Noua arhitectură de securitate a apărării europene

Bun găsit... Noile provocări la adresa securităţii europene impun tema ediţiei Euroatlantica din această seară… Suntem sincronizaţi în actualitate cu o importantă conferinţă care se desfăşoară astăzi şi mâine la Palatul Parlamentului. Vom avea informaţii de la acest eveniment... Conferinţa Defense, Security and Intelligence for the European Union, este organizată de Eurodefense România în colaborare cu Comisia de Apărare din Parlamentul României.

Am amintit deja despre noile provocări la adrese securităţii europene… Printre acestea se numără criminalitatea informatică, terorismul, migraţia, ideologiile naţionaliste dar şi acţiunile de dezinformare. Toate aceste provocări impun regândirea arhitecturii europene de securitate, subiect pe care îl voi analiza împreună cu Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare.

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: „Noua arhitectură de securitate a apărării europene”.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bună seara, dle Hari Bucur-Marcu. Bun venit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, la emisiunea "Euroatlantica".

Hari Bucur-Marcu: Bună seara şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Cu mare plăcere. Dle Bucur-Marcu, ultimii ani au venit cu noi provocări la adresa securităţii europene. Războiul clasic pare să fi rămas în manualele de istorie. Avem acum un exemplu foarte clar, dacă vrei să ocupi o ţară, o poţi ocupa economic şi nu ai nevoie de trupe pentru asta. Principala zonă de conflict a devenit spaţiul virtual. Aceste evoluţii impun o adaptare a apărării europene la noile realităţi.

Hari Bucur-Marcu: Într-un fel, aveţi dreptate, însă trebuie să fim un pic atenţi la folosirea unor cuvinte - nu în cazul dvs, ci în general vorbesc. Există foarte mult zgomot de fond, ca să-i spun aşa. Cum aude cineva de apărare, cum se gândeşte la tancuri şi la tunuri. Cum spune cineva de securitate, cum se gândeşte la spioni şi la alte forme de informaţii, la asemenea acţiuni hibride sau din acestea, de operaţii psihologice, ceea ce îngustează foarte mult înţelesul, în condiţiile în care principalul fenomen care se manifestă în momentul de faţă şi în ultimii 25 de ani, să zicem aşa, imediat după căderea comunismului, a fost cel de socializare a tematicii de apărare şi de securitate. Pe timpul războiului rece, când erau cele două blocuri antagoniste, care puteau să omoare planeta de câteva ori prin schimbul de rachete nucleare dintr-o parte şi de alta...

Radu Dobriţoiu: Nici acum nu e prea târziu, le-au mai rămas...

Hari Bucur-Marcu: Da, le-au mai rărit, dar, sigur...

Radu Dobriţoiu: Ameninţarea rămâne.

Hari Bucur-Marcu: Ameninţarea, adică problematica, rămâne, dar vreau să spun că pe vremea aceea cancelariile erau cele care hotărau, nu întreba nimeni pe nimeni, adică din public, adică nu întreba nicio ţară publicul: măi, voi ce aţi vrea? Aţi vrea mai multă pace, mai multă înarmare sau ce? De 25 de ani încoace, deci de o generaţie încoace, tematica s-a socializat foarte mult. Oamenii îşi spun cu părerea. Există /.../ această reţea internet, în care lumea socializează din ce în ce mai mult.

Radu Dobriţoiu: Şi totuşi s-a dezvoltat exponenţial. Vedem foarte mult social-media, cu o importanţă foarte mare în comunicare şi chiar în războiul informaţional.

Hari Bucur-Marcu: Exact, plus că e un nou mediu în care se duc şi operaţii de luptă, care se numeşte mediul cibernetic. Insă, deşi aceste schimbări cu socializarea, cu apariţia unui nou mediu de acţiuni de luptă în afară de cosmos, aer, apă şi sol, puterea militară a statelor este un factor foarte important.

Radu Dobriţoiu: Cu siguranţă, dar vorbim despre noua arhitectură a apărării europene. Pare-se că toate aceste evoluţii din ultimii 5 ani, să spunem, jumătate de deceniu, au devansat tot ce înseamnă capacităţile acestea de reacţie şi de apărare pe vechiul continent. Pentru că, iată, vedem dezinformarea şi vedem propaganda că s-a dezvoltat foarte mult, folosind ceea ce dvs. aţi spus foarte bine, cu o abordare extrem de corectă, internetul şi spaţiul cibernetic, care oferă noi posibilităţi tuturor pentru a se exprima, pentru a dezinforma, pentru a face propagandă, pentru a executa anumite lovituri asupra unor ţinte, pornind de la ţinte civile, de la persoane şi ajungându-se până la ţinte militare.

Hari Bucur-Marcu: Eu acum aş vrea să vă spun exact în 30 de secunde ceva despre mine, mai mult pentru credibilizare. In 1990, am început să mă ocup în Marele Stat Major, cum îi zicea pe vremea aceea, de compartimentul care se numea Asigurare Psihologică, respectiv Acţiuni Psihologice.

Radu Dobriţoiu: PSYOPS.

Hari Bucur-Marcu: Dar nu numai PSYOPS şi de protecţie psihică, care e la fel de importantă, dacă nu mai importantă decât operaţiunile psihologice, şi am făcut-o... Nu numai că am scris pe o foaie de hârtie cum îi zice biroului respectiv ş.a.m.d., ci chiar am făcut studii, cercetare foarte serioasă. Şi vreau să vă spun că una din teme era chiar asta: cât de mult poate să fie influenţat psihic cineva, mai ales cineva colectiv, categorie profesională sau categorie de oameni sau chiar o societate întreagă, prin vorbe. Şi realitatea este că foarte puţin.

Radu Dobriţoiu: În acele vremuri. Dar acum?

Hari Bucur-Marcu: În orice vremuri. Deci haideţi s-o luăm aşa, ideea asta e din antichitate. Cu vorba, era unul Cato cel Bătrân, care avea ideea asta, că poţi obţine cu vorba o victorie mult mai însemnată decât cu arma împotriva unui inamic; că el zicea că niciodată, şi ăsta este un principiu, de altfel, niciodată nu faci acţiuni psihologice împotriva propriului popor.

Radu Dobriţoiu: Şi la Soljeniţîn găsim astfel de perceperi.

Horia Bucur-Marcu: Da, dar realitatea este că, deşi e modestă, lăsat domeniul neapărat, fără apărare, el poate să devină nociv. Au fost cazuri în al Doilea Război Mondial, în alte conflicte în care oamenii chiar s-au speriat şi au acţionat ilogic.

Radu Dobriţoiu: Revenim în secolul XXI, la tema noastră, "Noua arhitrectură a apărării europene". Conferinţa "Defense, Security and Intelligence for The European Union" este organizată de Eurodefense România în colaborare cu Comisia de apărare din Parlamentul României. La acest eveniment, participă lideri din organizaţiile naţionale Eurodefense din peste 10 ţări, reprezentanţi ai instituţiilor civile şi militare din domeniul apărării. Aflăm mai multe despre acest eveniment de la preşedintele Fundaţiei EURISC şi preşedinte al Eurodefense România, Liviu Mureşan.

Liviu Mureşan: Conferinţa anuală a reţelei Eurodefense... Este un eveniment deosebit pentru Eurodefense România, pentru ţara noastră să găzduiască un asemenea eveniment. Vreau să mulţumesc din partea Eurodefense România, cât şi a reţelei noastre de asociaţii din peste 10 ţări reprezentate aici. Faptul că Parlamentul României este reprezentat astăzi, într-o zi mai specială, chiar de către preşedintele Camerei Deputaţilor, dl Marcel Ciolacu, importanta Comisie de apărare, reprezentată aici de dl Georgian Pop, este cea care a devenit partener al nostru pentru organizarea acestei reuniuni, care se desfăşoară în clădirea Parlamentului.

Radu Dobriţoiu: Această problematică, a apărării europene, devine din ce în ce mai complexă şi, iată, analizată în ultimii ani. Ştim foarte bine că şi în cadrul UE recent a fost înfiinţat acest post, de comisar care se ocupă nu numai de politici externe, ci şi de apărare, putem spune aşa. În 2018, ştim foarte bine, s-a dezvoltat şi acel concept de apărare europeană. Totul merge în paralel cu Alianţa Nord-Atlantică sau e un fel de teorie a formelor fără fond? Se discută foarte mult, dar nu vedem un orizont foarte clar pentru o armata europeană sau pentru o industrie de apărare europeană coagulată şi legată, interoperabilă, la care să participe statele din UE.

Hari Bucur-Marcu: Da, este o problematică în desfăşurare, adică respectiv se discută foarte mult şi nu de azi, de ieri. Am participat la o asemenea discuţie în '96, la Paris, în care şeful Statului Major al Apărării francez la vremea aceea ne anunţa că era deja dispusă, Franţa, să împrumute butonul francez nuclear Germaniei într-o asemenea configuraţie de putere militară europeană, că vă daţi seama că noi avem în Europa două puteri nucleare: Franţa şi Marea Britanie. Şi Franţa...

Radu Dobriţoiu: În UE, că în Europa avem şi Rusia.

Hari Bucur-Marcu: Eu vorbesc de cei care pot să folosească...

Radu Dobriţoiu: Să reacţioneze...

Hari Bucur-Marcu: ...pentru noi, în favoarea noastră, a românilor, puterea militară, că ceilalţi mai degrabă împotrivă, decât în favoare. Dar, vă daţi seama, sunt totuşi 25 aproape de ani de atunci şi totuşi mai departe decât de intenţii şi discuţii nu s-a ajuns. S-au făcut câţiva paşi, uite, şi conferinţa de astăzi este un pas în sensul în care problematica există, nu este ignorată, dar de aici şi până la a veni cu o politică, unde mă pricep eu, de exemplu, o politică europeană de securitate şi apărare reală, care să constituie o putere militară formată din trupe, echipamente şi mai ales din proceduri şi misiuni, în aşa fel încât să îndeplinească misiuni strategice la nivel global, pentru că în interiorul UE nu este nevoie, dar la nivel global...

Radu Dobriţoiu: Acum ne gândim la forţele expediţionare pe care le au Franţa şi Marea Britanie.

Hari Bucur-Marcu: Ei le au, dar le au pentru misiuni relativ modeste. Eu vorbesc acum de o contrapunere la cele două mari puteri militare şi economice, SUA şi China. SUA sunt practic garantul securităţii europene, deci arhitectura europeană de securitate înseamnă puterea militară a SUA şi ceilalţi...

Radu Dobriţoiu: Aţi ajuns la o altă temă, pentru că vorbim de arhitectura de apărare europeană. Au fost semnale transmise inclusiv de administraţia Trump că SUA s-ar putea gândi la retragerea din NATO, ceea ce ar însemna foarte mult.

Hari Bucur-Marcu: Înseamnă dispariţia NATO. Fără America, nu mai există.

Radu Dobriţoiu: Dispariţa NATO ar însemna o provocare pentru arhitectura de apărare europeană. Ar trebui regândit totul. Trebuie să ne gândim şi la asta.

Hari Bucur-Marcu: De aproape trei ani de zile, am învăţat să-l citesc pe Trump foarte bine, vă rog să mă credeţi. El vorbeşte foarte mult, dar, dacă te uiţi la ce face, şi mai ales prin cine face, dintr-odată te mai linişteşti. Într-adevăr, este infricoşător să-l auzi pe preşedintele american, care /.../. Treaba asta a funcţionat de 50 de ani, n-am avut războaie în Europa decât de-astea foarte mici, cum a fost în Iugoslavia sau... În rest, aranjamentul ăsta de securitate făcut cu prezenţa americană militară pe teritoriul Europei a funcţionat atâţia ani. Şi dintr-odată: noi vrem să plecăm! Adică ce vrea, să arunce Europa în haos? Dar nu el de multe ori face ameninţările acestea în stilul caracteristic, el fiind autorul unei cărţi despre modul în care se fac afaceri.

Radu Dobriţoiu: Da, este necesară o mai bună înţelegere a problematicii securităţii, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, în deschiderea Conferinţei "Defense, Security and Intelligence for The European Union".

Marcel Ciolacu: În societatea românească, există un deficit major de cultură de securitate. De aceea, cred că multiplicarea unor evenimente precum cel de astăzi poate contribui la ameliorarea acestei realităţi. Consider că se impune dezvoltarea culturii de securitate, pentru a fi capabili să răspundem de o manieră eficientă noilor provocări, şi aici mă gândesc în primul rând la agresiunile neconvenţionale, cum ar fi cybermedia, dar şi cele economice, care afectează în cele din urmă securitatea ţărilor. Trebuie ca împreună să dezvoltăm programe dedicate dezvoltării culturii de securitate la nivelul cetăţenilor, dar şi la nivelul decidenţilor politici. Este important să facem acest lucru, deoarece securitatea la ora actuală nu este numai o prioritate pentru instituţii, dar şi pentru comunităţile locale şi pentru cetăţeni. În acest context, consider că parlamentele naţionale au obligaţia de a îmbunătăţi legislaţia existentă în domeniul securităţii şi apărării. Mai mult ca niciodată, trebuie să dăm dovadă de maturitate şi să ne coordonăm politicile cu celelalte democraţii transatlantice, pentru a întări arcul strategic de apărare occidentală. Ne aflăm într-un context geopolitic extrem de sensibil şi doar printr-o acţiune solidară şi coordonată la nivelul UE şi al NATO vom reuşi să găsim soluţii pentru a depăşi crizele şi incertitudinile care planează pe multiple planuri. Şi aici vreau să amintesc doar ce se întâmplă la graniţa de est a UE, unde am asistat în ultimii ani la nenumărare încălcări ale dreptului internaţional în emergenţa ameninţărilor hibride şi la extinderea conflictelor îngheţate. Îmi exprim speranţa că vom continua să acţionăm împreună pentru o Românie mai puternică şi mai vizibilă pe plan internaţional.

Radu Dobriţoiu: O mai bună înţelegere a problematicii securităţii, dle Hari Bucur-Marcu, este foarte important acest lucru, cu atât mai mult cu cât suntem martorii unei explozii care a condus în cele din urmă la acea comunicare /.../, pentru că avem acest internet, care ne-a apropiat pe toţi.

Hari Bucur-Marcu: Da, dar încă o dată vă spun, nu vreau să minimalizez o problemă foarte serioaasă, dar efectiv omul a învăţat în momentul în care a apărut internetul...

Radu Dobriţoiu: McLuhan nu ştia că există internetul.

Hari Bucur-Marcu: În primul rând, sunt foarte mulţi lideri de opinie, sunt foarte mulţi "influencers", cum li se spune acum.

Radu Dobriţoiu: Din ce în ce mai mulţi şi cu capacităţi noi de...

Hari Bucur-Marcu: În general, aceştia au un public rezervat, deci nu au publicul general. Ce spune preşedintele Camerei Deputaţilor în discursul său este că, faţă de fenomenul internaţional pe care l-am semnalat eu, se socializează această problematică, el şi cel care l-a ajutat să spună acest lucru consideră că încă în România socializarea nu este corect făcută, în sensul că oamenii care îşi dau cu părerea despre probleme de securitate şi apărare nu sunt competenţi, iar cei care ar fi interesaţi numai să asculte, nu să-şi formuleze o părere proprie, nu ascultă întotdeauna de cine ştie.

Radu Dobriţoiu: Şi câteodată îşi dau chiar ei cu părerea.

Hari Bucur-Marcu: Nu mai vorbesc, sigur că da, e ca la fotbal, dar, deşi este foarte, foarte complicat, vrea să dau un exemplu foarte scurt. La sfârşitul anilor /.../, problematica principală de discutat cu publicul era războiul hibrid, deci nu se întâmplase încă... Noi l-am văzut în 2014 în Peninsula Crimeea.

Reporter: E un concept inventat de un rus, un ofiţer rus [Evgheni Messner].

Hari Bucur-Marcu: Nu, nu, staţi un pic.

Radu Dobriţoiu: Potrivit datelor istorice.

Hari Bucur-Marcu: Aşa cum toată lumea zice că Cortina de fier a fost un concept al lui Churchill, şi el de fapt era al lui Ribbentrop, al lui ăsta care...

Radu Dobriţoiu: Era un ofiţer din Armata Albă cel care a definit conceptul.

Hari Bucur-Marcu: Deci hibrid poţi să spui la orice, dar n-avea nicio raţiune. Vreau să vă spun că în momentul în care se face o definire de asta, de concept operaţional, se studiază, se fac tot felul de teste, se fac exerciţii, se fac simulări pentru aceasta.

Hari Bucur-Mari: ...se fac exerciţii, se fac simulări pentru aceasta. Se aduc oameni care nu auzit de conceptul ăsta şi sunt puşi să opereze cu conceptul, să vadă ce se întâmplă, unde se ajunge cu improvizaţia. Lucrurile astea s-au făcut pe o perioadă, cam în jur de 2005-2014. Vreo nouă ani de zile. Au apărut inclusiv regulamente, indicaţii cum să se, doctrine şi aşa mai departe, lucruri foarte serioase - deci nu vorbim de can-canuri acum - după care, în momentul în care ruşii le-au pus în practică la modul cel mai concret, cu acei omuleţi verzi care nu ştiau...

Radu Dobriţoiu: Nu numai, şi cu operaţiuni paralele, bineînţeles, şi informaţionale, războiul informaţional şi informatică.

Hari Bucur-Mari: Deci războiul este hibrid în momentul în care un stat acţionează...

Radu Dobriţoiu: Are mai multe elemente.

Hari Bucur-Mari: Da, dar nu poţi să-i zici hibrid decât în momentul în care un stat acţionează fără să îşi asume responsabilitatea acţiunii.

Radu Dobriţoiu: E una dintre componente, bineînţeles.

Hari Bucur-Mari: E cea mai importantă.

Radu Dobriţoiu: Revenim la noua arhitectură de apărare europeană. Trebuie să ne gândim, intrăm în "Era 5G", comparată cu o nouă revoluţie industrială. Foarte important. Revenim şi la conferinţa "Defense, Security and Intelligence for the European Union". Victor Vevera, director tehnic la Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare Informatică, a subliniat că "Era 5G" aduce noi provocări la adresa securităţii europene.

Victor Vevera: Trecerea la 5G, un internet de bandă largă care va asigura un număr mult mai mare de aplicaţii mai complexe, deci un volum de date, de metadate din ce în ce mai mari. toate astea de fapt transformă ceea ce era un vechi câmp de bătălie clasic într-un câmp de bătălie extins. Războiul se duce, aşa cum s-a spus, şi se va duce de acum înainte nu neapărat în teren, se va duce în zona virtuală, se va duce în zona media, care e, mai nou... Într-o proporţie covârşitoare, se află pe net. Se va duce în zona reţelelor de socializare, se va duce în zona aplicaţiilor, aaplicaţiilor de zi cu zi, pe care le folosim, le folosiţi pe telefoane, pe drone, pe televizoare inteligente, pe alte echipamente care, într-un fel sau altul, ne fac viaţa mult mai uşoară, însă în acelaşi timp, fără să fie protejate şi fără a fi folosite astfel încât să nu creeze o uşă deschisă, pot să ne transforme viaţa într-un iad.

Radu Dobriţoiu: Domnule Hari Bucur-Marcu, un nou câmp de bătălie, unde Europa trebuie să se apere, trebuie să se adapteze.

Hari Bucur-Marcu: Eu i-am spus mediu de acţiuni de luptă. Sigur că da, ne interesează partea militară, că aşa, o ceartă nu poate să fie război. Dacă putem să ne certăm între noi, dar nu este război, i-am spus mediu de acţiuni de luptă. Militarii ca atare au şi ei configuraţia lor şi de hard, şi de soft pentru treaba asta şi bineînţeles că...

Radu Dobriţoiu: Europa va trebui să se adapteze şi să acţioneze în acest...

Hari Bucur-Marcu: Are, acţionează, acţionează fără niciun fel de probleme.

Radu Dobriţoiu: Să ascultăm un fragment din prezentarea făcută în cadrul conferinţei "Defense, Security and Intelligence for the European Union" de Răzvan Roceanu, absolvent al Institutului de Înalte Studii Militare de la Paris, colegul meu de la Radio Bucureşti.

Răzvan Roceanu: Actualitatea internaţională este cea care ne presează să gândim şi să reacţionăm. Dacă nu putem ca factori de decizie, măcar cu puterea de a crea schimburi de idei, de a stimula dezbaterile productive. Datoria noastră este să conştientizăm faptul că trăim într-un cadru global care devine din ce în ce mai tensionat, paradoxal, după sfârşitul războiului rece şi în care apar ameninţări noi inexistente sau de neconceput până acum. Având în vedere aceste ameninţări, care fac şi subiectul prezentei conferinţe, trebuie să tragem un semnal de alarmă şi mai ales trebuie să propunem soluţii realiste şi realizabile sau măcar să încercăm să o facem fiecare pe măsura posibilităţilor sale.

Radu Dobriţoiu: Puterea de a crea schimburi de idei şi dezbateri productive, ceea ce încercăm şi noi, domnule Hari Bucur-Marcu, să facem aici, la Radio România Actualităţi, la "Euroatlantica". Cât de important este să dezvoltăm acest tip de comunicare, chiar şi pentru arhitectura de apărare europeană?

Hari Bucur-Marcu: E vital. Nu putem să aducem publicul în discuţie, să îl facem partener de discuţii, atâta vreme cât practic nu discutăm sau în condiţiile în care fiecare vorbeşte singur, fără să fie ascultat şi fără să fie luat în seamă.

Radu Dobriţoiu: Şi este şi important ca cei care vorbesc să fie definiţi...

Hari Bucur-Marcu: Aşa cum am zis că există /.../ medii de acţiuni militare, dar practic publicul este prezent în toate. Poate deocamdată mai puţin în Cosmos, dar în curând o să avem şi privatizarea Cosmosului.

Radu Dobriţoiu: Am văzut foarte bine acest lucru. Iată, Europa este pusă în faţa unor provocări pe care ultimul deceniu le-a impus şi trebuie să se apere în cele din urmă, de aceea şi această conferinţă importantă de la Bucureşti, "Defense, Security and Intelligence for the European Union". "Euroatlantica", la final. Tema ediţiei: noua arhitectură de securitate a apărării europene, o tema asupra căreia vom mai reveni cu siguranţă, pentru că poate fi abordată din mai multe perspective şi cu mai multe puncte de vedere. Invitat în studio a fost Hari Bucur-Marcu, expert în politici de apărare. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul ul "Euroatlantica" şi, alături de producatorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.