 de imigranţi numai în Italia. Ce putem face cu relocarea, cu gestionarea migranţilor deja ajunşi, a imigranţilor din Europa? Este o problemă din ce în ce mai mare care apasă pe Europa.

Liviu Mureşan: Se vorbeşte puţin despre tensiunile care există în rândul acestei mase de migranţi. Ei provin din ţări diferite, culturi diferite. Sunt nişte lupte pentru controlul acestor grupuri, în general de familii disperate, care trebuie să contribuie, să finaneze aceşti şefi care ţin legătura cu organizaţii criminale locală. În zona această, în Europa, ar trebui să existe o mai bună coordonare între servicii pentru a avea informaţiile corespunzătoare şi aş dori să subliniez că România a avut, de circa 10 ani, o contribuţie deosebită prin înfiinţarea şi găzduirea la Bucureşti a unei organizaţii, principale organizaţii regionale de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere, care abordează şi unele din probleme care le-am prezentat aici.

Radu Dobriţoiu: O situaţie în evoluţie. Trebuie urmărit, bineînţeles, şi cum va proceda Turcia pe viitor şi ce se va întâmpla cu noul guvern din Italia. Cu siguranţă însă că această problematică a migranţilor ne va atrage atenţia datorită importanţei şi presiunii pe care o face asupra securităţii şi stabilităţii europene. "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: "O nouă criză majoră a migraţiei spre Europa".